52:2 In timpul ultimei judecari a lui Pavel inaintea lui Nero, imparatul fusese atat de puternic impresionat de puterea cuvintelor apostolului, incat a amanat luarea unei hotarari in cazul lui, fara sa-l achite sau fara sa-l osandeasca pe acuzatul slujitor al lui Dumnezeu. Dar, nu dupa mult timp, rautatea imparatului impotriva lui Pavel a revenit. Maniat peste masura, fiindca nu era in stare sa impiedice extinderea religiei crestine nici chiar in casa imperiala, el a hotarat ca, atunci cand va gasi un pretext mai temeinic, apostolul sa fie osandit la moarte. Nu mult timp dupa aceea, Nero a pronuntat sentinta care l-a condamnat pe Pavel la moarte. Dar, fiindca un cetatean roman nu putea sa fie supus torturii, el a fost osandit sa fie decapitat.