39:1 Cap. 36 - Principii motivatoare
39:2 Succesul necesita o tinta. - Succesul, indiferent de domeniu, necesita o tinta bine definita. Cel care doreste sa-si asigure un adevarat succes in viata trebuie sa pastreze cu fermitate inaintea ochilor o tinta vrednica de efortul sau. O asemenea tinta este asezata inaintea tinerilor din zilele noastre. - Ed 262 (1903)
39:3 Tinteste cat de sus posibil. - Locul specific, desemnat fiecaruia in viata, este determinat de propriile abilitati si talente. Nu toti ating acelasi nivel de dezvoltare si nu toti realizeaza cu aceeasi eficienta o anumita lucrare. Dumnezeu nu asteapta ca isopul sa atinga dimensiunile cedrului sau ca maslinul sa creasca la inaltimea palmierului. Dar fiecare trebuie sa aiba o tinta atat de inalta, pe cat de sus poate ajunge natura omeneasca unita cu puterea divina. - Ed 267 (1903)
39:4 Necesitatea unei tinte reale pentru elevi. - Invatati-i pe elevi sa-si foloseasca talentele pe care le-au primit din partea lui Dumnezeu, tintind spre cele mai inalte si mai sfinte obiective, pentru a fi in stare sa realizeze astfel cel mai mare bine posibil in aceasta lume. Elevii au nevoie sa invete ce inseamna a avea o tinta reala in viata si sa dobandeasca o intelegere inalta cu privire la semnificatia adevaratei educatii. - SpT Seria B, Nr. 11, p 16, 14 noiembrie 1905
39:5 Hristos incurajeaza tintele inalte. - El doreste sa incurajeze cele mai inalte tinte ale noastra si sa ofere siguranta celor mai valoroase alegeri pe care le facem. - COL 374 (1900)
39:6 Esecul in atingerea realizarilor potentiale. - Multi nu reusesc sa devina ceea ce ar fi putut deveni, daca si-ar fi folosit capacitatile pe care le au. Ei nu se bazeaza pe puterea divina, asa cum ar trebui. Multi sunt atrasi departe de domeniile in care ar fi putut atinge adevaratul succes. Cautand o onoare mai mare sau o lucrare mai placuta, ei incearca sa realizeze lucruri pentru care nu sunt potriviti.
39:7 De multe ori, un om ale carui talente sunt potrivite pentru o alta ocupatie se ambitioneaza sa practice o anumita profesie; iar cel care ar fi putut avea succes in calitate de fermier, mestesugar sau cadru medical ocupa in mod necorespunzator un post de pastor, jurist sau medic. Exista altii, de asemenea, care ar fi fost capabili sa indeplineasca lucrari inalte, dar care, din lipsa de energie, de vointa si perseverenta, se multumesc cu raspunderi mai usoare. - Ed 267 (1903)
39:8 Marile posibilitati ale vietii. - In privinta posibilitatilor vietii, cine este capabil sa deosebeasca ceea ce este mare de ceea ce este mic? De cate ori nu s-a intamplat ca, prin infiintarea unor agentii destinate binecuvantarii lumii, un lucrator aflat pe caile umile ale vietii sa aiba realizari pe care si regii le-ar fi putut invidia! - Ed 266 (1903)
39:9 "Ceva mai bun" - legea adevaratei vieti. - "Ceva mai bun" este cuvantul de ordine al educatiei, legea adevaratei vieti. Indiferent de lucrul la care ne-ar cere sa renuntam, Isus ne ofera in schimb ceva mai bun.
39:10 Adesea, tinerii manifesta atractie fata de anumite obiecte, dorinte si placeri care nu par a fi rele, dar care se dovedesc a fi insuficiente in raport cu binele cel mai inalt. Acestea le abat vietile de la atingerea celor mai nobile tinte. Masurile arbitrare sau condamnarile directe ar putea sa nu aiba succes in a-i convinge pe acesti tineri sa renunte la ceea ce le este foarte drag. Indreptati-le atentia spre ceva mai bun decat epatarea, ambitia si ingaduinta de sine. Aduceti-i in
39:11 contact cu frumuseti veritabile, cu principii mai inalte si cu vieti mai nobile. Faceti-i sa priveasca spre Acela care este "intru totul vrednic de dorit".
