36:1 Cap. 33 - Pericole care pandesc tineretul
36:2 Obiceiurile decid viitorul. - In perioada copilariei si a tineretii, caracterul este deosebit de influentabil. In aceasta perioada, copiii trebuie sa invete exercitarea puterii stapanirii de sine. La gura sobei si la altarul familiei, pot fi puse bazele unor deprinderi ale caror rezultate vor dura pana in vesnicie. Obiceiurile insusite in primii ani de viata vor decide, intr-o masura mai mare decat orice alte talente naturale, daca in batalia vietii copiii vor ajunge invingatori sau invinsi. Tineretea este timpul semanatului. Ea determina caracterul secerisului atat pentru viata aceasta, cat si pentru viata viitoare. - DA 101 (1898)
36:3 Autodisciplina si ingaduinta de sine. - Lumea traieste sub domnia ingaduintei de sine. Erorile si traditiile se gasesc pretutindeni. Cursele lui Satana care urmaresc distrugerea sufletelor sunt din ce in ce mai numeroase. Toti cei care isi desavarsesc sfintirea in temere de Dumnezeu trebuie sa invete lectiile cumpatarii si ale autodisciplinei. Autodisciplina este esentiala pentru dobandirea capacitatilor de aprofundare intelectuala si spirituala care ne fac in stare sa intelegem si sa aplicam adevarurile sacre ale Cuvantului lui Dumnezeu. Din acest motiv, cumpatarea are un loc important in lucrarea de pregatire pentru cea de a doua venire a Domnului Hristos. - DA 101 (1898)
36:4 "Fiti oameni, intariti-va." - Tinerii trebuie sa aiba o viziune cuprinzatoare si planuri intelepte, pentru a putea folosi cat se poate mai bine toate ocaziile vietii si pentru a fi inspirati de curajul si spiritul apostolilor. Ioan spune: "V-am scris tinerilor, fiindca sunteti tari, si cuvantul lui Dumnezeu ramane in voi, si ati biruit pe cel rau" (1 Ioan 2,14). In fata tinerilor se afla un standard inalt, iar Dumnezeu ii invita sa se angajeze in mod concret in slujba Sa. Tinerii sinceri, care au placerea de a fi elevi in scoala lui Hristos, pot indeplini o mare lucrare pentru Maestrul lor, daca vor asculta in exclusivitate de porunca adresata de Comandantul lor in cuvintele: "Fiti oameni, intariti-va!" (1 Corinteni 16,13). - RH, 16 iunie 1891. (MYP 24)
36:5 Pericolul neglijarii instruirii si a unei pregatiri speciale. - Tinerii care doresc sa intre in lucrare in calitate de pastori, colportori sau conducatori trebuie sa dobandeasca mai intai o instruire intelectuala corespunzatoare, precum si o pregatire speciala in domeniul chemarii lor. Aceia care sunt lipsiti de educatie, instruire si specializare nu sunt pregatiti pentru a-si desfasura activitatea intr-un domeniu in care influentele celor mai talentati si educati oameni sunt reunite pentru a combate adevarurile Cuvantului lui Dumnezeu. Ei nu vor avea succes in confruntarea cu formele ciudate ale erorii, ale combinatiei dintre religie si filozofie si nu vor reusi sa expuna invataturi care necesita atat cunoasterea adevarului biblic, cat si pregatirea stiintifica. - 5T 390 (1885)
36:6 Talentul nu este o garantie a succesului. - Conceptia ca tinerii cei mai talentati vor avea cel mai mare succes este neadevarata. Cat de adesea s-a intamplat ca oameni considerati talentati si educati sa fie asezati in pozitii de raspundere, iar acest fapt sa se dovedeasca a fi un esec. Stralucirea lor oferea aparenta aurului, dar cand aurul a fost incercat, s-a dovedit a fi tinichea lipsita de valoare. Ei au dat gres in lucrarea care le-a fost incredintata datorita lipsei de credinciosie.
