63:1 Cap. 61 - Principii referitoare la folosirea banilor
63:2 Banii pot fi o binecuvantare sau un blestem. Banii nu sunt neaparat un blestem; ei sunt o deosebita valoare daca sunt bine folositi. Ei pot fi bine intrebuintati pentru mantuirea sufletelor si pentru binecuvantarea celor mai saraci decat noi. Printr-o folosire nechibzuita sau neinteleapta... banii devin o capcana pentru cel ce ii foloseste. Cel care intrebuinteaza banii pentru satisfacerea mandriei si ambitiei face din ei mai degraba un blestem decat o binecuvantare. Banii reprezinta un test continuu al simtamintelor noastre. Cine castiga mai mult decat ceea ce este necesar pentru nevoile lui reale trebuie sa caute intelepciunea si harul de a-si cunoaste propria inima si de a-si pazi inima cu toata grija, ca sa nu inceapa sa aiba dorinte imaginare si sa devina un ispravnic necredincios, irosind capitalul pe care i l-a incredintat Domnul.
63:3 Cand Il vom iubi pe Dumnezeu mai presus de orice, lucrurile vremelnice isi vor dobandi locul potrivit intre cele de care ne legam. Daca noi cautam in umilinta si cu seriozitate sa stim si sa avem priceperea de a folosi in mod corespunzator bunurile Domnului nostru, vom primi intelepciune de sus. Cand inima se apleaca asupra propriilor ei preferinte si inclinatii, cand se nutreste gandul ca banii ne pot aduce fericire, fara a avea favoarea lui Dumnezeu, atunci banii devin un tiran care il stapaneste pe om; banii dobandesc increderea si stima lui, omul inchinandu-se banilor ca unui dumnezeu. Onoarea, adevarul, neprihanirea si dreptatea sunt sacrificate pe altarul sau. Poruncile lui Dumnezeu sunt lasate deoparte, iar obiceiurile lumii, randuite de regele Mamona, devin o putere stapanitoare. 1
63:4 Cautati siguranta, avand drept de proprietate asupra casei. Daca legile date de Dumnezeu ar fi pazite, cat de diferita ar fi starea prezenta a lumii,
63:5 din punct de vedere moral, spiritual si material. Egoismul si ingamfarea nu s-ar manifesta ca acum, ci fiecare ar nutri un gand bun pentru binele si fericirea celorlalti... Clasele de oameni mai sarace, in loc de a fi tinute sub calcaiul de fier al celor bogati si in loc de a exista alte minti care sa gandeasca si sa planuiasca pentru ele atat in lucrurile materiale, cat si in cele spirituale, ar avea sansa de independenta in gandire si actiune.
63:6 Simtamantul ca sunt proprietari ai caselor lor le-ar inspira dorinta puternica dupa imbunatatire a situatiei lor. Curand, ei ar dobandi abilitatea de a planui si inventa ei insisi; copiii lor ar fi educati sa fie harnici si economi, iar puterea intelectuala ar fi intarita. Ei ar simti ca sunt oameni, nu sclavi, si ar fi in stare sa redobandeasca, intr-o mare masura, simtamantul valorii personale, pe care l-au pierdut, si independenta morala. 2
63:7 Instruiti poporul nostru sa iasa din orase si sa mearga la tara, unde pot obtine o mica bucata de pamant si isi pot face o casa pentru ei si copiii lor. 3
63:8 Precautie in ceea ce priveste vanzarea caselor. Sunt oameni saraci care imi scriu, cerandu-mi sfat daca este bine sa-si vanda casele si a darui veniturile respective pentru cauza lui Dumnezeu. Ei spun ca apelurile facute le misca sufletul si ca vor sa faca ceva pentru Domnul, care a facut totul pentru ei. Unora ca acestora le spun: "Poate ca nu este de datoria voastra sa va vindeti acum casutele, ci mergeti voi insiva inaintea lui Dumnezeu; Domnul va asculta cu siguranta rugaciunile voastre arzatoare pentru intelepciunea de a intelege ceea ce ar trebui sa faceti." 4
63:9 Dumnezeu nu cere casele in care poporul Sau trebuie sa locuiasca; insa, daca aceia care traiesc in belsug nu aud vocea Sa, nu se detaseaza de lume si nu sacrifica
63:10 pentru Dumnezeu, El va trece pe langa ei si va cere acelora care sunt gata sa faca orice pentru Isus, chiar pana acolo de a-si vinde casele pentru a veni in intampinarea nevoilor cauzei lui Dumnezeu. 5
63:11 O independenta vrednica de lauda. Independenta de un anumit fel este demna de lauda. A dori sa va duceti propria povara si a nu manca painea dependentei de altii este un lucru drept. Este o ambitie nobila, generoasa care arata vointa de a se intretine singur. In vederea acestui lucru, sunt necesare harnicia si chibzuinta. 6
63:12 Echilibrarea bugetului. Multi, foarte multi, nu s-au educat in asa fel, incat sa-si poata mentine cheltuielile in limita veniturilor lor. Ei nu invata sa se adapteze imprejurarilor si imprumuta si iar imprumuta, pana cand ajung coplesiti de datorii, in cele din urma ajungand descurajati si deprimati. 7
63:13 Tineti un raport al cheltuielilor. Obiceiul ingaduintei fata de sine, al lipsei de tact si chibzuinta din partea sotiei si mamei, poate constitui o scurgere continua din vistierie; si, cu toate acestea, acea mama poate gandi ca ea face tot ce poate mai bine, pentru ca ea nu s-a gandit niciodata sa-si restranga dorintele ei sau ale copiilor ei si nu a dobandit niciodata acea pricepere si tact, necesare in treburile gospodaresti. Iata motivul pentru care familia are nevoie de un venit dublu fata de o alta familie care, cu acelasi venit, are suficient, chiar daca e la fel de mare.