39:12 Indata ce privirea se opreste asupra Lui, viata isi regaseste centrul. Entuziasmul, devotiunea nestavilita si simtamintele zeloase ale tinerilor isi gasesc adevarata motivatie in persoana lui Isus. Datoria devine satisfactie, iar sacrificiul, o placere. A-L onora pe Hristos, a deveni asemenea Lui si a lucra pentru El constituie cea mai nobila ambitie a vietii si bucuria ei cea mai mare. - Ed 296, 297 (1903)
39:13 Dezvoltarea celor mai inalte motive in vederea progresului. - Aceia care se pregatesc sa devina medici sau asistenti medicali trebuie sa fie invatati sa-si cultive cele mai inalte motivatii pentru dezvoltare. Ei ar trebui sa fie instruiti in colegiile si scolile noastre; iar profesorii care isi desfasoara activitatea in aceste institutii de invatamant trebuie sa isi inteleaga responsabilitatea pe care o au, de a lucra si de a se ruga impreuna cu studentii. In aceste scoli, studentii trebuie sa invete cum sa devina adevarati misionari medicali, aflati intr-o stransa relatie cu lucrarea de vestire a Evangheliei. - SpT Seria B, Nr. 11, p 12, 14 noiembrie 1905
39:14 Lipsa de tinte a bogatului neintelept. - Tintele acestui om nu erau mai inalte decat cele ale animalelor pieritoare. El traia ca si cand nu ar exista nici un Dumnezeu, nici un cer si nici o viata viitoare; ca si cand tot ceea ce poseda era al lui, fara sa-I datoreze nimic lui Dumnezeu sau omului. Psalmistul il descrie pe acest bogat in cuvintele: "Nebunul zice in inima lui: 'nu este Dumnezeu'." - COL 257, 258 (1900)
39:15 O viata fara tinte este o viata pierduta. - O viata fara tinte este o viata pierduta. Mintea trebuie sa mediteze asupra subiectelor legate de interesele vesnice. Aceasta va avea un rol binefacator pentru sanatatea trupului si a mintii. - RH, 29 iulie 1884. (CH 51)
39:16 Lipsa tintelor produce o minte parazitara. - Una dintre cauzele majore ale ineficientei intelectuale si ale slabiciunii morale este lipsa concentrarii asupra unor obiective demne de incredere. Ne mandrim
39:17 cu o distribuire pe scara larga a literaturii; dar multiplicarea cartilor, chiar si a unor carti care nu sunt daunatoare prin continutul lor, poate constitui o greseala...
39:18 Revistele si cartile ce se raspandesc in mare numar in tara, asemenea broastelor din Egipt, nu sunt doar lipsite de valoare, inutile si suparatoare, ci imorale si degradante. Citirea lor nu numai ca intoxica si distruge intelectul, dar corupe si nimiceste sufletul.
39:19 Mintea si inima indolente si lipsite de tinte sunt o prada usoara in fata raului. Ele sunt asemenea organismelor parazite care produc boala. O minte inactiva si lipsita de preocupari serioase este atelierul de lucru al lui Satana. De aceea, faceti ca mintea voastra sa fie orientata spre tinte nobile si inalte, spre obiective care sa va absoarba si spre care sa va indreptati cu tenacitate. In felul acesta, Satana nu isi va mai gasi loc de desfasurare in ea. - Ed 189, 190 (1903)
39:20 Lipsa tintelor este o cauza premergatoare a necumpatarii. - Pentru a ajunge la radacinile necumpatarii, este necesar sa privim dincolo de folosirea alcoolului sau tutunului. Cauzele care predispun si favorizeaza necumpatarea pot fi lipsa activitatii, lipsa tintelor si tovarasiile rele. - Ed 202, 203 (1903)
39:21 Cele mai mari pericole. - Putine rele sunt atat de periculoase ca indolenta si lipsa tintelor. Dar inclinatia tinerilor spre practicarea multora dintre sporturile atletice constituie un motiv serios de ingrijorare al celor care doresc din toata inima bunastarea lor... Aceste sporturi stimuleaza dorinta dupa placeri si distractii, facand sa nu mai existe nici o atractie fata de activitatile utile si o predispozitie de a se sustrage de la indeplinirea indatoririlor si a responsabilitatilor de zi cu zi. Ele tind sa-i rupa de realitatile serioase ale vietii si sa-i faca insensibili fata de satisfactiile ei pasnice si linistitoare. Astfel, se deschide o usa pentru nelegiuire si lipsa de interes, iar rezultatele sunt teribile. - Ed 210, 211 (1903)
39:22 Nimeni nu este condamnat sa traiasca o viata lipsita de sens. - Fiecare suflet este dedicat unei vieti de slujire. Toate capacitatile intelectuale, fizice si morale, sfintite de catre Duhul, trebuie sa fie angajate in lucrarea lui Dumnezeu. Toti oamenii sunt chemati sa se consacre in mod activ si fara rezerve in slujba lui Dumnezeu.
