Printable ModeFaptele Apostolilor, 40
|
40:1 Cap. 38 - Pavel ca intemnitat 40:2 Cand am ajuns la Ierusalim, fratii ne-au primit cu bucurie. A doua zi, Pavel a mers cu noi la Iacov si toti prezbiterii s-au adunat acolo". 40:3 Cu ocazia aceasta, Pavel si tovarasii lui au predat in mainile batranilor lucrarii din Ierusalim darurile trimise de bisericile dintre Neamuri pentru sprijinirea saracilor din randul fratilor iudei. Strangerea acestor daruri i-a costat pe apostol si pe conlucratorii sai mult timp, framantare si munca neobosita. Suma, care a intrecut cu mult asteptarile prezbiterilor din Ierusalim, reprezenta multe sacrificii si chiar restrangeri severe din partea credinciosilor dintre Neamuri. 40:4 Aceste daruri de bunavoie erau o dovada a credinciosiei convertitilor dintre Neamuri fata de organizatia lucrarii lui Dumnezeu din lumea intreaga si ele ar fi trebuit sa fie primite de toti cu o profunda 40:5 recunostinta; totusi, Pavel si conlucratorii lui au constatat ca pana si printre aceia in fata carora stateau acum erau unii care nu puteau sa aprecieze spiritul de iubire frateasca ce determinase aducerea acestor daruri. 40:6 In primii ani ai lucrarii Evangheliei printre Neamuri, unii dintre fratii de vaza din Ierusalim, agatandu-se de prejudecatile lor de dinainte si de felul lor de gandire de atunci, nu au conlucrat din toata inima cu Pavel si conlucratorii lui. In grija lor de a pastra cateva forme si ceremonii neinsemnate, ei au pierdut din vedere binecuvantarile care ar fi venit asupra lor si asupra lucrarii pe care o iubeau, printr-un efort de a uni laolalta toate partile lucrarii Domnului. Desi doritori sa ocroteasca cat mai bine interesele bisericii crestine, ei au dat gres in a tine pasul cu providenta clarvazatoare a lui Dumnezeu si, in intelepciunea lor omeneasca, au incercat sa arunce asupra lucratorilor multe ingradiri care nu erau necesare. Astfel, s-a ridicat un grup de barbati care nu cunosteau personal imprejurarile schimbatoare si nevoile deosebite intalnite de lucratori in campurile indepartate, totusi care staruiau ca ei au autoritatea sa-i indrume pe fratii lor din aceste campuri, ca sa urmeze anumite metode specifice de lucru. Ei considerau ca lucrarea de predicare a Evangheliei trebuia dusa inainte, potrivit cu parerile lor. 40:7 Trecusera multi ani de cand fratii din Ierusalim, impreuna cu reprezentantii din alte biserici de frunte, au dat o atentie deosebita problemelor dificile care se ridicasera cu privire la metodele urmate de cei care lucrau printre Neamuri. Ca urmare a acestei sfatuiri, fratii se unisera in a da bisericilor 40:8 recomandari clare cu privire la anumite rituri si obiceiuri, inclusiv circumciziunea. La aceasta mare consfatuire, fratii s-au unit, de asemenea, in a-i recomanda bisericilor crestine pe Barnaba si pe Pavel ca lucratori demni de toata increderea. 40:9 Printre cei de fata la aceasta adunare erau unii care criticasera cu asprime metodele de lucru folosite de apostoli, asupra carora apasa sarcina principala de a duce Evanghelia la Neamuri. Insa, in timpul consfatuirii, vederile lor cu privire la planul lui Dumnezeu s-au largit si ei s-au unit impreuna cu fratii lor in a lua hotarari intelepte care au facut cu putinta unirea intregului corp al credinciosilor. 40:10 Mai tarziu insa, cand a devenit clar faptul ca convertitii dintre Neamuri se inmulteau repede, au fost cativa dintre fratii mai cu vaza din Ierusalim care au inceput sa nutreasca din nou prejudecatile lor de mai inainte impotriva metodelor lui Pavel si ale conlucratorilor lui. Aceste prejudecati se intareau cu trecerea anilor, pana ce unii dintre fratii conducatori au hotarat ca lucrarea de predicare a Evangheliei trebuie facuta de aici incolo potrivit cu propriile lor idei. Daca Pavel era gata sa-si adapteze metodele potrivit anumitor randuieli pe care ei le sustineau, atunci ei aveau sa-l recunoasca si sa-i sprijineasca lucrarea; altfel, ei nu mai aveau sa priveasca cu placere lucrarea lui si nici sa-i mai acorde sprijinul lor. 40:11 Barbatii acestia pierdusera din vedere faptul ca Dumnezeu este Invatatorul poporului Sau; ca fiecare lucrator al cauzei Sale trebuie sa dobandeasca o experienta personala in a urma Conducatorului divin, fara a privi la om pentru o indrumare directa; ca lucratorii Sai trebuie sa fie modelati si formati nu dupa ideile omului, ci dupa Modelul divin. 