22:3 Atat Pavel, cat si Barnaba erau plini de iubire fata de aceia care primisera de curand solia Evangheliei prin lucrarea lor si doreau sa-i mai vada o data. Pavel n-a parasit niciodata aceasta grija iubitoare. Chiar si cand se gasea in indepartate campuri misionare, departe de locul unde lucrase mai inainte, el continua sa poarte pe inima povara de a indemna pe acesti convertiti sa ramana credinciosi, ducandu-si "sfintirea pana la capat, in frica de Dumnezeu" (2 Cor. 7,1). Continuu, el cauta sa-i ajute sa devina crestini de sine statatori, care se dezvolta, tari in credinta, plini de zel si cu inima intreaga in consacrarea lor lui Dumnezeu si a lucrarii de inaintare a Imparatiei Sale.