30:1 Cap. 27 - Iubirea lui Dumnezeu
30:2 Dumnezeu este iubire. - Dumnezeu este iubire (1 Ioan 4,16). Natura Sa, Legea Sa sunt iubire. Asa a fost si va fi pentru totdeauna. "Cel Prea Ina c, a carui locuinta este vesnica" (Isaia 57,15), Cel care "umbla pe carari vesnice" (Habacuc 3,6), nu Se schimba. La El "nu este nici schimbare, nici umbra de mutare" (Iacov 1,17).
30:3 Fiecare manifestare a puterii creatoare este o expresie a iubirii infinite. Suveranitatea lui Dumnezeu implica plinatatea binecuvantarii tuturor fiintelor create...
30:4 Istoria marelui conflict dintre bine si rau, de la inceputurile sale in cer si pana la nimicirea finala a razvratirii si la eradicarea totala a pacatului, este de asemenea o demonstratie a iubirii neschimbatoare a lui Dumnezeu. - PP 33 (1890)
30:5 Iubirea lui Dumnezeu demonstrata in natura. - Natura si revelatia marturisesc deopotriva iubirea lui Dumnezeu. Tatal nostru ceresc este sursa vietii, a intelepciunii si a bucuriei. Priviti minunatele si frumoasele lucruri din natura. Ganditi-va la miraculoasa lor adaptare la nevoile si fericirea nu numai a omului, ci si a tuturor fiintelor vii. Stralucirea soarelui si ploaia, care incalzesc si improspateaza pamantul, dealurile, marile si campiile, toate ne vorbesc despre iubirea Creatorului.
30:6 Dumnezeu este Acela care poarta de grija nevoilor de fiecare zi ale tuturor creaturilor Sale...
30:7 "Dumnezeu este iubire" sta scris pe fiecare boboc ce infloreste, pe fiecare fir de iarba ce incolteste. Trilurile voioase ale pasarelelor, parfumul florilor delicat colorate, copacii inalti ai padurii, cu vesmantul lor verde si bogat - toate marturisesc despre grija parinteasca si duioasa a Dumnezeului nostru si despre dorinta Sa de a-i face fericiti pe copiii Sai. - SC 9, 10 (1892)
30:8 Poruncile sunt intemeiate pe principiul iubirii. - Preceptele Decalogului se adreseaza tuturor oamenilor si au fost date pentru instruirea si conducerea tuturor. Zece porunci scurte, cuprinzatoare si pline de autoritate integreaza totalitatea obligatiilor omului fata de Dumnezeu si fata de semeni; si toate sunt intemeiate pe marele principiu fundamental al iubirii. - PP 305 (1890)
30:9 Isus si legea iubirii. - legea lui Dumnezeu are un caracter neschimbator si, prin urmare, Hristos S-a daruit pe sine ca jertfa in locul omului decazut, iar lui Adam si urmasilor lui li s-a dat o ocazie de mantuire.
30:10 Daca numai un singur precept al Legii lui Dumnezeu ar fi fost schimbat dupa alungarea lui Satana din cer, el ar fi castigat pe pamant victoria pe care n-a reusit s-o castige in cer. Satana ar fi obtinut exact ce a dorit. Noi stim ca nu s-a intamplat asa... Legea... ramane neschimbatoare, intocmai cum este tronul lui Dumnezeu, iar mantuirea fiecarui suflet este determinata de ascultare sau neascultare...
30:11 Prin legea iubirii, Isus a purtat pacatele noastre, a suportat pedeapsa noastra si a baut paharul maniei, care era destinat calcatorilor de lege... El a indurat in locul nostru crucea renuntarii la sine si a sacrificiului, pentru ca noi sa putem avea viata vesnica. Vom purta noi crucea pentru Isus? - Lt 110, 1896. (KH 289)
30:12 Natura plina de compasiune si iubire a lui Hristos. - Viata lui Isus, de la inceput si pana in ultima ei clipa, a fost o viata de sacrificiu si renuntare la sine. Pentru ca intreaga lume sa poata primi mantuirea, daca doreste, El a realizat sacrificiul de sine cel mai maret pe cruce, in locul tuturor oamenilor. Viata lui Hristos era ascunsa in Dumnezeu, iar Dumnezeu S-a revelat pe Sine lumii, in caracterul Fiului Sau...