40:12 In lucrarea sa, apostolul Pavel ii invatase pe oameni "nu dupa vorbirile induplecatoare ale intelepciunii, ci dintr-o dovada data de Duhul si de putere". Adevarurile vestite de el ii fusesera descoperite prin Duhul Sfant; "caci Duhul cerceteaza totul, chiar si lucrurile adanci ale lui Dumnezeu. In adevar, cine dintre oameni cunoaste lucrurile omului, afara de duhul omului, care este in el? Tot asa: nimeni nu cunoaste lucrurile lui Dumnezeu afara de Duhul lui Dumnezeu" Si vorbim despre el", afirma Pavel, "nu cu vorbiri invatate de la intelepciunea omeneasca, ci cu vorbiri invatate de la Duhul Sfant, intrebuintand o vorbire duhovniceasca pentru lucrurile duhovnicesti" (1 Cor. 2,4.10-13). 40:13 In tot timpul lucrarii sale, Pavel s-a bazat pe Dumnezeu pentru o indrumare directa. In acelasi timp, fusese foarte atent ca sa lucreze in armonie cu hotararile consiliului general de la Ierusalim; si, ca urmare, "bisericile se intareau in credinta si sporeau la numar din zi in zi" (Fapte 16,5). Si acum, cu toata lipsa de simpatie aratata lui de unii, el s-a simtit cu constiinta impacata pentru ca isi facuse datoria incurajand in convertitii lui un spirit de sincera credinciosie, generozitate si iubire frateasca, asa cum s-a dovedit cu aceasta ocazie prin darurile imbelsugate pe care el putea sa le puna inaintea prezbiterilor iudei. 40:14 Dupa ce le-a prezentat darurile, Pavel "le-a istorisit cu deamanuntul ce facuse Dumnezeu in mijlocul Neamurilor prin slujba lui". Aceasta istorisire a faptelor a adus in inimile tuturor, chiar si a acelora care se indoisera, convingerea ca binecuvantarea cerului insotise lucrarile sale. "Cand l-au auzit, au proslavit pe Dumnezeu". Ei au 40:15 inteles ca metodele de lucru folosite de apostol purtau pecetea cerului. Darurile bogate ce stateau inaintea lor adaugau o greutate marturiei apostolului cu privire la credinciosia noilor biserici intemeiate printre Neamuri. Aceia care, fiind socotiti printre cei care aveau in sarcina lucrarea din Ierusalim, cerusera sa fie adoptate anumite masuri arbitrare de control au vazut lucrarea lui Pavel intr-o lumina noua si au fost convinsi ca atitudinea lor fusese rea, ca fusesera tinuti in sclavie de obiceiurile si traditiile iudaice si ca lucrarea Evangheliei fusese mult impiedicata prin lipsa lor de a recunoaste ca zidul de despartire dintre iudei si Neamuri fusese surpat prin moartea Domnului Hristos. 40:16 Aceasta era ocazia de aur pentru ca toti fratii conducatori sa marturiseasca sincer si deschis ca Dumnezeu lucrase prin Pavel si ca uneori ei gresisera ingaduind ca vestile aduse de vrajmasi sa le trezeasca gelozia si prejudecata. Dar, in loc sa se uneasca intr-un efort de a face dreptate unuia care fusese jignit, i-au dat un sfat care arata ca ei inca nutreau simtamantul ca Pavel trebuie in mare masura socotit ca raspunzator pentru prejudecata existenta. Ei nu au stat in chip nobil in apararea lui, cautand sa arate celor nemultumiti in ce consta ratacirea lor, ci au cautat sa ajunga la un compromis, sfatuindu-l sa urmeze o cale ce, dupa parerea lor, avea sa indeparteze orice motiv pentru o gresita intelegere. 40:17 "Vezi, frate", au spus ei ca raspuns la marturia sa, "cate mii de Iudei au crezut, si toti sunt plini de ravna pentru Lege. Dar ei au 40:18 auzit despre tine ca inveti pe toti Iudeii care traiesc printre Neamuri sa se lepede de Moise, ca le zici sa nu-si taie copiii imprejur si sa nu traiasca potrivit cu obiceiurile. Ce este de facut? Negresit multimea are sa se adune caci vor auzi ca ai venit. Deci, fa ce-ti vom spune noi. Avem aici patru barbati care au facut o juruinta. Ia-i cu tine, curateste-te impreuna cu ei si cheltuieste tu pentru ei, ca sa-si rada capul. Si astfel vor cunoaste toti ca nu este nimic adevarat din cele ce au auzit despre tine, ci ca si tu umbli intocmai dupa randuiala si pazesti Legea. Cu privire la Neamurile care au crezut, noi am hotarat si le-am scris ca trebuie sa se fereasca de lucrurile jertfite idolilor, de sange, de dobitoace sugrumate si de desfranare". 40:19 Fratii sperau ca Pavel, urmand calea aratata de ei, ar putea da o puternica dovada impotriva rapoartelor neadevarate cu privire la el. Ei l-au asigurat ca hotararea consiliului, tinut mai inainte cu privire la convertitii dintre Neamuri si la legea ceremoniala, era inca considerata ca fiind buna. Insa sfatul dat acum nu era potrivit cu aceasta hotarare. Nu Duhul lui Dumnezeu era acela care insuflase acest sfat; el era rodul lasitatii. Conducatorii bisericii din Ierusalim stiau ca, prin lipsa de conformare fata de legea ceremoniala, crestinii aveau sa-si atraga asupra-le ura Iudeilor, si sa se expuna astfel prigoanei. Sinedriul facea tot ceea ce putea pentru ca sa impiedice extinderea Evangheliei. El alegea barbati care sa-i urmareasca pe apostoli, indeosebi pe Pavel, si pe 40:20 orice cale cu putinta sa se opuna lucrarii lui. Daca crestinii ar fi fost invinuiti inaintea Sinedriului ca niste calcatori ai legii, atunci ar fi urmat sa sufere o grabnica si aspra pedeapsa ca apostaziati de la credinta iudaica. 