1:1 In luna a opta, in anul al doilea al lui Dariu, Cuvantul Domnului a vorbit prorocului Zaharia, fiul lui Berechia, fiul lui Ido, astfel:
In luna a opta. Numita Bul, inainte de captivitate (1Regi 6,38); mai tarziu Marcheshvan sau Heshvan; octombrie – noiembrie al nostru. Anul al doilea al lui Dariu. 520 i.Hr. (vezi Vol. III, p. 98, 99). Pentru o scurta istorie a lui Darius, vezi Vol. III, p. 70-72. Fiul lui Ido. Pentru genealogia lui Zaharia, vezi p. 1085.
1:2 Domnul S-a maniat foarte tare pe parintii vostri.
Nimicit foarte tare. Ebr. qasaph, un termen mai tare decat sugereaza traducerea KJV, ,,nemultumit”. Qasaph este tradus cel mai adesea prin ,,a fi maniat la culme” (vezi Deuteronom 9,19; Isaia 47,6, etc.)
1:3 Spune-le dar: Asa vorbeste Domnul ostirilor: Intoarceti-va la Mine, zice Domnul ostirilor: si Ma voi intoarce si Eu la voi, zice Domnul ostirilor.
Intoarceti-va. Dumnezeu staruie pe langa popor sa se pocaiasca si astfel sa primeasca harul divin care sa-i faca in stare sa indeplineasca mai departe nestingheriti si in siguranta lucrarea de rezidire a Templului (vezi p. 1085). Nevoia de pocainta si reforma este adesea accentuata de Zaharia (vezi cap. 3,7; 6,15; 7,7-10; 8,16.17).
Zice Domnul. Intreita repetare a acestei expresii are fara indoiala scopul de a accentua.
1:4 Nu fiti ca parintii vostri, carora le vorbeau prorocii de mai inainte, zicand: Asa vorbeste Domnul ostirilor: Intoarceti-va de la caile voastre cele rele, de la faptele voastre cele rele! Dar n-au ascultat si n-au lut aminte la Mine, zice Domnul.
Proorocii de mai inainte. Vezi 2Regi 17,13.14; 2Cronici 36,15-17; Ieremia 25,3-9; comp. Ieremia 35,15. Oamenii ar trebui sa invete din experienta acelora care au trait mai inainte (vezi Romani 15,4; 1Corinteni 10,11).
1:5 Unde sunt acum parintii vostri? Si puteau prorocii sa traiasca vesnic?
Parintii vostri? Luati aminte la soarta lor ca nu cumva ceea ce li s-a intamplat lor sa vina asupra voastra.
Sa traiasca vesnic. Profetii au fost muritori ca si aceia carora le predicasera. Totusi, cuvintele lor au fost cuvintele lui Dumnezeu. Prin urmare, cuvintele acelea au fost vesnice si se vor intampla fara indoiala.
1:6 Totusi cuvintele Mele si poruncile pe care le dadusem slujitorilor Mei prorocii, ca sa le vesteasca, n-au atins ele pe parintii vostri? Si atunci ei s-au intors, si au zis: Domnul ostirilor ne-a facut cum hotarase sa ne faca, dupa caile si faptele noastre!
N-au atins? Ebr. neśag, ,,apuca”. Soliile si ,,poruncile” urmau ca in cele din urma sa aduca mustrarea promisa. Intors. Ebr. shub, tradus prin ,,cait” in 1Regi 8,47; Ezechiel 14,6; 18,30 (KJV) si putea sa fie redat si aici in acelasi fel (vezi RSV).
1:7 In a doua zeci si patra zi a lunii a unsprezecea, care este luna Sebat, in anul al doilea al lui Dariu, Cuvantul Domnului a vorbit prorocului Zaharia, fiul lui Berechia, fiul lui Ido, astfel:
A lunii a unsprezecea. Data prezentata aici este aproximativ 15 februarie 519 i.Hr., dupa calendarul Iulian (vezi Vol. III, p. 99). Cam cu trei luni mai inainte Zaharia isi incepuse lucrarea lui profetica (Zaharia 1,1). Urmatoarea data care apare in carte este in cap. 7,1. Cele opt viziuni consemnate in 1,8-6,8 au fost date fara indoiala in intervalul acesta. Unii considera ca ele au fost date toate intr-o singura ,,noapte” (vezi v. 8), dar lucrul acesta nu poate fi dovedit.
