52:8 In marea sa grija fata de aceia pe care avea sa-i paraseasca, ca sa duca singuri lupta cu prejudecata, ura si prigoana, apostolul nu a mai tinut seama de propriile sale suferinte ce se apropiau. Pe putinii crestini care l-au insotit la locul de executie, el a cautat sa-i intareasca si sa-i incurajeze prin repetarea fagaduintelor date pentru cei prigoniti din pricina neprihanirii. El i-a asigurat ca nu avea sa ramana neimplinit nimic din tot ce spusese Domnul cu privire la credinciosii Sai copii incercati. Pentru o scurta vreme, ei poate aveau sa fie intristati din pricina multelor ispite; sau poate ca aveau sa fie lipsiti de un confort pamantesc; insa ei puteau sa-si imbarbateze inimile cu asigurarea credinciosiei lui Dumnezeu, spunand: "Stiu in cine am crezut. Si sunt incredintat ca El are putere sa pazeasca ce I-am incredintat pana in ziua aceea" (2 Tim. 1,12). In curand se va termina noaptea cercarii si a suferintei si apoi se va ivi fericita dimineata a pacii si a zilei depline.