40:21 Multi dintre iudeii care primisera Evanghelia mai nutreau inca un simtamant de consideratie fata de legea ceremoniala si erau prea grabnici a face concesii neintelepte, nadajduind ca astfel sa castige increderea conationalilor lor, sa le indeparteze prejudecatile si sa-i castige la credinta in Hristos, ca Rascumparator al lumii. Pavel a inteles ca, atata vreme cat multi dintre membrii cu vaza ai bisericii din Ierusalim aveau sa continue a nutri o prejudecata impotriva lui, ei aveau sa lucreze continuu in vederea nimicirii influentei lui. Simtea ca, daca printr-o concesie chibzuita i-ar fi putut castiga pentru adevar, atunci ar fi inlaturat o mare piedica din calea succesului Evangheliei in alte locuri. Insa el nu era autorizat de Dumnezeu sa cedeze atat cat ii cereau ei. 40:22 Cand ne gandim la marea dorinta a lui Pavel de a fi in buna intelegere cu fratii sai, dragostea sa gingasa fata de cel slab in credinta, respectul lui fata de apostolii care fusesera cu Hristos, si fata de Iacov, fratele Domnului, si la tinta lui de a se face totul pentru toti, atat cat putea, fara a sacrifica principiul - cand ne gandim la toate acestea, nu este surprinzator faptul ca el a fost constrans sa se abata de la umblarea lui hotarata si neclintita pe care o urmase pana aici. Dar, in loc de a-si implini scopul dorit, straduintele lui pentru a ajunge la o impacare nu au facut decat sa zoreasca criza, grabind suferintele sale ce au fost profetizate, avand ca rezultat despartirea de fratii sai, 40:23 lipsind biserica de unul din cei mai puternici stalpi ai ei si intristand inimile credinciosilor de pretutindeni. 40:24 In ziua urmatoare, Pavel a inceput sa aduca la indeplinire sfatul prezbiterilor. Cei patru barbati care se gaseau sub votul Nazireat (Numeri 6), al carui termen aproape trecuse, au fost luati de Pavel si dusi in templu "ca sa vesteasca sfarsitul zilelor curatirii cand se va aduce jertfa pentru fiecare din ei". Pentru curatire, trebuia sa fie aduse si anumite jertfe costisitoare. 40:25 Cei care l-au sfatuit pe Pavel sa faca pasul acesta nu au gandit indeajuns asupra primejdiei la care avea sa fie el expus in felul acesta. In vremea aceea, Ierusalimul era plin cu inchinatori din multe tari. Cand, ca implinire a insarcinarii date lui de Dumnezeu, Pavel dusese Evanghelia la Neamuri, el vizitase multe din cele mai mari cetati ale lumii si era bine cunoscut de mii de oameni, care venisera la Ierusalim, din diferite locuri straine, ca sa ia parte la sarbatoare. Printre acestia erau oameni ale caror inimi erau pline cu cea mai apriga ura impotriva lui Pavel; si ca el sa intre in templu intr-o ocazie publica insemna sa-si puna viata in primejdie. Cateva zile, el a intrat si a iesit printre inchinatori, oarecum neobservat; dar, inainte de terminarea timpului hotarat, pe cand vorbea cu un preot cu privire la jertfele ce urmau sa fie aduse, el a fost recunoscut de unii dintre iudeii din Asia. 40:26 Cu o furie demonica, ei s-au napustit asupra lui, strigand: "Barbati israeliti, dati ajutor! Iata omul care propovaduieste pretutindeni si in toata lumea impotriva norodului, impotriva Legii si impotriva locasului acestuia". Si, in timp ce oamenii raspundeau chemarii dupa ajutor, 40:27 o alta invinuire i-a fost adusa - "ba inca a varat si pe niste Greci in Templu, si a spurcat acest locas sfant". 40:28 Dupa legea iudaica, era o crima osandita cu moartea ca un necircumcis sa intre in curtile dinauntru ale cladirii sfinte. Pavel fusese vazut in cetate in tovarasia lui Trofim, un efesean, si a fost facuta legatura ca l-ar fi adus in templu. Dar el nu facuse lucrul acesta; si, el insusi fiind iudeu, fapta sa de a intra in templu nu insemna o calcare a legii. Insa, desi invinuirea era cu totul neadevarata, ea a slujit totusi sa starneasca prejudecata multimii. Strigatul fiind luat si purtat prin curtile templului, multimile adunate acolo au fost cuprinse de o furie salbatica. In curand, vestea s-a raspandit in tot Ierusalimul, si "toata cetatea s-a pus in miscare si s-a strans norodul din toate partile". 