3:2 Domnul a zis Satanei: Domnul sa te mustre, Satano! Domnul sa te mustre, El care a ales Ierusalimul! Nu este el, Iosua, un taciune scos din foc?
Sa te mustre. Era adevarat ca poporul lui Dumnezeu pacatuise in mod grav. Dar ei suferisera pedeapsa exilului, iar multi fusesera condusi la pocainta si smerenie. In conditiile acestea era fara indoiala potrivit ca sa li se extinda favoarea divina.
El. Sau ,,Acesta”. Iosua este cel la care se face referire, dar in acelasi timp el era un reprezentant al poporului.
Taciune. Ebr. ’ud, ,,buturuga”, ,,ciuntitura”, initial poate un bat indoit folosit pentru a atata focul. Cuvantul acesta apare in Vechiul Testament doar aici, in Isaia 7,4 si in Amos 4,11. Flacarile arzatoare ale captivitatii ar fi nimicit in cele din urma poporul ales daca Dumnezeu nu ar fi miscat inima imparatilor pagani pentru a arata har copiilor Lui risipiti si daca unii din ei n-ar fi fost dispusi sa raspunda chemarii lui Dumnezeu de a fugi din Babilon (Ieremia 51,45; comp. Zaharia 2,6).