49:3 Pe cand mamele treceau pe drumul prafuit, apropiindu-se de Mantuitorul, El a vazut lacrimile lor nesterse si buzele tremurande, cand acestea rosteau rugaciunea tacuta pentru copiii lor. El a auzit cuvintele de mustrare ale ucenicilor si a contramandat imediat porunca. Inima Sa mare, plina de iubire, era deschisa pentru a-i primi pe copii. Unul cate unul, i-a luat in brate si i-a binecuvantat, in timp ce unul mai micut, lasandu-se pe pieptul lui Isus, a adormit imediat. Domnul Isus a rostit cuvinte de incurajare catre mame, in legatura cu lucrarea lor, si, of, ce usurare a constituit aceasta pentru sufletele lor! Cu cata bucurie aveau sa se bizuie pe bunatatea si indurarea Domnului Isus, amintindu-si de acea ocazie memorabila! Cuvintele Lui