40:29 Faptul ca un apostaziat din Israel a cutezat sa pangareasca templul, chiar in vremea cand mii de oameni venisera acolo din toate partile lumii, sa se inchine, a starnit cele mai fioroase porniri ale gloatei. "Au pus mana pe Pavel si l-au scos afara din templu, ale carui usi au fost incuiate indata". 40:30 "Pe cand cercau sa-l omoare, s-a dus vestea la capitanul oastei ca tot Ierusalimul s-a tulburat". Claudius Lisias cunostea destul de bine elementele razvratite cu care avea de-a face si "a luat indata ostasi si sutasi si a alergat la ei. Cand au vazut pe capitan si pe ostasi, au incetat sa mai bata pe Pavel". Necunoscand pricina zarvei, insa vazand ca furia multimii era indreptata impotriva apostolului, capitanul roman a tras concluzia ca Pavel trebuie sa fie acel egiptean 40:31 razvratit despre care auzise el, si care nu putuse inca fi prins. De aceea "a pus mana pe el, si a poruncit sa-l lege cu doua lanturi. Apoi, a intrebat cine este si ce a facut". Deodata, multe glasuri s-au ridicat in invinuiri puternice si pline de manie; "unii strigau intr-un fel, altii intr-alt fel prin multime; fiindca nu putea deci sa inteleaga adevarul din pricina zarvei, a poruncit sa-l duca in cetatuie. Cand a ajuns pe trepte, Pavel a trebuit sa fie dus de ostasi, din pricina imbulzelii norodului intaratat; caci multimea norodului se tinea dupa el si striga: 'La moarte cu el!'" 40:32 In mijlocul zarvei, apostolul era linistit si stapan pe sine. Mintea lui era indreptata spre Dumnezeu si el stia ca ingerii cerului erau in preajma lui. El nu era dispus sa paraseasca templul fara a face o sfortare de a prezenta adevarul inaintea conationalilor sai. Pe cand era aproape sa fie dus in cetatuie, el a zis comandantului: "Imi este ingaduit sa-ti spun ceva?" Lisias a raspuns: "Stii greceste? Nu cumva esti egipteanul acela, care s-a rasculat acum in urma, si a dus in pustie pe cei patru mii de talhari?" Drept raspuns Pavel a zis: "Eu sunt iudeu, din Tarsul din Cilicia, cetatean al unei cetati nu fara insemnatate. Te rog, da-mi voie sa vorbesc norodului". 40:33 Cererea i-a fost implinita si "Pavel a stat in picioare pe trepte, si a facut semn norodului cu mana". Gestul acesta le-a atras atentia, in timp ce infatisarea lui le-a impus respect. "S-a facut o mare tacere, si Pavel le-a vorbit in limba evreiasca astfel: 'Fratilor si 40:34 parintilor, ascultati acum cuvantul meu de aparare fata de voi!'" La auzul cuvintelor evreiesti, familiare lor, "au tinut si mai mult liniste"; si, in tacerea aceea completa, el a continuat: 40:35 "Eu sunt Iudeu, nascut in Tarsul Ciliciei; dar am fost crescut in cetatea aceasta, am invatat la picioarele lui Gamaliel sa cunosc cu de-amanuntul legea parintilor nostri, si am fost tot atat de plin de ravna pentru Dumnezeu, cum sunteti si voi azi". Nimeni nu putea tagadui afirmatiile apostolului, deoarece faptele la care se referea el erau bine cunoscute multora care inca mai traiau in Ierusalim. Dupa aceea, el a vorbit despre zelul sau de mai inainte in ce priveste prigonirea ucenicilor lui Hristos, chiar pana la moarte; si el le-a povestit imprejurarile in care se convertise, spunand ascultatorilor sai cum inima sa mandra fusese adusa sa se plece inaintea Nazarineanului. Daca el ar fi incercat sa argumenteze si sa intre in discutii contradictorii cu impotrivitorii sai, cu incapatanare ei ar fi refuzat sa-i asculte cuvintele; dar amintirea experientei sale a fost insotita de o putere convingatoare ce, pentru un moment, a parut ca le inmoaie si le supune inimile. 40:36 Dupa aceea, el s-a straduit sa arate ca lucrarea printre Neamuri nu fusese inceputa din proprie alegere. El dorise sa lucreze pentru neamul sau; dar chiar in templul acesta glasul lui Dumnezeu ii vorbise in viziune sfanta, indreptandu-i pasul "departe la Neamuri". 40:37 Pana aici, poporul ascultase cu deplina atentie, dar cand Pavel a ajuns la punctul din istoria vietii sale, cand fusese ales ca trimis imputernicit catre Neamuri, furia lor a izbucnit din nou. Obisnuiti sa se socoteasca pe ei ca singurul popor favorizat de Dumnezeu, ei nu erau dispusi sa 40:38 ingaduie Neamurilor dispretuite sa se impartaseasca de privilegiile care pana aici fusesera socotite ca fiind numai ale lor. Ridicandu-si glasul deasupra vocii vorbitorului, ei au strigat: "Ia de pe pamant pe un astfel de om! Nu este vrednic sa traiasca!" 40:39 "Si scoteau strigate, isi aruncau hainele si azvarleau cu tarana in vazduh. Capitanul a poruncit sa-l duca pe Pavel in cetatuie si sa-l cerceteze, batandu-l cu biciul, ca sa afle din ce pricina strigau asa impotriva lui". 