35:23 Uneori, Pavel lucra zi si noapte, nu numai pentru propriile sale nevoi, ci si pentru a putea veni in ajutor tovarasilor sai de munca. Castigul sau l-a impartit cu Luca, dar l-a ajutat si pe Timotei. Cateodata, a suferit si de foame pentru a putea implini lipsurile altora. Viata sa era o viata lipsita de egoism. La Milet, catre sfarsitul slujirii sale, cu ocazia vorbirii lui de ramas bun adresate prezbiterilor din Efes, a putut sa ridice inaintea lor mainile lui trudite de munca si sa spuna: "N-am ravnit nici la argintul, nici la aurul, nici la hainele cuiva. Singuri stiti ca mainile acestea au lucrat pentru trebuintele mele si ale celor ce erau cu mine. In toate privintele v-am dat o pilda si v-am aratat ca, lucrand astfel, trebuie sa ajutati pe cei slabi si sa va aduceti aminte de cuvintele Domnului Isus, care Insusi a zis: 'Este mai ferice sa dai decat sa primesti'" (Fapte 20,33-35). Daca slujitorii Evangheliei simt ca au de indurat greutati si lipsuri in lucrarea lui Hristos, atunci, in imaginatie, sa faca o vizita in atelierul unde a lucrat Pavel. Fie ca ei sa cugete ca, in timp ce acest barbat ales al lui Dumnezeu facea corturi, el lucra pentru painea pe care pe drept si-o merita prin munca sa de apostol.