63:14 Toti trebuie sa invete sa faca si sa tina socotelile casei. Unii cred ca nu este esential acest lucru, insa ei gresesc. Toate cheltuielile trebuie notate cu strictete. 8
63:15 Relele ce provin din irosirea banilor. Domnul a binevoit sa-mi arate relele care rezulta
63:16 in urma obiceiului de a irosi, pentru ca eu sa-i pot indemna pe parinti sa invete pe copii o economie stricta. Invatati-i ca banii cheltuiti pentru ceea ce nu este necesar constituie o pervertire de la folosirea lor corespunzatoare. 9
63:17 Daca aveti obiceiuri extravagante, indepartati-le de indata din viata. Daca nu faceti acest lucru, veti fi faliti pentru vesnicie. Obiceiul de a fi econom, harnic si moderat constituie un avantaj mai pretios pentru copiii vostri decat orice zestre oricat de bogata.
63:18 Pe pamant, noi suntem straini si calatori. Sa nu cheltuim mijloacele pentru satisfacerea unor dorinte pe care Dumnezeu doreste sa le inabusim. Sa ne reprezentam in mod corespunzator credinta, restrangandu-ne dorintele. 10
63:19 Un parinte mustrat pentru extravaganta. Tu nu stii sa-ti folosesti banii in mod chibzuit si nu vrei sa inveti sa-ti implinesti dorintele in functie de venitul tau... Ai o dorinta infocata de a castiga bani, ca sa ai ce cheltui dupa cum poftesti, iar invatatura si exemplul tau s-au dovedit un blestem pentru copiii tai. Cat de putin le pasa lor de principii! Ei Il uita tot mai mult pe Dumnezeu, se tem tot mai putin de neplacerea Lui, sunt tot mai nerabdatori si neinfranati. Cu cat se castiga mai usor banii, cu atat mai putin se simte multumirea. 11
63:20 Catre o familie care depaseste in cheltuieli veniturile sale. Trebuie sa fiti mai atenti, pentru ca ceea ce cheltuiti sa nu depaseasca venitul vostru. Tineti-va in frau dorintele.
63:21 E rau ca sotia ta iti seamana si nu iti poate fi de ajutor in aceasta privinta, pentru a supraveghea micile cheltuieli spre a putea evita marile pierderi. Sunt mereu cheltuieli inutile in familia voastra. Sotiei tale ii place sa-si imbrace copiii dincolo de posibilitatile voastre,
63:22 si din aceasta cauza, voi cultivati in copiii vostri gusturi si obiceiuri care ii vor face frivoli si mandri. Daca tu ai vrea sa inveti lectia economiei si chibzuintei si ai vedea pericolul cheltuirii nesabuite a banilor, pentru tine, pentru copiii tai, si pentru cauza lui Dumnezeu, atunci ai dobandi o experienta esentiala pentru desavarsirea caracterului tau crestin. Daca nu vei obtine o astfel de experienta, copiii tai vor primi o educatie deficitara toata viata lor...