40:40 "Pe cand il legau cu curele, Pavel a zis sutasului, care era de fata: 'Va este ingaduit sa bateti pe un Roman, care nu este osandit?' La auzul acestor cuvinte, sutasul s-a dus sa dea de stire capitanului si a zis: 'Ce ai de gand sa faci? Omul acesta este cetatean roman'. Si cand a venit capitanul, a zis lui Pavel: 'Spune-mi, esti roman?' 'Da', i-a raspuns el. Capitanul a zis: 'Eu cu o mare suma de bani am dobandit cetatenia aceasta.' 'Si eu', a zis Pavel, 'sunt chiar nascut roman'. Numaidecat, cei ce aveau sa-l cerceteze prin bataie au incetat sa-l mai necajeasca; ba capitanul, cand a aflat ca Pavel este Roman, s-a temut pentru ca-l legase." 40:41 "A doua zi, fiindca voia sa stie bine pentru ce este parat de Iudei, l-a dezlegat, si a poruncit sa se adune laolalta preotii cei mai de seama si tot Soborul; apoi a adus pe Pavel jos, si l-a pus inaintea lor." 40:42 Apostolul avea sa fie judecat acum de acelasi tribunal al carui membru fusese si el inainte de convertirea sa. 40:43 Stand acolo inaintea conducatorilor iudeilor, atitudinea ii era linistita, iar fata dezvaluia pacea lui Hristos. "Pavel s-a uitat tinta la Sobor, si a zis: 'Fratilor, eu am vietuit cu toata curatia cugetului meu inaintea lui Dumnezeu, pana in ziua aceasta'". Cand au auzit aceste cuvinte, ura lor s-a aprins din nou; "marele preot Anania a poruncit celor ce stateau langa el sa-l loveasca peste gura". Fata de aceasta porunca neomeneasca, Pavel a exclamat: "Te va bate Dumnezeu, parete varuit! Tu sezi sa ma judeci dupa Lege, si poruncesti sa ma loveasca impotriva Legii?" Cei ce stateau langa el i-au zis: 'Iti bati joc de marele preot al lui Dumnezeu?'" Cu obisnuita lui amabilitate, Pavel a raspuns: "N-am stiut fratilor, ca este marele preot; caci este scris: 'Pe mai marele norodului tau sa nu-l graiesti de rau'". 40:44 "Pavel, ca unul care stia ca o parte din adunare erau Saduchei, iar alta Farisei, a strigat in plin Sobor: 'Fratilor, eu sunt Fariseu, fiu de Fariseu; din pricina nadejdii in invierea mortii sunt dat in judecata'". 40:45 "Cand a zis vorbele acestea, s-a starnit o neintelegere intre Farisei si Saduchei, si adunarea s-a dezbinat. Caci Saducheii zic ca nu este inviere, nici inger, nici duh, pe cand Fariseii le marturisesc pe amandoua". Cele doua partide au inceput sa discute aprins intre ele si in felul acesta puterea impotrivirii lor fata de Pavel a fost infranta. "Cativa Carturari din partida Fariseilor, s-au sculat in picioare, au inceput o cearta aprinsa si au zis: 'Noi nu gasim nici o vina in omul acesta; dar daca i-a vorbit un duh sau un inger?' Sa nu cumva sa luptam impotriva lui Dumnezeu". 40:46 In confuzia care a urmat, saducheii se straduiau cu tot dinadinsul sa puna mana pe apostol spre a-l omori; iar fariseii erau tot atat de sarguitori in stradania lor de a-l apara. "Capitanul se temea ca Pavel sa nu fie rupt in bucati de ei. De aceea a poruncit ostasilor sa se pogoare sa-l smulga din mijlocul lor, si sa-l duca in cetatuie." Mai tarziu, meditand asupra experientelor pline de incercari din ziua aceasta, Pavel a inceput sa se teama ca nu cumva comportarea sa sa nu-I fi placut lui Dumnezeu. S-ar fi putut oare sa fi facut o greseala vizitand Ierusalimul? Marea lui dorinta de a fi laolalta cu fratii sai l-a dus cumva la acest rezultat dezastruos? 40:47 Pozitia pe care iudeii, ca pretins popor al lui Dumnezeu, o ocupau inaintea lumii necredincioase a produs apostolului o profunda mahnire sufleteasca. Cum aveau sa-i priveasca acesti slujbasi pagani? - In timp ce pretindeau ca sunt inchinatori ai lui Iehova si isi asumau slujbe sfinte se lasau, totusi, stapaniti de o manie oarba si lipsita de judecata, cautand sa-i nimiceasca chiar pe fratii lor, care indrazneau sa se deosebeasca de ei in credinta lor religioasa si facand din cel mai solemn consiliu deliberativ un loc de galceava si confuzie salbatica. Pavel era constient de faptul ca numele Dumnezeului sau a fost batjocorit in ochii paganilor. 40:48 Acum se afla la inchisoare si stia ca vrajmasii lui, in disperata lor rautate, vor recurge la orice mijloc pentru a-l omori. Oare sa se fi terminat lucrarea sa pentru biserici si acum aveau sa intre lupii rapitori? Lucrarea lui Hristos era foarte legata de inima lui Pavel si el cugeta cu adanca ingrijorare la primejdiile ce amenintau 40:49 bisericile raspandite, expuse asa cum erau ele la prigoana din partea unor oameni exact la fel cu aceia care il inconjurasera pe el in Sinedriu. Plin de intristare si descurajare, el a plans si s-a rugat. 