36:7 Acesti oameni nu au fost perseverenti si sarguinciosi si nu au pornit de pe o pozitie umila. Ei nu au fost dispusi
36:8 sa inceapa de jos si, printr-o munca rabdatoare, sa urce treapta cu treapta, pana la varf. Ei s-au bazat pe stralucirea talentului lor si nu au depins de acea intelepciune pe care nu o poate oferi nimeni in afara de Dumnezeu. Esecul lor nu s-a datorat faptului ca nu au beneficiat de circumstante favorabile, ci faptului ca nu au fost motivati de intentii serioase. Acesti oameni nu au inteles valoarea avantajelor pe care le ofera educatia si nu au progresat atat cat ar fi putut in cunoasterea religioasa si stiintifica. Mintea si caracterul lor nu au fost echilibrate si ordonate de principiile inalte ale binelui. - RH, 8 decembrie 1891. (FE 193)
36:9 Ignoranta nu este o virtute. - V-am invatat ca obtinerea unei educatii in domeniul stiintific este de cea mai mare importanta. Nu exista nici o virtute in ignoranta, iar cunoasterea nu afecteaza in mod obligatoriu dezvoltarea experientei crestine; dimpotriva, daca va straduiti sa acumulati cunostinte in lumina principiilor, avand un obiectiv corect si simtamantul ca sunteti responsabili inaintea lui Dumnezeu pentru folosirea capacitatilor voastre in scopul de a face bine altora si de a-I aduce slava Lui, cunostintele dobandite va vor ajuta sa va exercitati in modul cel mai eficient toate puterile si insusirile pe care le-ati primit de la Dumnezeu si sa le angajati in slujba lucrarii Sale. - 3T 223 (1872)
36:10 A alege sa stai de partea necredintei. - In marea zi de pe urma, fiecare dintre noi va fi judecat de Cuvantul lui Dumnezeu. Unii tineri discuta despre stiinta si se considera mai intelepti decat cuvantul scris; ei incearca sa explice modalitatile prin care lucreaza Dumnezeu, astfel incat sa se potriveasca intelegerii lor limitate, dar toate straduintele lor constituie un esec lamentabil.
36:11 Adevarata stiinta si adevarata inspiratie se afla intr-o armonie desavarsita. Dar falsa stiinta este ceva independent de Dumnezeu. Este o ignoranta cu pretentii de stiinta. Aceasta putere inselatoare a captivat si a inrobit mintea multor oameni care au ales intunericul in locul luminii. Ei s-au asezat de partea necredintei, ca si cand acest act ar fi constituit o virtute si o dovada a unei minti superioare care isi permite sa se indoiasca, in timp ce, de fapt, este un semn al unei minti prea inguste si prea slabe pentru a intelege lucrarile creatiei lui Dumnezeu.
36:12 Ei nu pot pricepe providenta Sa tainica, pe care ar fi trebuit sa o cerceteze de-a lungul unei vieti intregi, investindu-si toate capacitatile intelectuale. Deoarece lucrarile lui Dumnezeu nu pot fi explicate de mintea limitata, Satana tese in jurul lor plasa teoriilor lui speculative si le rastalmaceste, invaluindu-le in confuzia necredintei. Daca acesti necredinciosi s-ar aseza intr-o relatie mai stransa cu Dumnezeu, El le-ar descoperi planurile Sale cu claritate, astfel incat sa poata fi accesibile intelegerii lor. - 4T 584, 585 (1881)
36:13 Puterea distrugatoare a indoielii. - Nu exista nici o scuza pentru indoiala si scepticism. Dumnezeu a pus la dispozitia tuturor oamenilor suficiente date care sa constituie o temelie solida a credintei lor, cu conditia ca ei sa decida, acceptand numeroasele dovezi evidente. Dar, daca ezita sa creada, asteptand ca mai intai sa fie elucidat orice aspect care li se pare a fi discutabil, ei nu vor ajunge niciodata sa fie inradacinati, statornici si intemeiati in adevar. Dumnezeu nu va indeparta niciodata din calea noastra toate aparentele dificultati de intelegere. Aceia care doresc sa se indoiasca pot gasi suficiente motive; aceia care doresc sa creada vor descoperi nenumarate dovezi pe care sa-si intemeieze credinta.