30:13 In fiecare zi si in fiecare fapta a vietii Sale, era manifestata iubirea pentru o lume pierduta. Cei care sunt impregnati de spiritul Sau vor lucra in acelasi fel si pentru aceleasi fiinte pentru care a lucrat Hristos. In Hristos, lumina si iubirea lui Dumnezeu au imbracat natura umana. Nici o fiinta omeneasca nu a avut vreodata o natura atat de sensibila ca Fiul cel sfant si fara pacat al lui Dumnezeu, care a stat ca reprezentant a ceea ce poate deveni omenescul prin partasia cu natura divina. - YI, 16 august 1894. (KH 288)
30:14 Iubirea lui Dumnezeu este un izvor de viata. - Iubirea lui Dumnezeu este mai mult decat o simpla negare; este un principiu pozitiv si activ, un izvor de viata care se revarsa fara incetare spre binecuvantarea altora. Daca iubirea lui Hristos salasluieste in noi, nu vom manifesta nici cea mai vaga ura fata de semeni, ci vom cauta sa ne aratam iubirea fata de ei pe orice cale posibila. - MB 58 (1896)
30:15 Universul exprima iubirea lui Dumnezeu. - Cine ar putea cantari valoarea darului pretios pe care Tatal ceresc l-a oferit lumii? Ucenicii s-au simtit incapabili de a exprima in cuvinte iubirea lui Hristos. Tot ce au putut spune a fost: "El este iubire". Intregul univers abia reuseste sa ofere o imagine a acestei iubiri si bunavointe nelimitate a lui Dumnezeu.
30:16 Dumnezeu ar fi putut trimite pe Fiul Sau in lume, pentru a o pedepsi. Dar ce har uimitor! Hristos nu a venit pentru a nimici, ci pentru a mantui. Apostolii nu au abordat niciodata acest subiect, fara ca inimile lor sa nu fie coplesite de inspiratia iubirii neasemuite a Mantuitorului. Ioan nu reuseste sa gaseasca cuvintele pentru a-si exprima simtamintele. El exclama: "Vedeti ce dragoste ne-a aratat Tatal, sa ne numim
30:17 copii ai lui Dumnezeu! Si suntem. Lumea nu ne cunoaste, pentru ca nu L-a cunoscut nici pe El" (1 Ioan 3,1). Noi nu vom putea calcula niciodata dimensiunile iubirii Tatalui. Nu exista nici un etalon cu care sa poata fi comparata. - Lt 27, 1901
30:18 Satana este raspunzator pentru imaginea unui Dumnezeu aspru si sever. - Satana i-a determinat pe oameni sa-si formeze o conceptie despre Dumnezeu, in virtutea careia principalul Sau atribut este un spirit justitiar sever - un judecator aspru, un creditor nemilos si inflexibil. El a inventat imaginea unui Creator care pandeste cu rautate greselile oamenilor, pentru a-Si putea revarsa judecatile impotriva lor. Isus a venit printre oameni tocmai pentru a indeparta aceasta imagine intunecata, dezvaluind lumii iubirea infinita a lui Dumnezeu. - SC 11 (1892)
30:19 Iubirea dintre Tatal si Fiul este un model. - Oricat de mult si-ar iubi un pastor oile, el isi iubeste mai mult fiii si fiicele. Isus nu este numai Pastorul nostru; El este "Tatal nostru cel vesnic". El spune: "Eu Imi cunosc oile Mele, si ele Ma cunosc pe Mine, asa cum Ma cunoaste pe Mine Tatal, si cum cunosc Eu pe Tatal" (Ioan 10,14). Ce declaratie sublima! Unicul Fiu, Acela care este insasi inima Tatalui, Cel pe care Dumnezeu L-a numit "omul care imi este tovaras" (Zaharia 13,7); comuniunea dintre El si Dumnezeul cel vesnic este folosita pentru a reprezenta comuniunea dintre Hristos si copiii Sai de pe pamant! - DA 483 (1898)
30:20 Dumnezeu ii iubeste pe urmasii lui Hristos intocmai cum Il iubeste pe unicul Lui Fiu. - MS 67, 1894
30:21 Iubirea lui Hristos este o putere vindecatoare. - Iubirea pe care Hristos o impartaseste si o inspira fiintei umane este o putere datatoare de viata. Fiecare parte vitala a organismului - creierul, inima, sistemul nervos - este atinsa de puterea vindecatoare. Prin ea sunt puse in miscare cele mai elevate energii ale fiintei. Ea elibereaza sufletul de vinovatia, supararea, teama si ingrijorarea care