40:50 In acest ceas intunecos, Domnul nu l-a uitat pe slujitorul Sau. El il ocrotise fata de gloata ucigasa din curtea templului; fusese cu el inaintea Sinedriului; era cu el in cetatuie si Se descoperise martorului Sau credincios, ca raspuns la staruitoarele rugaciuni dupa calauzire ale apostolului. "In noaptea urmatoare, Domnul S-a aratat lui Pavel si i-a zis: 'Indrazneste, Pavele, dupa cum ai marturisit despre Mine in Ierusalim, tot asa trebuie sa marturisesti si in Roma'". 40:51 De multa vreme dorise Pavel sa viziteze Roma; el a dorit foarte mult sa-L marturiseasca acolo pe Hristos, insa gandise ca planurile lui fusesera impiedicate de vrajmasia iudeilor. Putin se gandea el ca acum, chiar ca intemnitat, avea sa mearga la Roma. 40:52 In timp ce Domnul il incuraja pe servul Sau, vrajmasii lui Pavel unelteau cu multa sarguinta la nimicirea lui. "La ziua, iudeii au uneltit si s-au legat cu blestem ca nu vor manca, nici nu vor bea, pana nu-l vor omori pe Pavel. Cei ce facusera legamantul acesta erau mai multi de patruzeci". Aici era vorba de un post ca cel pe care il osandea Domnul prin Isaia - "postiti ca sa va ciorovaiti si sa va certati, ca sa bateti rautacios cu pumnul" (Is. 58,4). 40:53 Uneltitorii "s-au dus la preotii cei mai de seama si la batrani si le-au zis: 'Noi ne-am legat cu mare blestem sa nu gustam nimic pana nu-l omoram pe Pavel. Acum dar, 40:54 voi, impreuna cu Soborul, dati de stire capitanului, si rugati-l sa-l aduca maine jos inaintea voastra, ca si cum ati vrea sa-i cercetati pricina mai cu de-amanuntul; si pana sa ajunga el, noi suntem gata sa-l omoram'". 40:55 In loc sa condamne acest plan plin de cruzime, preotii si batranii au consimtit imediat la el. Pavel spusese adevarul atunci cand a asemanat pe Anania cu un perete varuit. 40:56 Insa Dumnezeu a intervenit spre a salva viata slujitorului Sau. Fiul sorei lui Pavel, auzind despre "aceasta cursa" a ucigasilor, "s-a dus in cetatuie si a spus lui Pavel. Pavel a chemat pe unul din sutasi si a zis: 'Du pe tinerelul acesta la capitan, caci are sa-i spuna ceva.' Sutasul a luat pe tanar cu el, l-a dus la capitan, si a zis: 'Pavel cel intemnitat m-a chemat si m-a rugat sa aduc la tine pe acest tinerel, care are sa-ti spuna ceva'". 40:57 Cludius Lisias l-a primit binevoitor pe tanar si, luandu-l la o parte, l-a intrebat: "Ce ai sa-mi spui?" Tanarul a raspuns: "Iudeii s-au sfatuit sa te roage sa aduci maine pe Pavel inaintea Soborului, ca si cum ai vrea sa-l cercetezi mai cu de-amanuntul. Tu sa nu-i asculti pentru ca mai multi de patruzeci dintre ei il pandesc, si s-au legat cu blestem sa nu manance si sa nu bea nimic pana nu-l vor omori; acum stau gata si n-asteapta decat fagaduiala ta". 40:58 "Capitanul a lasat pe tinerel sa plece si i-a poruncit sa nu spuna nimanui ca i-a descoperit aceste lucruri". 40:59 De indata, Lisias s-a hotarat sa-l transfere pe Pavel de sub jurisdictia sa sub aceea a procuratorului Felix. Ca popor, iudeii erau intr-o stare de excitare si iritare si, deseori, aveau loc razvratiri. Prezenta continua a apostolului in Ierusalim ar fi putut avea urmari primejdioase atat pentru cetate, cat si pentru comandantul insusi. De aceea, "a chemat pe doi sutasi si le-a zis: 'La ceasul al treilea din noapte, sa aveti gata doua sute de ostasi, saptezeci de calareti si doua sute de sulitari, ca sa mearga pana la Cezarea'. Le-a poruncit sa aduca si dobitoace pentru Pavel, ca sa-l puna calare, si sa-l duca sanatos si teafar la dregatorul Felix". 40:60 Nu era timp de pierdut in trimiterea lui Pavel. "Ostasii, dupa porunca pe care o primisera, au luat pe Pavel si l-au dus noaptea pana la Antipatrida". De acolo, calaretii au mers mai departe cu intemnitatul pana la Cezarea, in timp ce cei patru sute de sulitari s-au intors la Ierusalim. 40:61 Ofiterul, comandantul detasamentului, l-a predat lui Felix pe intemnitat, impreuna cu o scrisoare ce-i fusese incredintata de capitan: 40:62 "Claudius Lisias catre prea alesul dregator Felix: plecaciune! Acest om, pe care l-au prins Iudeii, era sa fie omorat de ei; si eu m-am dus repede cu ostasi, si l-am scos din mana lor, caci am aflat ca este Roman. Am vrut sa aflu pricina pentru care-l parau, si l-am adus inaintea Soborului lor. Am gasit ca era parat pentru lucruri privitoare la legea lor, dar ca nu savarsise nici o nelegiuire, care sa fie vrednica de moarte sau de lanturi. Mi s-a dat insa de stire ca Iudeii il pandesc ca sa-l omoare; l-am trimis indata la tine, si am facut cunoscut 40:63 si celor ce-l invinuiesc sa-ti spuna tie ce au impotriva lui. Fii sanatos". 