11:13 Primei biserici i se incredintase o lucrare de continua crestere - aceea de stabilire de centre de lumina si binecuvantare oriunde erau suflete sincere ce doreau sa se predea slujirii lui Hristos. Vestirea Evangheliei trebuia sa se intinda in lumea intreaga si solii crucii nu puteau nadajdui a-si implini importanta lor lucrare decat numai daca ramaneau stransi in legatura unitatii crestine, descoperind in felul acesta lumii faptul ca ei erau una cu Hristos in Dumnezeu. Oare nu Se rugase divinul lor Conducator Tatalui: "Pazeste, in Numele Tau, pe aceia pe care Mi i-ai dat, pentru ca ei sa fie una, cum suntem si noi"? Si oare nu spusese El despre ucenicii Sai: "Lumea i-a urat pentru ca ei nu sunt din lume"? Oare nu Se rugase staruitor Tatalui "pentru ca ei sa fie in chip desavarsit una", "pentru ca lumea sa creada ca Tu M-ai trimis"? (Ioan 17,11. 14.23.21). Viata si puterea lor spirituala depindeau de o stransa legatura cu Acela care ii insarcinase sa predice Evanghelia.