39:23 Ei sunt invitati sa colaboreze cu Isus Hristos in marea lucrare de salvare a altora. Hristos a murit pentru toti oamenii. Oferind pretul propriei Sale vieti, pe care a sacrificat-o pe cruce, Isus a rascumparat toate fiintele omenesti. Prin urmare, nici un om nu este condamnat sa traiasca o viata egoista si lipsita de sens, ci are posibilitatea de a trai cu adevarat prin Hristos, care a murit pentru salvarea lui. Nu toti sunt chemati sa fie pastori, cu toate acestea, toti sunt chemati la slujire. Ori de cate ori cineva alege o viata egoista a slujirii de sine, nu face decat sa aduca o ofensa la adresa Duhului Sfant al lui Dumnezeu. - Lt 10, 1897. (4BC 1159)
39:24 Cultivarea unor motivatii corecte. - Atat tinerii, cat si cei mai in varsta au nevoie de motivatii corecte pentru slujire. Studentii trebuie sa fie educati intr-o asemenea maniera, incat sa devina barbati si femei de valoare. Nu trebuie ignorat nici un mijloc de innobilare si inaltare. Ei trebuie sfatuiti sa-si foloseasca la maximum toate capacitatile. Puterile fizice si intelectuale au nevoie de o solicitare echilibrata si este necesara cultivarea ordinii si a disciplinei. Puterea unei vieti curate si nobile trebuie sa fie pastrata ca un obiectiv permanent inaintea tinerilor. Aceasta ii va ajuta sa se pregateasca pentru o viata folositoare. Prin harul lui Dumnezeu, ei vor deveni tot mai curati si mai puternici si vor fi din ce in ce mai bine pregatiti, iar studiul Cuvantului Sau ii va face capabili sa se opuna cu indarjire influentelor raului. - RH, 22 august 1912. (FE 543)
39:25 Actiunile dezvaluie motivele. - Roadele multora, dintre cei care pretind ca sunt mladite in via Domnului, ii dovedesc a fi spini si maracini. Chiar daca ar fi posibil ca o intreaga biserica sa justifice comportamentul gresit al unuia dintre membrii ei, aceasta justificare nu face ca greseala sa fie transformata in bine. Nu poate determina maracinele sa rodeasca struguri. - 5T 103 (1882)
39:26 Motivatiile vor fi judecate, nu aparentele. - Toti oamenii au o datorie importanta, si anume aceea de a fi constienti care este nota dominanta care le caracterizeaza conduita de fiecare zi si care sunt motivatiile care le determina actiunile. Ei trebuie sa fie atenti
39:27 la motivatia specifica ce se ascunde in spatele fiecarei fapte, deoarece fiecare fapta adusa la indeplinire in viata este judecata nu in functie de aparenta, ci de motivul care a dictat actiunea. - 3T 507 (1875)
39:28 Urmasii lui Hristos descopera noi motivatii. - Nici o alta stiinta nu o poate egala pe aceea care face ca in viata elevului sa se dezvolte caracterul lui Dumnezeu. Aceia care devin urmasi ai lui Hristos descopera ca le sunt inspirate noi motivatii de actiune, in mintea lor se nasc ganduri noi, iar ca rezultat, trebuie sa apara noi fapte. Cu toate acestea, ei nu pot face progrese decat infruntandu-se cu conflictul, deoarece exista un vrajmas care lupta neincetat impotriva lor, ispitindu-le sufletele la indoiala si pacat. Exista tendinte spre rau, ereditare si cultivate, care trebuie invinse. Apetitul si pasiunile trebuie aduse in supunere fata de Duhul Sfant. Acest razboi nu va inceta niciodata in aceasta parte a universului. Dar fiecare noua batalie, la care sunt provocati, reprezinta o noua biruinta de castigat; iar triumful asupra eului si asupra pacatului este de o valoare cu mult mai mare decat isi poate imagina mintea cuiva. - CT 20 (1913)
