3:12 In timpul veacurilor de intuneric spiritual, biserica lui Dumnezeu a fost ca o cetate asezata pe un munte. Din veac in veac, in cursul generatiilor care au urmat unele dupa altele, invataturile curate ale cerului au fost descoperite inauntrul ei. Slaba si cu defecte, dupa cum ar parea, biserica este singurul obiect asupra caruia Dumnezeu Isi indreapta atentia, intr-un chip deosebit. Ea este locul descoperirii harului Sau, in care gaseste placere sa dea pe fata puterea Sa de a transforma inimi. Domnul Hristos intreaba: "Cu ce vom asemana Imparatia lui Dumnezeu sau prin ce pilda o vom infatisa?" (Marcu 4,30). El nu poate folosi imparatiile lumii ca model. In societatea omeneasca, El nu a gasit nimic cu care sa o asemene. Imparatiile pamantesti stapanesc datorita puterii fizice; dar din Imparatia lui Hristos este data la o parte orice arma omeneasca, orice mijloc de constrangere. Imparatia aceasta urmareste sa inalte si sa innobileze omenirea. Biserica lui Dumnezeu este locul trairii unei vieti sfinte, pline de diferite daruri si inzestrata cu Spiritul Sfant. Membrii ei trebuie sa-si gaseasca fericirea in fericirea acelora pe care ii ajuta si ii binecuvanteaza.