6:39 Ei puteau vorbi cu certitudine despre Numele lui Isus. Nu era El Prietenul si Fratele lor mai mare? Adusi in stransa comuniune cu Hristos, ei stateau cu El in locurile ceresti. In ce cuvinte arzatoare isi imbracau ei ideile cand dadeau marturie despre El! Inimile lor erau coplesite de o bunavointa atat de deplina, atat de profunda, atat de mult cuprinzatoare, incat ii determina sa mearga pana la marginile pamantului ca sa dea marturie despre puterea lui Hristos. Ei erau plini de o dorinta imensa sa duca mai departe lucrarea pe care El a inceput-o. Isi dadeau seama de datoria lor cea mare pe care o aveau fata de cer si de raspunderea lucrarii lor. Intariti prin inzestrarea cu Duhul Sfant, ei au pasit inainte plini de zel, pentru a duce mai departe biruinta crucii. Duhul Sfant ii insufletea si vorbea prin ei. Pacea lui Hristos stralucea pe fetele lor. Ei si-au consacrat viata in slujba Lui si trasaturile fetei lor marturiseau despre consacrarea lor.