40:64 Dupa ce a citit scrisoarea, Felix s-a interesat de ce provincie apartinea intemnitatul si, fiind informat ca era din Cilicia, a zis: "Te voi asculta cand vor veni parasii tai. Si a poruncit sa fie pazit in palatul lui Irod". 40:65 Cazul lui Pavel nu era primul in care un slujitor al lui Dumnezeu gasise intre pagani un adapost in fata rautatii pretinsului popor al lui Iehova. In furia lor impotriva lui Pavel, iudeii adaugasera o alta crima la lista neagra ce a marcat istoria acestui popor. Ei si-au impietrit mai departe inimile fata de adevar si si-au facut astfel si mai sigura soarta. 40:66 Putini si-au dat seama de insemnatatea cuvintelor rostite de Hristos atunci cand, in sinagoga din Nazaret, El S-a anuntat ca fiind Cel Uns. El Si-a facut cunoscut misiunea Sa, aceea de a mangaia, de a binecuvanta si de a mantui pe cei intristati si pacatosi; si, apoi, vazand ca mandria si necredinta stapaneau inimile ascultatorilor Sai, El le-a reamintit ca, in trecut, Dumnezeu Se departase de poporul Sau ales din cauza necredintei si a razvratirii lor si Se descoperise celor din tarile pagane care nu au respins lumina cerului. Vaduva din Sarepta si Naaman sirianul traisera potrivit intregii lumini pe care o avusesera, de aceea ei au fost socotiti mult mai neprihaniti decat poporul ales al lui Dumnezeu, care se abatuse de la El si sacrificase principiul pentru o viata usoara si onoare lumeasca. 40:67 Hristos a spus iudeilor din Nazaret un adevar inspaimantator cand a declarat ca, datorita apostazierii lui Israel, acolo nu era loc sigur pentru solul credincios al lui Dumnezeu. Ei nu aveau sa-L pretuiasca si nici sa aprecieze lucrarea Lui. In timp ce conducatorii lui Israel pretindeau a avea o mare ravna pentru onoarea lui Dumnezeu si binele lui Israel, ei erau vrajmasi fata de amandoua. Prin invatatura si exemplu, ei duceau poporul mai departe si tot mai departe de ascultarea de Dumnezeu, conducandu-l acolo unde El nu putea sa-i fie aparare in ziua stramtorarii. 40:68 Cuvintele de mustrare ale Mantuitorului fata de oamenii din Nazaret se aplicau, in cazul lui Pavel, nu numai iudeilor necredinciosi, ci si propriilor sai frati in credinta. Daca cei care erau conducatori in biserica si-ar fi infranat simtamantul lor de amaraciune fata de apostol si l-ar fi primit ca pe unul care, in mod deosebit, fusese chemat de Dumnezeu sa duca Evanghelia la Neamuri, Domnul l-ar fi crutat pentru ei. Dumnezeu nu randuise ca lucrarea lui Pavel sa se termine asa curand, insa El nu a savarsit nici o minune pentru a impiedica cursul imprejurarilor pe care le provocasera conducatorii bisericii din Ierusalim. 40:69 Acelasi spirit duce inca la acelasi rezultat. Neglijarea aprecierii si folosirii bogatiilor harului divin a lipsit biserica de multe binecuvantari. De cate ori nu ar fi indelungit Domnul lucrarea unui credincios slujitor al Evangheliei, daca lucrarea sa ar fi fost apreciata. Dar, daca biserica ingaduie ca vrajmasul sufletelor sa perverteasca intelegerea lucrurilor astfel incat ei sa infatiseze si sa interpreteze gresit cuvintele si faptele slujitorului lui Hristos, daca ei isi ingaduie sa-i stea in cale si sa-l impiedice sa se faca folositor, cateodata Domnul 40:70 ia de la ei binecuvantarea pe care le-o daduse. 40:71 Satana lucreaza continuu prin uneltele sale, ca sa descurajeze si sa nimiceasca pe cei pe care Dumnezeu i-a ales sa implineasca o lucrare mare si buna. Ei pot fi gata sa-si sacrifice chiar si viata pentru inaintarea lucrarii lui Hristos, totusi marele amagitor va cauta sa vare in mintea fratilor lor indoieli cu privire la ei, indoieli care, daca vor fi primite, vor submina increderea in integritatea caracterului lor si le vor schilodi lucrarea. Prea adesea el izbuteste sa aduca asupra lor, chiar prin fratii lor, asemenea intristare a inimii, incat, plin de bunatate, Dumnezeu intervine ca sa dea odihna slujitorilor Sai prigoniti. Dupa ce mainile sunt incrucisate pe pieptul ce nu mai respira, cand glasul de avertizare si incurajare a tacut, cei incapatanati poate ca se vor trezi sa vada si sa pretuiasca binecuvantarile pe care le-au respins. Moartea lor poate savarsi ceea ce ei nu a fost in stare sa faca in timpul lor. |
Seek to any passage:
Search the text:
Special note for ANDROID SmartPhones
I recommend to download PhoneMe emulator for Android from here.
Especially I recommend phoneME Advanced - Foundation Profile + MIDP High Resolution b168 rev20547 from here, or from here.
