7:1 In anul al patrulea al imparatului Dariu, Cuvantul Domnului a vorbit lui Zaharia, in ziua a patra a lunii a noua, care este luna lui Chisleu.
In anul al patrulea. Versetele 1-3 relateaza despre o delegatie din Betel (vezi comentariul la
v. 2) pentru a intreba daca mai trebuie tinut postul care comemora nenorocirea Ierusalimului.
Data inscrisa aici ar putea fi calculata ca aproximativ 6 decembrie 518 i.Hr. (vezi Vol. III, p. 99), cam la doi ani dupa ce fusesera date viziunile anterioare (cap. 1,1.7). Intrucat in inca aproape doi ani Templu avea sa fie terminat (vezi Ezra 6,15), lucrarea de rezidire era fara indoiala mult avansata. Preotii erau deja ,,in Casa Domnului” (vezi Zaharia 7,3). Datorita acestei perspective optimiste in mod natural s-a nascut intrebarea daca un trebuia sa mai fie tinut un post instituit in imprejurari triste.
Dariu. Darius I (vezi Vol. III, p. 70-72).
7:2 Cei din Betel trimisesera pe Sareter si pe Reghem-Melec cu oamenii sai, sa se roage Domnului,
Cei din Betel. Ebr. beth-’el, care in traducere inseamna ,,casa lui Dumnezeu”. Partea de inceput a versetului zice literal, ,,si Betel a trimis”, insemnand probabil ,,cei din Betel au trimis.”
Sareter. Un nume Babilonian corespunzand acceadianului Shar-usur. Un fiu si ucigas al lui
Sanherib purta numele acesta (2Regi 19,37). Numele strain arata ca Sareter se nascuse in exil.
Oamenii sai. Probabil asistentii delegatilor.
Sa se roage. De la ebr. chalah, ,,a deveni slab”, ,,a se imbolnavi”. Totusi, in forma aflata aici
cuvantul este folosit intr-un sens bun, precum a linisti mangaind fata sau a pune intr-o stare blanda; astfel urmeaza sensul ,,a se face placut”. Expresia poate fi tradusa ,,a cere indurare lui Dumnezeu.”
7:3 si sa intrebe pe preotii din Casa Domnului ostirilor si pe proroci: Trebuie sa plang si in luna a cincea si sa ma infranez, cum am facut atatia ani?
Preotii. Acestia trebuiau sa fie cei care explicau Legea (vezi Hagai 2,11).
Din Casa. Vezi comentariul la v. 1.
Prooroci. Fara indoiala Hagai si Zaharia si probabil altii.
Sa plang? Postul (v. 5) la care se face referire aici comemora nimicirea Ierusalimului de catre Nebucadnetar in luna a cincia a anului 586 i.Hr. (2Regi 25,8.9; Ieremia 52,12-14). Vezi comentariul la cap. 8,19.
Sa ma infranez? Sau ,,Sa ma despart”. Adica, abtinerea de la hrana si placeri.
7:4 Atunci Cuvantul Domnului ostirilor mi-a vorbit astfel:
Cuvantul Domnului. Raspunsul este dat in mai multe parti, fiecare introdusa prin aceasta formula speciala (vezi v. 8; cap. 8,1).
7:5 Spune la tot poporul tarii si preotilor: Cand ati postit si ati plans in luna a cincea si a saptea, in acesti saptezeci de ani, oare pentru Mine ati postit voi?
Tot poporul. Raspunsul ii privea pe toti, nu numai pe cei din Betel.
Luna a saptea. Dupa traditie, postul acesta comemora uciderea lui Ghedalia (vezi 2Regi 25,22-26).
Saptezeci de ani. De la 586 i.Hr., anul distrugerii Ierusalimului (2Regi 25,1-4), pana la data prezenta (vezi comentariul la Zaharia 7,1) erau aproximativ 70 de ani (vezi Vol. III, p. 99, 100). Adica, daca se socotea calendarul cu inceperea anului toamna, era perioada dintre 587/586 si 518/517, 70 de ani socotind inclusiv (vezi Vol. III, p. 99).
Pentru Mine. Posturile acestea fusesera randuite de oameni si nu implineau nici o porunca divina. Evident ca ele un erau venite dintr-o pocainta autentica pentru pacatele care adusesera nimicirea cetatii si a tarii.
7:6 Si cand mancati si beti, nu sunteti voi cei ce mancati si beti?