1:8 M-am uitat noaptea, si iata ca un om era calare pe un cal rosu, si statea intre mirti intr-un umbrar; in urma lui erau niste cai rosii, murgi si albi.
M-am uitat. Sau ,,Am vazut”. Cea dintai viziune urmarea sa confere incredere in planul milostiv al lui Dumnezeu de a-Si reface poporul Lui. Ea dadea asigurarea ca natiunile dintre neamuri vor sa fie infrante si ca in ciuda starii actuale a lui Israel, planul milostiv al lui Dumnezeu se va realiza cu conditia ca poporul sa-si faca partea lui (vezi cap. 6,15).
In interpretarea viziunilor lui Zaharia trebuie sa se tina minte ca, desi invatatura generala a viziunii pare sa fie clara, importanta amanuntelor nu este intotdeauna evidenta. Aceasta se datoreaza, in parte, faptului ca viziunile, ca si parabolele contin anumite parti necesare ca sa intregeasca povestirea sau prezentarea, care nu au neaparat o valoare interpretativa. Alte lucruri sunt lasate neexplicate de catre profet si de catre alti scriitori inspirati; de aceea importanta lor nu poate fi cunoscuta cu certitudine (vezi comentariul la Ezechiel 1,4; vezi Vol. III, p. 1111).
Seria de opt viziuni consemnate in 1,7-6,8 prezinta o naratiune profetica inlantuita care arata planul lui Dumnezeu pentru iudei la reintoarcerea lor din captivitatea babiloniana culminand cu venirea lui Mesia si asezarea imparatiei Lui (vezi p. 26-31). Lui Zaharia i-a fost data seria aceasta de viziuni intr-un timp de mare descurajare, cand se parea ca dusmanii poporului lui Dumnezeu erau aproape sa puna capat lucrarii de refacere (vezi PK 582). Soliile acestea erau menite sa-i incurajeze pe exilatii intorsi si sa-i inspire sa-si continue in credinta sarcina incredintata.
Prima viziune (1,7-17) descopera planul lui Dumnezeu pentru Israel intr-un impas. Natiunile pagane ale pamantului sun ,,ingamfate” (sau ,,linistite”), dar Dumnezeu Isi vesteste planul Sau de a reface Templul drept ,,Casa” a Lui si de a ,,alege Ierusalimul” ca o unealta prin care sa-Si implineasca planul de mantuire a oamenilor. A doua viziune (1,18-21) descrie paguba pe care a suferit-o Israel ca natiune ca urmare al captivitatii si proclama intentia lui Dumnezeu de a repara toate pagubele care fusesera aduse. A treia viziune (2,1-13) ii asigura pe iudei de prezenta si binecuvantarea divina in lucrarea de restaurare si implinirea misiunii lui Israel fata de omenire. In a patra viziune (3,1-10), Dumnezeu Isi asigura poporul ca El va sta la mijloc pentru a-i apara de arhivrasmasul lor, Satana, si le va ierta vinovatiile, care pana aici daduse prilej lui Satana sa se amestece in vointa lui Dumnezeu fata de ei ca popor al Lui (vezi p. 27, 28). A cincia viziune (4,1-14) prezinta mijlocul prin care se va indeplini restaurarea Ierusalimului si transformarea caracterului – ,,prin Duhul Meu, zice Domnul Ostirilor” (v. 6). A sasea viziune (5,1-4) prezinta procesul prin care pacatul urmeaza sa fie descoperit din mijlocul poporului lui Dumnezeu. Viziunea a saptea (5,5-11) descrie indepartarea deplina si finala a pacatului si a pacatosilor din mijlocul natiunii alese. A opta viziune (6,1-8) Il prezinta pe Dumnezeu conducand treburile pamantului inspre implinirea planului Sau divin asa cum este aratat in viziunile anterioare si astfel asigurandu-l pe Israel de succes in misiunea lui.