63:23 Eu nu te indemn sa faci provizii de bani - ti-ar fi greu sa faci acest lucru - insa v-as sfatui pe amandoi sa va cheltuiti banii cu grija si sa dati zi de zi copiilor vostri un exemplu de cumpatare, tagaduire de sine si economie. Ei au nevoie sa fie educati prin cuvant si fapte. 12
63:24 O familie chemata la tagaduire de sine. Mi-a fost aratat ca tu, fratele meu, si tu, sora mea, aveti multe de invatat. Voi nu ati trait in limita resurselor voastre. Voi nu ati invatat sa faceti economie. Daca castigati salarii mari, nu stiti cum sa le irositi mai repede. In loc sa fiti precauti, sunteti stapaniti de gust si pofte. Uneori cheltuiti banii pe alimente pe care fratii vostri nu si le pot permite. Banii va aluneca din buzunar cu usurinta... Tagaduirea de sine este o lectie pe care amandoi trebuie inca sa o invatati. 13
63:25 Parintii trebuie sa invete sa traiasca in limita resurselor lor. Ei trebuie sa cultive tagaduirea de sine in copiii lor, invatandu-i prin cuvant si exemplu. Dorintele lor trebuie sa fie putine la numar si simple, astfel ca sa existe timp pentru cultivarea mintii si a spiritului. 14
63:26 Ingaduinta nu este o expresie a iubirii. Nu va educati copiii in asa fel, incat ei sa creada ca iubirea pentru ei
63:27 trebuie sa fie exprimata prin indulgenta fata de mandria, extravaganta si iubirea lor de etalare. Nu este timp acum de a inventa cai pentru cheltuirea banilor. Folositi-va facultatile inventive in a cauta sa fiti economi. 15
63:28 Economia este in acord cu generozitatea. Tendinta naturala a tinerilor din acest veac este de a neglija si desconsidera economia si de a o confunda cu zgarcenia si avaritia. Insa economia este in acord cu cele mai largi si liberale vederi si simtaminte; nu poate exista o adevarata generozitate, unde aceasta sa nu fie practicata. Nimeni sa nu gandeasca ca nu are nevoie sa studieze economia si cele mai bune mijloace de a avea grija de faramituri. 16
63:29 Cealalta extrema - economia neintelepata. Dumnezeu nu este onorat atunci cand ne neglijam trupul sau il maltratam si astfel acesta nu corespunde pentru serviciul Lui. A purta de grija trupului, oferindu-i o hrana apetisanta si intaritoare este una dintre cele dintai datorii ale gospodarului. Este mai bine sa ai haine si mobila mai putin costisitoare, decat sa restrangi necesarul de hrana.
63:30 Unii gospodari reduc masa familiei cu scopul de a putea oferi mese scumpe si distractii oaspetilor. Acest lucru este neintelept. In ospatarea musafirilor trebuie sa fie multa simplitate. Nevoile familiei trebuie sa constituie prima atentie.
63:31 Economia neinteleapta si obiceiurile artificiale impiedica adesea exercitarea ospitalitatii atunci cand este nevoie de aceasta si cand ea s-ar dovedi o binecuvantare. Hrana pe care o avem pe mesele noastre ar trebui sa existe astfel ca musafirul neasteptat sa fie binevenit, fara ca gospodina sa fie impovarata cu o alta pregatire. 17
63:32 Economia noastra nu trebuie sa fie niciodata de asa natura, incat mesele noastre sa fie saracacioase. Elevii si studentii sa aiba
63:33 belsug de hrana sanatoasa. Insa aceia care gatesc trebuie sa aiba grija intotdeauna sa stranga firimiturile, astfel ca nimic sa nu se piarda. 18
63:34 Economie nu inseamna zgarcenie, ci cheltuirea cu chibzuinta, pentru ca exista o mare lucrare ce trebuie facuta. 19
63:35 Oferiti mijloace care sa usureze munca sotiei. Familia fratelui E. traieste conform principiilor de cea mai stricta economie... Fratele E. s-a hotarat cu constiinciozitate sa nu construiasca o magazie din lemn si o bucatarie pentru familia sa cea numeroasa, pentru ca nu a simtit ca e necesar sa investeasca bani in mijloace care le-ar fi lor de folos, cand cauza lui Dumnezeu avea nevoie de bani. Am incercat sa-i arat ca este necesar pentru sanatatea, cat si pentru moralul copiilor sai, sa-si faca gospodaria cat mai placuta si sa ofere acele mijloace care sa usureze munca sotiei sale. 20
63:36 Ingaduie-i sotiei sa cheltuie personal. Trebuie sa va ajutati unul pe celalalt. Nu socotiti o virtute aceea de a lega baierele pungii, refuzand sa-i dati bani sotiei. 21