36:14 Atitudinea unora este inexplicabila chiar si in propriii lor ochi. Ei plutesc in deriva, ratacind in ceata nesigurantei. Satana pune stapanire indata pe carma si conduce fragila corabie a conceptiilor lor oriunde doreste. Ei devin supusii vointei sale. Daca nu ar fi ascultat de Satana, acestia nu ar fi fost niciodata inselati de ideile lui speculative; daca s-ar fi asezat de partea lui Dumnezeu, nu ar fi ajuns niciodata confuzi si ratacitori. - 4T 583, 584 (1881)
36:15 Greseala de a nu folosi cunostintele acumulate. - Daca ajungeti vreodata sa acumulati atat de multe cunostinte, incat sa nu reusiti sa le transpuneti in practica, ati esuat in atingerea obiectivului. Daca, in obtinerea unei educatii, sunteti atat de absorbiti de studiile voastre, incat ajungeti sa neglijati rugaciunea si privilegiile religioase si deveniti indiferenti fata de bunastarea sufletului, incetand sa invatati in scoala lui Hristos, voi va vindeti dreptul de intai nascut pe o ciorba de linte. Nu trebuie sa pierdeti din vedere
36:16 nici macar o singura clipa scopul pentru care va straduiti sa obtineti o educatie. Capacitatile voastre trebuie sa fie cultivate si dezvoltate in asa fel, incat toate insusirile de care dispuneti sa fie dedicate binecuvantarii celorlalti.
36:17 Daca, pentru obtinerea educatiei, nu faceti altceva decat sa va exacerbati iubirea de sine si sa va dezvoltati tendinta de a va eschiva de la indeplinirea unor responsabilitati care va revin, ati fi fost mai buni fara educatie. Daca iubiti si idolatrizati cartile si le permiteti sa se interpuna intre voi si datoriile voastre, astfel incat sa simtiti ca nu sunteti dispusi sa intrerupeti lectura si studiul pentru a indeplini o lucrare importanta, obligandu-i pe altii sa o realizeze in locul vostru, atunci este necesar sa va diminuati pasiunea pentru studiu si sa cultivati dorinta de a realiza tocmai acele lucruri fata de care, in momentul de fata, nu simtiti nici o atractie. Cel care este credincios in lucrurile mici va fi credincios si in lucrurile mari. - 3T 223, 224 (1872)
36:18 Efectele negative ale inactivitatii fizice asociate cu efortul intelectual intens. - Intregul organism este conceput pentru activitate. Daca beneficiem de un organism sanatos, fara ca energiile sale fizice sa fie consumate printr-o exercitare activa, puterile intelectului nu vor putea fi utilizate la maxima lor capacitate o lunga perioada de timp. Inactivitatea fizica ce pare sa fie inevitabila in salile de clasa ale scolilor, alaturi de alti factori de mediu nesanatosi, face ca aceste sali sa devina un loc chinuitor, in special pentru copiii cu o constitutie precara.
36:19 Nu este de mirare faptul ca multe dintre bolile care se manifesta pe parcursul unei vieti intregi isi au originea in salile de clasa ale scolii. Iar cele mai mari daune le sufera creierul, cel mai sensibil dintre toate organele corpului, dar care constituie sursa de energie nervoasa a intregului organism. Deoarece creierul este suprasolicitat printr-o activitate prematura si excesiva, in conditii de mediu nesanatoase, capacitatea sa este diminuata si, adesea, efectele negative sunt permanente. - Ed 207, 208 (1903)
36:20 Evitarea intentionata a responsabilitatilor si a muncii (experienta a doi tineri). - Acesti tineri trec cu vederea datoriile gospodaresti pe care le au. Ei nu au invatat sa preia anumite responsabilitati pe care ar fi fost datori sa le duca la indeplinire in casa. Mama lor este o femeie practica
36:21 si credincioasa si poarta multe poveri, pe care acesti tineri nu ar fi trebuit sa le lase niciodata pe umerii ei. Prin aceasta, ei au incalcat porunca referitoare la respectul fata de mama. Ei nu impartasesc nici poverile tatalui lor, desi ar fi datoria lor sa o faca, si neglijeaza sa-i acorde cinstea pe care ar trebui sa o manifeste fata de el. In loc de a-si indeplini indatoririle, ei isi urmeaza propriile inclinatii.