Nu sunteti voi? Sau ,,Pentru voi insiva”. Adica, fara nici o legatura cu gandul la Dumnezeu (vezi 1Corinteni 11,17-22).
7:7 Nu cunoasteti cuvintele, pe care le-a vestit Domnul prin prorocii de mai inainte, cand Ierusalimul era inca locuit si linistit impreuna cu cetatile lui de primprejur, si cand si partea de miaza-zi si campia erau locuite?
Nu cunoasteti? Sau ,,Nu trebuia sa auziti?”. Partea de la inceput a versetului probabil trebuie sa fie redata ca in LXX: ,,Nu sunt acestea cuvintele?” De repetate ori ,,proorocii de mai inainte” avertizasera impotriva increderii puse numai in pazirea unor ceremonii exterioare (1Samuel 15,22; Proverbe 21,3; etc.).
Linistit. Sau ,,In prosperitate”. Contrastul dintre prosperitatea anterioara a israelitilor si starea lor prezenta smerita era o trista amintire a ceea ce pierdusera ei prin neascultare.
Miazazi. Negeb (vezi comentariul la Iosua 15,19).
Campia. Sefela (vezi comentariul la Iosua 15,33). Negebul si Sefela alcatuiau doua din cele trei parti ale lui Iuda, constituind ,,regiunea muntoasa” din jurul Ierusalimului (vezi comentariul la Judecatori 1,9).
7:8 Cuvantul Domnului a vorbit lui Zaharia astfel:
Verset ce nu a fost comentat.
7:9 Asa a vorbit Domnul ostirilor: Faceti cu adevarat dreptate, si purtati-va cu bunatate si indurare unul fata de altul.
Faceti cu adevarat dreptate. Profetul enumera diferite aspecte ale dreptatii morale asa cum fusesera adesea prescrise (vezi Exod 23,6-8; Isaia 32,7; Ieremia 22,3; Mica 2,1.2).
7:10 Nu asupriti pe vaduva si pe orfan, nici pe strain si pe sarac, si nici unul sa nu gandeasca rau in inima lui impotriva fratelui sau.
Nu asupriti. Vezi Exod 22,22-24; Deuteronom 10,18.19; Ieremia 7,5.6; Isaia 58,5-7.
7:11 Dar ei n-au vrut sa ia aminte, ci au intors spatele, si si-au astupat urechile ca sa n-auda.
Au intors spatele. Sau ,,Si-au tras umarul intr-o parte”. Ca un bou care se smuceste inapoi de la un jug care i se pune pe grumaz (vezi Neemia 9,29; Osea 4,16).
7:12 Si-au facut inima ca diamantul de tare, ca sa n-asculte Legea, nici cuvintele pe care li le spunea Domnul ostirilor, prin Duhul Sau, prin prorocii de mai inainte. Din pricina aceasta Domnul ostirilor S-a aprins de o mare manie.
Ca diamantul. Ebr. shamir, o piatra de o mare duritate, probabil piatra de polizor (vezi comentariul la Ezechiel 3,9). O inima de piatra este neimpresionabila. Cele mai puternice apeluri nu starnesc nici un raspuns. Actiunea era deliberata, un act al vointei. ,,Si-au facut inima.”
Legea. Ebr. torah, ,,invatatura” (vezi comentariul la Proverbe 3,1).
7:13 Cand chema El, ei n-au vrut s-asculte: De aceea nici Eu n-am vrut s-ascult, cand au chemat ei, zice Domnul ostirilor.
Cand chema El. Adica, Iehova. Pedepsele aspre care au cazut peste popor ar fi putut fi evitate. Cand a devenit evident ca disciplina exilului va fi necesara pentru a efectua reforma morala, strigatele pentru indepartarea pedepsei au ramas neluate in seama (vezi PK 292; Isaia 65: 12-14; 66,4).
7:14 Ci i-am imprastiat printre toate neamurile pe care nu le cunosteau; tara a fost pustiita in urma lor, asa ca nimeni nu mai venea si nu mai pleca din ea; si dintr-o tara placuta cum era, au facut o pustie!
I-am imprastiat. Neascultarea si apostazia au avut ca rezultat captivitatea babiloniana. Nu le cunosteau. Compara Deuteronom 28,33.49; Ieremia 16,13. Pustiita. Vezi Ieremia 9,9-16. Tara Placuta. Vezi Deuteronom 8,7-10; Psalm 106,24; Ieremia 3,19; Ezechiel 20,6.
COMENTARIILE LUI ELLEN G. WHITE
8–146T 460
9, 10 PK 704