63:37 Trebuie sa acorzi o anumita suma de bani, in fiecare saptamana, sotiei pe care sa o lasi sa o foloseasca dupa cum doreste. Tu nu i-ai oferit ocazia sa-si exercite tactul sau preferintele, pentru ca tu nu ai o intelegere corespunzatoare a pozitiei pe care trebuie sa o ocupe o sotie. Sotia ta are o minte excelenta si bine echilibrata. 22
63:38 Da-i sotiei tale o parte din banii pe care ii primesti. Acestia sa fie ai ei, pe care sa ii foloseasca dupa cum doreste. Ar fi trebuit sa i se ingaduie sa foloseasca ceea ce a dobandit dupa cum a considerat ca e cel mai bine cu judecata ei. Daca ea ar fi avut o anumita suma de bani, pe care sa o foloseasca ea insasi, fara sa fie criticata, o mare greutate ar fi fost indepartata din mintea ei. 23
63:39 Urmariti confortul si sanatatea. Fratele P. nu a folosit banii in mod judicios. Judecata lui n-a avut o influenta mai mare asupra lui decat vocile si dorintele copiilor lui. El nu pretuieste asa cum ar trebui mijloacele pe care le detine, ci le cheltuie cu grija pe cele mai indispensabile articole, cand ar putea fi folosite pentru acele lucruri care sunt pentru confort si sanatate. In aceasta privinta, intreaga familie are de facut imbunatatiri. Lipsa de apreciere a ordinii si a unui sistem de administrare in familie conduce spre ruina si este un mare dezavantaj. 24
63:40 Nu ne putem face inima mai curata si mai sfanta daca ne vom imbraca in haine de saci si daca ne vom lipsi caminul de tot ceea ce inseamna confort, gust sau obiecte de utilitate practica. 25
63:41 Dumnezeu nu cere ca poporul Sau sa se lipseasca de ceea ce este cu adevarat necesar pentru sanatatea si confortul lor, insa El nu aproba destrabalarea, extravaganta si etalarea. 26
63:42 Invatati cand sa economisiti si cand sa cheltuiti. Ar trebui sa invatati cand sa economisiti si cand sa cheltuiti. Noi nu putem sa fim urmasii lui Hristos, daca nu ne lepadam de noi insine si nu ne luam crucea. Trebuie sa ne achitam datoriile pe care le avem; sa completam golurile, sa legam capetele rasfirate si sa stim exact ceea ce este al nostru. Trebuie adunate toate cheltuielile marunte, folosite pentru multumirea de sine. Trebuie notat ceea ce se cheltuieste doar pentru satisfacerea gustului si pentru multumirea unui apetit pervertit, senzual. Banii folositi pentru delicatese inutile ar trebui folositi pentru a spori confortul casei si a procura obiecte utile, care inlesnesc munca in gospodarie. Nu trebuie sa fiti zgarciti, trebuie sa fiti cinstiti cu voi insiva si cu fratii vostri. Zgarcenia constituie un abuz fata de generozitatea lui Dumnezeu. Risipa, destrabalarea este de asemenea un abuz. Cheltuielile mici,
63:43 pe care le socotiti nevrednice de a fi luate in seama, se vor dovedi considerabile in cele din urma. 27
63:44 Inima consacrata va fi calauzita. Nu este necesar a specifica aici cum trebuie practicata economia in fiecare caz particular. Aceia, ale caror inimi sunt cu totul consacrate lui Dumnezeu si care iau Cuvantul sau drept calauza, vor stii cum sa-si indeplineasca toate datoriile vietii. Ei vor invata de la Domnul Isus care este bland si smerit cu inima; si in timp ce vor cultiva blandetea lui Hristos, ei vor inchide usa impotriva nenumaratelor ispite. 28
63:45 1. Letter 8, 1889.
63:46 2. Historical Sketches of S.D.A. Foreign Missions, p.165, 166.
63:47 3. General Conference Bulletin, 6 apr. 1903.
63:48 4. Testimonies for the Church, Vol. 5, p.734.
63:49 5. Review and Herald, 16 sep. 1884.
63:50 6. Testimonies for the Church, Vol. 2, p.308.
63:51 7. Review and Herald, 19 dec. 1893.
63:52 8. Gospel Workers, p.460.
63:53 9. Christian Temperance and Bible Hygiene, p.63.
63:54 10. Review and Herald, 24 dec. 1903.
63:55 11. Letter 8, 1889.
63:56 12. Letter 23, 1888.
63:57 13. Testimonies for the Church, Vol. 2, p.431, 432.
63:58 14. Review and Herald, 24 iun. 1890.
63:59 15. Marturii, Vol. 6, p.451.
63:60 16. Testimonies for the Church, Vol. 5, p.400.
63:61 17. Divina vindecare, p.232.
63:62 18. Marturii, Vol. 6, p.212.
63:63 19. Letter 151, 1899.
63:64 20. Letter 9, 1888.
63:65 21. Letter 65, 1904.
63:66 22. Letter 47, 1904.
63:67 23. Letter 157, 1903.
63:68 24. Testimonies for the Church, Vol. 2, p.699.
63:69 25. Review and Herald, 16 mai 1882.
63:70 26. Review and Herald, 19 dec. 1893.
63:71 27. Letter 11, 1888.
63:72 28. Christian Temperance and Bible Hygiene, p.63.