36:22 Prin evitarea intentionata a responsabilitatilor si a muncii, acesti tineri si-au dezvoltat un mod de viata egoist si nu au reusit sa dobandeasca acea experienta valoroasa, fara de care nimeni nu poate avea succes. Ei nu au inteles importanta credinciosiei in lucrurile mici si nici nu au simtit ca sunt datori fata de propriii lor parinti sa-si aduca la indeplinire in mod constiincios datoriile marunte, ce le revin in mod personal. Acesti tineri ignora cunoasterea unor lucruri obisnuite, dar atat de necesare pentru indeplinirea nevoilor practice ale vietii. - 3T 221, 222 (1872)
36:23 Recreatie si distractie. - Intre recreatie si distractie exista o deosebire fundamentala. Recreatia, atunci cand se conformeaza numelui ei - recreatie -, reface organismul si il intareste. Indepartandu-ne atentia de la ocupatiile si grijile obisnuite, ea permite improspatarea puterilor mintii si ale trupului si, in felul acesta, ne face in stare sa revenim la datoriile vietii cu o dorinta si o putere de munca mai mari. Pe de alta parte, distractia este destinata placerilor si conduce adesea la excese; ea consuma energiile necesare unor activitati folositoare si se dovedeste astfel o piedica in calea succesului. - Ed 207 (1903)
36:24 Ilaritatea stupida. - Scenele de veselie si de ilaritate stupida si lipsita de sens nu trebuie sa constituie pentru noi un mijloc de recreare. Noi ne putem recrea intr-o maniera care innobileaza si aduce o binecuvantare asupra celor cu care ne asociem si care ne pregateste pentru a avea un mai mare succes in realizarea datoriilor ce ne revin, in calitate de crestini. - HR, iulie 1871. (AH 493)
36:25 Dansul. - Faptul ca David a dansat inaintea lui Dumnezeu intr-o ocazie
36:26 de bucurie sfanta a fost citat drept scuza pentru iubitorii de placeri, care participa la petrecerile dansante contemporane. Dar acest argument este lipsit de orice fundament. In zilele noastre, dansul este asociat cu distractiile nocturne zgomotoase si stupide. Sanatatea si principiile morale sunt sacrificate in favoarea placerii. Nu Dumnezeu este obiectul gandurilor si al respectului participantilor din salile de dans; iar rugaciunea si cantecele de lauda ar fi ceva cu totul strain in reuniunile lor.
36:27 Acesta este testul decisiv. Distractiile care au tendinta de a diminua placerea fata de lucrurile sfinte si de a micsora bucuria de a-I sluji lui Dumnezeu nu trebuie sa fie cautate si practicate de crestini. Muzica si dansul, insotite de o lauda plina de bucurie la adresa lui Dumnezeu, asa cum se regasesc in manifestarea lui David cu ocazia aducerii chivotului, nu au nici cea mai vaga asemanare cu petrecerile si dansul din zilele noastre. In primul caz, scopul era acela de a comemora si de a inalta Numele sfant al lui Dumnezeu. Cel de-al doilea este o inventie al lui Satana, prin care oamenii sa fie determinati sa uite si sa dezonoreze Numele lui Dumnezeu. - PP 707 (1890)
36:28 Cautarea satisfactiilor in distractii si placeri. - Vrajmasul sufletelor se straduieste prin orice mijloace sa ne distraga mintea de la studiul Cuvantului. Multi sunt indemnati de Satana sa caute satisfactii in placeri si distractii ce par atragatoare pentru o inima fireasca. Dar copiii lui Dumnezeu nu-si cauta fericirea in aceasta lume; ei doresc bucuria vesnica a caminului lor din cetatea eterna, in care locuieste Hristos si in care cei rascumparati isi vor primi rasplata ascultarii de poruncile lui Dumnezeu. Copiii lui Dumnezeu nu privesc spre distractiile ieftine si trecatoare ale acestei vieti, ci cauta fericirea netrecatoare a cerului. - MS 51, 1912. (HC 284)
36:29 Ganduri ieftine si conversatii fara sens. - De ce nu va pastrati gandurile atintite spre bogatiile inestimabile al lui Hristos, pentru a le putea prezenta si altora comorile adevarului? Acest lucru este imposibil de realizat, daca va permiteti un spirit inactiv si dezorientat, aflat intr-o continua cautare dupa ceva care sa satisfaca doar simturile, care sa va amuze si sa va provoace o stare de veselie absurda. Mintea noastra nu trebuie sa fie preocupata de asemenea lucruri, in timp ce la dispozitia ei exista comori inimaginabile. Vesniciile nesfarsite nu vor fi suficiente pentru a intelege
36:30 bogatiile slavei lui Dumnezeu si ale Domnului nostru Isus Hristos.