39:29 Doua puteri motivatoare antagoniste. - Biblia este propriul ei interpret. Scriptura trebuie comparata cu Scriptura. Cercetatorul trebuie sa invete sa considere Cuvantul ca un intreg si sa inteleaga relatiile dintre partile lui. El trebuie sa ajunga la o cunoastere de ansamblu a temei centrale a Bibliei, care descrie planul initial al lui Dumnezeu pentru lume, aparitia marii controverse dintre bine si rau si lucrarea de rascumparare. In virtutea acestei perspective, el va intelege natura celor doua puteri care lupta pentru suprematie si va discerne manifestarea lor pe intregul parcurs al rapoartelor istorice si profetice. Cercetatorul trebuie sa observe modul in care se reflecta aceasta controversa in fiecare etapa a experientei umane; modul in care aceste doua principii antagoniste se manifesta pana in cele mai mici amanunte ale propriei sale vieti si faptul ca, indiferent daca doreste sau nu, el insusi este cel care decide, chiar acum, de care parte se afla in aceasta lupta. - Ed 190 (1903)
39:30 Fiecare actiune are un caracter dublu. - Fiecare actiune are un dublu caracter si o dubla semnificatie. Ea poate fi corecta sau gresita, morala sau imorala, in functie de motivele care stau la temelia ei. Printr-o repetare frecventa, o fapta gresita lasa in urma o impresie profunda atat in mintea celui ce o face, cat si in mintea celor care se afla in legatura cu el, indiferent daca este vorba de domeniul spiritual sau obisnuit. Parintii si profesorii care nu acorda nici o atentie gesturilor marunte, dar gresite, pun temelia obiceiurilor rele in caracterele tinerilor. - RH, 17 mai 1898. (CG 201)
39:31 Calitatea actiunilor deriva din calitatea motivatiilor. - Calitatea fiecarei actiuni este determinata de motivatiile care stau la temelia acesteia iar daca motivatiile nu sunt nobile, curate si lipsite de egoism, caracterul si mintea nu vor ajunge niciodata intr-o stare echilibrata. - YI, 7 aprilie 1898. (SD 171)
39:32 Motivele definesc caracterul faptelor. - Ceea ce defineste caracterul faptelor noastre este motivatia, care fie le confera o inalta valoare morala, fie le transforma intr-o cumplita rusine. Lucrurile pe care Dumnezeu le considera cele mai pretioase nu sunt acelea care par marete in ochii oamenilor si pe care acestia le lauda. Adesea, indeplinirea cu credinciosie a micilor indatoriri ale vietii si gesturile marunte si neobservate sunt considerate a fi de cea mai mare valoare inaintea lui Dumnezeu. O inima credincioasa si iubitoare Ii este mai draga lui Dumnezeu decat cel mai costisitor dar. Sarmana vaduva a sacrificat tot ce avea pentru a oferi putinul pe care l-a putut darui. Ea s-a lipsit pe sine insasi de hrana, pentru a sustine o cauza pe care o iubea. Dar fapta ei a fost insotita de credinta ca Tatal ceresc nu va uita nevoile ei arzatoare. Aceasta atitudine, caracterizata de o credinta copilareasca si de un spirit neegoist, a castigat aprecierea si aprobarea Mantuitorului. - DA 615 (1898)
39:33 Dumnezeu dezvaluie motivele inimii. - Dumnezeu Isi calauzeste poporul pas cu pas. El ii conduce pe copiii Sai in situatii anume prevazute pentru a le dezvalui motivatiile inimii. Unii rezista intr-un anumit punct, dar se lasa invinsi in altul. Cu fiecare pas facut inainte, inima este incercata si cercetata tot mai indeaproape. Cand cineva
39:34 descopera ca atitudinea lui se afla intr-o opozitie totala cu lucrarea lui Dumnezeu, trebuie sa se lase convins de necesitatea de a se stradui sa se schimbe. Deoarece, daca nu va proceda astfel, va fi in cele din urma respins de catre Domnul Isus. - RH, 8 aprilie 1880. (HC 162)
39:35 Motivatiile noastre ascunse ne determina propriul destin. - Faptele noastre, cuvintele noastre si chiar si cele mai ascunse motive ale noastre isi au propria lor semnificatie in determinarea destinului nostru, spre binecuvantare sau spre blestem. Desi s-ar putea ca noi sa le uitam, ele vor constitui o marturie pe baza careia vom fi indreptatiti sau condamnati. - CG 486, 487 (1911)
39:36 Dumnezeu ii evalueaza pe oameni in functie de curatia motivelor. - Dumnezeu nu ii evalueaza pe oameni in functie de bogatia, educatia sau pozitia lor sociala. El ii pretuieste dupa curatia motivelor si dupa frumusetea caracterelor lor. El Se uita sa vada cat au oamenii din Spiritul Sau si cat din asemanarea cu El este revelata in vietile lor. A fi mare in Imparatia lui Dumnezeu inseamna a fi asemenea unui copilas in umilinta, in simplitatea credintei si in sinceritatea iubirii. - MH 477, 478 (1905)
39:37 Dumnezeu judeca dupa motive. - In comportamentul unui pastor exista multe aspecte ce pot fi imbunatatite. Multi isi inteleg propriile lipsuri, dar cu toate acestea par sa ignore influenta pe care o exercita. Ei sunt constienti de actiunile lor gresite in momentul in care le realizeaza, dar lasa ca timpul sa stearga amintirea acestora si nu se schimba.
39:38 Daca si-ar cerceta in mod deliberat si cu atentie actiunile pe care le intreprind zilnic si si-ar propune sa devina constienti de propriile lor obiceiuri, pastorii ar ajunge sa se cunoasca mai bine pe ei insisi. Printr-o analizare minutioasa a vietii lor de zi cu zi, asa cum se desfasoara in diferitele situatii care apar, ei si-ar descoperi propriile motivatii si principiile care le determina faptele. Aceasta revizuire zilnica a faptelor noastre, pentru a vedea daca sunt aprobate sau condamnate de propria constiinta, este necesara tuturor celor ce doresc sa ajunga la desavarsirea caracterului crestin.
39:39 Adesea, dupa o cercetare atenta, se descopera ca multe dintre faptele considerate a fi bune au fost
39:40 determinate de motive rele. Multi primesc aplauze pentru virtuti pe care nu le au. Dumnezeu cerceteaza inimile si verifica motivele si, nu de putine ori, faptele mult laudate de oameni sunt inscrise in rapoartele cerului drept rezultate ale unor interese egoiste si ipocrite. Fiecare fapta a vietii noastre, indiferent daca este excelenta si vrednica de lauda sau daca este pasibila de mustrare, este judecata de catre Cercetatorul inimilor in raport cu motivele care au determinat-o. - 2T 511, 512 (1870)
39:41 Uneori ne este dificil sa discernem motivele. - Uneori, in valtoarea grijilor vietii, ne este dificil sa discernem motivele actiunilor noastre, dar acestea se desfasoara fie spre bine, fie spre rau. - 5T 420 (1889)
39:42 Adevarata convertire schimba motivatiile. - O convertire adevarata presupune o schimbare categorica a simtamintelor si a motivatiilor; o atitudine de separare interioara si de degajare fata de legaturile lumesti si de atmosfera lor spirituala si o eliberare a mintii de puterea de influenta exercitata de ideile si opiniile acestora. - 5T 82, 83 (1889)
39:43 Marile puteri motivatoare ale sufletului. - Marile puteri motivatoare ale sufletului sunt credinta, speranta si iubirea, iar studiul Bibliei, realizat in mod corespunzator, se adreseaza in mod direct acestor resorturi interioare. Frumusetea exterioara a Bibliei, frumusetea simbolurilor si a expresiilor ei nu reprezinta decat invelisul in care este oferita adevarata ei comoara - frumusetea sfinteniei. In rapoartele biblice privitoare la oamenii care au umblat cu Dumnezeu, putem descoperi sclipiri ale slavei lui Dumnezeu. In Acela care este "intru totul vrednic de primit", noi Il putem vedea pe Cel a carui frumusete este atat de impresionanta, incat toate frumusetile cerului si ale pamantului la un loc nu sunt decat o vaga reflectare in comparatie cu maretia Lui. "Si dupa ce voi fi inaltat de pe pamant", spune El, "voi atrage la Mine pe toti oamenii" (Ioan 12,32). - Ed 192 (1903)