30:22 epuizeaza resursele vietii. Ea aduce linistea si sentimentul de siguranta. Ea inspira in suflet o bucurie pe care nimic din ceea ce este pamantesc nu o poate alunga - bucuria in Duhul Sfant - o bucurie datatoare de sanatate si viata. - MH 115 (1905)
30:23 Contemplarea iubirii lui Dumnezeu. - Multumiri fie aduse lui Dumnezeu pentru imaginile luminoase prin care ne este reprezentat. Sa asezam laolalta asigurarile binecuvantate ale iubirii Sale si sa privim la ele fara incetare: Fiul lui Dumnezeu parasind tronul Tatalui; invaluirea naturii divine in vesmant omenesc, pentru a-l salva pe om de puterea lui Satana; triumful pe care l-a obtinut in locul nostru, deschizand astfel cerul pentru om si dezvaluind inaintea ochilor omenesti lacasul stralucirii slavei divine; inaltarea neamului omenesc din prapastia ruinei in care fusese tarat de pacat si reasezarea lui intr-o relatie armonioasa cu Dumnezeul cel infinit; absolvirea de catre om a marelui examen divin si inaltarea lui pana la tronul cerului, prin credinta in Rascumparatorul si prin imbracarea lui in haina neprihanirii lui Hristos - acestea sunt scenele pe care Dumnezeu doreste sa le contemplam. - SC 118 (1892)
30:24 Iubirea ne face fericiti. - Iubirea lui Hristos ne aduce o fericire cereasca. Nu avem cuvinte pentru a descrie o asemenea iubire. Ne gandim la viata Sa pe pamant, la sacrificiul Sau pentru noi; ne gandim la lucrarea Sa cereasca in calitate de Mijlocitor al nostru, la resedintele pe care le pregateste pentru aceia care Il iubesc; si tot ce putem face este sa strigam: "Cat de inalta si cat de adanca este iubirea lui Hristos!" Plecandu-ne umili la piciorul crucii, intrezarim o imagine a iubirii lui Dumnezeu si rostim: "Si dragostea sta nu in faptul ca noi am iubit pe Dumnezeu, ci in faptul ca El ne-a iubit pe noi si a trimis pe Fiul Sau ca jertfa de ispasire pentru pacatele noastre" (1 Ioan 4,10). Dar, in meditatia noastra cu privire la Hristos, noi nu facem decat sa ne apropiem de departe de intelesul infinit al iubirii Sale. Dragostea Sa este asemenea unui ocean imens, al carui adanc este de neatins si ale carui tarmuri sunt imposibil de descoperit. - RH, 6 mai 1902
30:25 Iubirea lui Dumnezeu cea fara margini. - Toata dragostea parinteasca, adunata la un loc de-a lungul generatiilor
30:26 si adusa in inimi, toate gesturile de duiosie care au luminat sufletele oamenilor, comparate cu iubirea infinita a lui Dumnezeu, sunt asemenea unei picaturi de apa asezata langa un ocean fara margini. Limba omeneasca nu gaseste cuvinte pentru a o descrie; penelul nu o poate picta. Chiar daca meditati la ea toata viata; chiar daca cercetati Scripturile litera cu litera pentru a o intelege; chiar daca va angajati toate capacitatile cu care v-a inzestrat Dumnezeu in incercarea de a cuprinde cu mintea iubirea si mila Tatalui ceresc; dupa tot ce ati reusit sa realizati, mai ramane inca o infinitate necunoscuta. Puteti studia aceasta iubire timp de sute de ani, dar nu veti putea intelege niciodata pe deplin lungimea, largimea, adancimea si inaltimea iubirii lui Dumnezeu asa cum a fost exprimata in daruirea Fiului Sau ca jertfa pentru lume. Nici macar vesnicia nu va putea revela pe deplin o asemenea iubire. Cu toate acestea, daca studiem Biblia si meditam la viata lui Hristos si la planul Sau de rascumparare, aceste subiecte marete se vor dezvalui intelegerii noastre din ce in ce mai mult. - 5T 740 (1889)
30:27 Progresivitatea iubirii de Dumnezeu. - Pe masura ce se vor desfasura, anii vesniciei vor aduce o revelatie tot mai bogata si mai glorioasa cu privire la Dumnezeu si Hristos. Pe masura ce cunoasterea progreseaza, vor creste si dragostea, reverenta si fericirea. Cu cat oamenii invata mai mult despre Dumnezeu, cu atat sporeste admiratia lor pentru caracterul Sau. - GC 678 (1911)
30:28 Sectiunea a VI-a
30:29 Egoismul si respectul de sine