36:31 Dar mintea care este ocupata cu lecturi usoare si povesti incitante si care cauta fara incetare distractia si amuzamentul nu se poate concentra asupra lui Hristos si nu se poate bucura de plinatatea dragostei Sale. Mintea care isi gaseste placerea in ganduri ieftine si in conversatii lipsite de sens este atat de departe de bucuria lui Hristos, precum sunt inaltimile din Ghilboa de binecuvantarea ploii. - RH, 15 martie 1892
36:32 Vartejul placerilor si al distractiilor. - Orasele zilelor noastre ajung tot mai repede asemenea Sodomei si Gomorei. Vacantele sunt numeroase; mii de oameni sunt absorbiti de la datoriile serioase ale vietii, de vartejul distractiei si al placerilor. Sporturile pasionante, cursele de cai, jocurile de noroc, bauturile, povestile de senzatie si teatrele stimuleaza toate inclinatiile patimase ale fiintei.
36:33 Tinerii sunt atrasi de curentul modei. Aceia care se obisnuiesc sa cultive placerile de dragul distractiei deschid portile unui potop de ispite. Ei se lasa influentati de prieteni si se complac in conversatii triviale si lipsite de continut, traind intr-o continua distractie, pana cand atat dorinta, cat si capacitatea de a trai o viata folositoare dispar cu desavarsire. Aspiratiile lor religioase sunt inghetate; viata lor spirituala este intunecata. Toate trasaturile nobile ale sufletului si orice legatura a fiintei cu lumea spirituala sunt degradate. - 9T 89, 90 (1909)
36:34 Petrecerile dedicate placerii. - Multi parinti le ingaduie tinerilor sa frecventeze petrecerile dedicate placerii, considerand ca distractia este o necesitate esentiala pentru sanatate si fericire, dar putini stiu ce fel de pericole se ascund dincolo de aceste lucruri. Cu cat dorinta dupa placere este mai des indeplinita, cu atat devine mai intensa si mai adanc inradacinata. Experienta vietii este in mare parte determinata de satisfacerea sinelui prin distractii. Dumnezeu ne avertizeaza sa fim atenti: "Astfel dar, cine crede ca sta in picioare, sa ia seama sa nu cada" (1 Corinteni 10,12). - CT 347 (1913)
36:35 Pericolul frivolitatii. - Cum sunt vietile tinerilor, in comparatie cu modelul divin al vietii
36:36 Domnului Hristos? Sunt alarmata sa vad pretutindeni manifestarea frivolitatii in comportamentul tinerilor si al tinerelor care pretind ca sunt credinciosi adevarului. Dumnezeu nu pare a fi in gandurile lor. Mintea este plina de lucruri lipsite de sens. Conversatiile lor sunt doar niste vorbe goale. Ei au urechi muzicale foarte bine dezvoltate, iar Satana stie care sunt simturile carora sa li se adreseze si pe care sa le degradeze pentru a le amagi mintea, determinand-o sa-si piarda interesul fata de Hristos. Lipsesc dorintele spirituale dupa cunoastere divina si dupa crestere in har. - 1T 496, 497 (1867)
36:37 Permisivitatea priveaza creierul de puterea sa. - Acelasi Martor, care a asistat si a raportat actul profanator al lui Belsatar, este prezent alaturi de noi oriunde am merge. Tinerilor si tinerelor, poate ca nu constientizati faptul ca Dumnezeu va priveste; poate ca va simtiti liberi sa va urmati impulsurile inimilor voastre firesti si sa va permiteti un comportament usuratic si frivol, dar va trebui sa dati socoteala pentru toate aceste lucruri. Ceea ce semanati, aceea veti secera. Daca, prin distractie si ingaduinta fata de apetit si pasiune, surpati temelia caminului vostru, daca va privati creierul de hrana corespunzatoare si nervii de puterea lor, va trebui sa raspundeti in fata Aceluia care spune: "Stiu faptele tale". - RH, 29 martie 1892