Then you have to build your application, to transfer the .jar and .jad files on your mobile phone and run using this nice emulator.
1. Install a Zip Utility from Android Market.
2. Install a File Manager from Android Market.
3. Download and install PhoneMe, as mentioned above.
4. Build your application by using Download Multilingual Service or Dynamic Download (zip).
5. Copy the zip file into your Android Phone and unzip the content in a folder, and then write down the path to the unzipped files and the name of the .jad file.
6. Launch PhoneMe from your smartphone.
7. Inside PhoneMe, write to the main window the path and the name to the .jad file, above mentioned. Will look something like: file:///mnt/sd/download/BiblePhone.jad and then press enter.
8. The application will be installed, and next a hyperlink will be available below the above mentioned textbox. On this way you can install as many of MIDP application you like on your Android Phone.
How to install the application in Java Mobile enabled phones
It is possible now to have the Holy Scriptures on your mobile phone and to read
it wherever you are due to the Mobile Information Device Profile (MIDP)
technology in 1.0 and 2.0 versions, developed for Java applications.
A good advice is to try in the beginning the MIDP 1.0 / 128 Kbytes version, and
progressively to advance to MIDP 2.0 and larger volumes (512 Kbytes or more).
The application is available for MIDP 2.0, MIDP 1.0. You have only to select one
table on the field MIDP2.0 or MIDP1.0, according to the desired Bible version.
Then, you shall make a click on the JAR (Java Archive) file in order to obtain
the software to be installed on your mobile phone.
I recommend you to start with STARTER(MIDP1.0old) edition, then to continue with
INTERMEDIATE(MIDP1.0), and in the end, if the mobile phone supports this thing,
to try to install the ADVANCED (MIDP2.0) edition. Also, start with 128 kbytes
volumes, continue with 512 kbytes, and at the end try the version in one file.
There are cases where the mobile phone requires so called JAD (Java Descriptor)
files. These JAD files has to be
uploaded, on this case, together with the desired JAR files(s).
There are different methods to download the applications in your mobile phone as
follows:
1. Directly from Internet by using a WAP or GPRS connection
2. By using the infrared port of the mobile phone
3. By wireless Bluetooth access to the mobile phone
4. By cable link between PC ad mobile phone
5. If none from the above cases are valid
Next, we shall examine each case in order to have a successfully installation of
the software.
1. Directly from Internet by using a WAP or GPRS connection
If your have Internet access on your mobile phone (e.g. WAP or GPRS), it is
enough to access
https://biblephone.intercer.net/wap/ from the browser of the mobile phone,
and to access the desired Bible version, and then to make an option about
MIDP1.0 or MIDP2.0, and finally to select the desired module (e.g. one or more).
After the last selection, the desired version will be downloaded on your mobile
phone.
Many phones have only this option for installing JAVA appplications.
2. By using the infrared port of the mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile
phones.
If you don't have access to Internet directly from your mobile phone, then you
shall have to pass to this step requiring to have infrared ports on your mobile
phone and on the computer.
a. On this case, you will download the application by using the computer from
the Internet (i.e. JAR files).
b. Once the application is downloaded (preferable on the desktop) you will have
to activate the infrared port on the mobile phone and align it with the infrared
port of the computer (preferable laptop).
c. Then a window will appear asking what file you want to send to the mobile
phone. Next, you will select the downloaded JAR file, and after OK, the mobile
phone will ask you if you want to load that file. You say YES and the
application will be downloaded on your mobile phone.
d. Probably, you will be asked by the mobile phone where you want to save it (e.g.
on the games or applications directories). After you made this selection, the
file will be ready to be loaded for run.
The displaying preference can be set inside the application in order to have
larger fonts, full screen display etc.
3. By wireless Bluetooth access to the mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile
phones.
This situation is similar with the infrared case. You have only to activate
Bluetooth access on your mobile phone (check if exists) and on the computer (check
if exists).
4. By cable link between PC ad mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific
mobile phones.
On this case the steps are as follows:
a. On this case, you will download the application by using the computer from
the Internet (i.e. JAR files).
b. Once the application is downloaded (preferable on the desktop) you will have
to set up the wired connection between the mobile phone and the computer. Next,
you will start the synchronization / data transfer application and download the
JAR file in your mobile phone. Surely, you will have to consult the CD of your
mobile phone.
c. By this application you shall transfer into your mobile phone the JAR file in
the games or applications directories. Next, you will have to select for run the
JAR desired file.
5. If none from the above cases are valid
On this unhappy case, I recommend you to find a friend with a laptop having
infrared / Bluetooth capabilities, or to buy a data link cable, or to change
your current model of mobile phone.
Unfortunately, some models of mobile phones require only WAP/GPRS in order to
download and run Java applications.
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile
phones. Therefore check the documentation of them and also the page for specific
models.
Why so many versions? Simple, because not all the mobile phones support the
Bible in one file with MIDP 2.0 (the most advanced for the time being).
Multilingual Online Ebooks
It is possible now to have the inspirational ebooks on your browser and to read it allowing you to make comparisons between different translations or versions for a specific language. This occasion is unique, and you have only to browse to the desired author and book.
Select another version:
If you have any questions, remarks, suggestions, please contact me here.
May God bless you in studying the Holy Scriptures.
Sitemap: Please select the BiblePhone modules in your language: