33:28 In timp ce comemoram umilinta manifestata fata de noi de catre Mantuitorul, gandurile se leaga intre ele; un intreg lant de amintiri se trezeste, amintiri cu privire la marea bunatate a lui Dumnezeu si cu privire la amabilitatea si favoarea prietenilor nostri de pe pamant. Binecuvantari uitate, daruri nemeritate, gesturi de amabilitate peste care am trecut cu vederea ne revin in memorie. Radacinile amaraciunii, care au inabusit floarea pretioasa a iubirii, sunt constientizate. Defectele de caracter, datoriile neglijate, nerecunostinta fata de Dumnezeu, atitudinea rece fata de frati ne sunt descoperite cu claritate. Gandurile noastre nu sunt marcate de inaltare de sine si autocompatimire, ci de o severa remuscare si umilinta. Mintea este motivata sa inlature orice bariera care a produs instrainarea. Vorbirea de rau si gandurile rautacioase sunt alungate. Pacatele sunt marturisite si iertate. Harul lui Hristos patrunde in suflet si preia conducerea, iar iubirea Sa atrage inimile una spre alta, intr-o unitate binecuvantata. - DA 650, 651 (1898)