36:38 Satisfacerea neselectiva a placerilor degradeaza mintea. - Asa cum consumul grabit de alimente la masa este daunator sanatatii fizice, tot astfel absorbirea lacoma a tot ceea ce pare sa produca placere degradeaza mintea, determinand-o sa refuze hrana spirituala care ii este oferita. Mintea este inclinata sa caute placerea, asemenea unui alcoolic care tanjeste dupa un pahar de lichior. Aceasta ispita pare imposibil de biruit. O gandire serioasa este neplacuta, deoarece nu ar satisface simturile firesti. Nu exista nimic placut in ideea de a citi si de a studia cuvintele vietii vesnice. - Lt 117, 1901
36:39 Distractii periculoase. - Orice forma de distractie, care rapeste dispozitia sufleteasca pentru
36:40 rugaciune tainica, pentru devotiune, pentru altarul familiei sau pentru participarea la adunarile de rugaciune, nu prezinta siguranta, ci este o distractie periculoasa. - 3T 223 (1872)
36:41 Ingaduirea apetitului pune in pericol sanatatea trupului si a sufletului. - Tinerilor, va ganditi voi oare la faptul ca, prin alegerea principiilor pe care le aplicati in actiunile voastre si prin expunerea mintii voastre la diferite influente, va formati caracterul pentru vesnicie? Lui Dumnezeu nu puteti sa-I ascundeti nimic. Desi puteti practica in secret obiceiuri rele, acestea nu sunt ascunse de Dumnezeu si de ingeri. Dumnezeu nu este multumit de voi; El pretinde sa fiti mult mai avansati din punct de vedere al cunoasterii spirituale decat sunteti in prezent.
36:42 Realizarile voastre nu sunt pe masura tuturor privilegiilor si ocaziilor pe care vi le-a oferit Dumnezeu. Voi aveti o datorie fata de semeni, iar o datorie care nu este bine inteleasa nu poate fi bine indeplinita. Practicile voastre gresite nu va afecteaza numai pe voi insiva, ci si pe aceia pe care ii influentati in mod negativ prin exemplul vostru. Obiceiurile voastre necumpatate, datorate ingaduirii apetitului, va pun in pericol atat sanatatea trupului, cat si a sufletului. Voi aveti obiceiuri care se aseamana practicilor lumesti, iar creierul vostru este intoxicat. Daca aceste obiceiuri si practici nu sunt corectate in raport cu legile pe care Dumnezeu le-a instituit in natura, nu veti putea cultiva niciodata ganduri curate si nobile. - Lt 36, 1887
36:43 Evitarea ispitelor. - Nu va asezati pe terenul ispitei. Cand sunteti expusi unor circumstante pe care nu le puteti controla si va simtiti asaltati de ispite, apelati la fagaduinta lui Dumnezeu si exclamati cu incredere si curaj: "Pot totul in Hristos, care ma intareste" (Filipeni 4,13). La Dumnezeu exista suficienta putere pentru fiecare. Dar, daca nu aveti simtamantul pacatoseniei si al neputintei, nu veti simti niciodata nevoia dupa acea putere unica ce va poate salva.
36:44 Isus, scumpul vostru Mantuitor, va someaza acum sa luati o pozitie ferma de partea adevarului etern.
36:45 Daca suferiti cu El, Isus va va incununa cu slava Imparatiei Sale vesnice. Daca sunteti dispusi sa sacrificati totul pentru El, atunci El va fi Mantuitorul vostru. Dar daca alegeti propriile voastre cai, veti inainta in intuneric, pana cand va fi prea tarziu sa mai obtineti rascumpararea eterna. - 3T 45, 46 (1872)
36:46 O ambitie sfanta. - Iubiti binele pentru ca este bine si cercetati-va propriile simtaminte si impresii in lumina Cuvantului lui Dumnezeu. O ambitie gresit orientata va va conduce in mod sigur la durere si amaraciune. Ma straduiesc sa folosesc cele mai potrivite cuvinte si expresii, iar stiloul meu ezita pentru o clipa, asteptand sa-mi vina in minte cuvintele cele mai sugestive.
36:47 Cultivati o ambitie care sa-I aduca slava lui Dumnezeu, o ambitie sfintita de Duhul Sfant. Faceti ca untdelemnul sfant, care curge din cele doua ramuri de maslin, sa arda cu o flacara sacra pe altarul sufletelor voastre. Cele doua ramuri de maslin reprezinta cea mai abundenta revarsare a Duhului Sfant. - Lt 123, 1904