Dupa a opta viziune, profetul prezinta un tablou inspirat al venirii lui Mesia, ,,preot pe scaunul Lui de domnie” (cap. 6,13) si al strangerii natiunilor pamantului la adevaratul Dumnezeu (v. 15). Toate acestea – asa cum sunt aratate in capitolul 1,7-6,15 – se vor intampla cu siguranta daca Israel asculta sarguincios de glasul Domnului (cap. 6,15; comp. Deuteronom 28,1.14). Pentru un comentariu al acestor viziuni profetice, vezi p. 34, iar pentru nereusita lui Israel ca natiune de a ajunge la binecuvantarile promise, p. 30-33
Cal ros. Profetul nu explica insemnatatea culorii si speculatia este zadarnica. Mirti. Un arbore pururi verde dand flori albe si fructe aromate din care se facea parfum. Arborele este obisnuit in Palestina.
Umbrar. Sau ,,Fund”. Ebr. mesulah, ,,un abis”, ,,o prapastie”, aici probabil numele unui loc geografic sau al unei vai.
Murgi. Ebr. śeruqqim, care poate insemna ,,galben-castaniu” (vezi RSV). O alta sugestie este ca insemna ,,rosu stralucitor”. Semnificatia culorilor, daca exista vreuna, nu este evidenta. Unii comentatori au adus diferite ipoteze ca de pilda ca cele trei culori reprezinta cele trei puteri mondiale, Babilonul, Persia si Grecia. Intrucat comentatorul viziunii nu face nici o mentiune a acestei parti a prezentarii profetice, poate fi cel mai bine sa lasam culorile neexplicate. Se poate ca ele sa nici nu fi avut o alta importanta decat de a deosebi grupele de curieri.
1:9 Am intrebat: Ce inseamna caii acestia, domnul meu? Si ingerul care vorbea cu mine mi-a zis: Iti voi arata ce inseamna caii acestia!
Care vorbea cu mine. Adica, ingerul interpret. El trebuie sa fie deosebit de ,,omul care statea intre mirti” (v. 10), care este si el numit ,,Ingerul Domnului” (v. 11).
1:10 Omul care statea intre mirti a luat cuvantul si a zis: Acestia sunt aceia pe care i-a trimis Domnul sa cutreiere pamantul!
Sa cutreiere pamantul. Curierii acestia sunt prezentati ca dand un raport marelui Carmuitor al universului asupra treburilor de pe pamant, indeosebi cu privire la Israel, ca popor ales al lui Dumnezeu suferind captivitatea si asuprirea din partea natiunilor pagane din jurul lor. Ei tocmai isi terminasera misiunea si erau gata sa raporteze.
1:11 Si ei au vorbit Ingerului Domnului, care statea intre mirti, si au zis: Am cutreierat pamantul, si iata ca tot pamantul este in pace si linistit!
Linistit. Planul lui Dumnezeu parea sa fie intr-un impas. Natiunile nu faceau nimic pentru a da alinare si pentru a ajuta poporul lui Dumnezeu. Se parea ca, de fapt, permisiunea de a rezidi era gata sa fie retrasa (vezi p. 1074; PK 579, 580).
1:12 Atunci Ingerul Domnului a luat cuvantul, si a zis: Doamne al ostirilor, pana cand nu vei avea mila de Ierusalim si de cetatile lui Iuda, pe care Te-ai maniat in acesti saptezeci de ani?
Nu vei avea mila. Poporul lui Dumnezeu era intr-o stare de nesiguranta si descurajare. Templul ramanea pustiit, Ierusalimul ruinat.
Saptezeci. Unii cred ca se refera la cei 70 de ani mentionati de Ieremia (Ieremia 25,12; 29,10; vezi Vol. III, p. 97). Altii socotesc inapoi de la data viziunii in 519 i.Hr. (vezi comentariul la Zaharia 1,7) si ajung la anul 589/588, cand Nebucadnetar a inceput asediul Ierusalimului (vezi comentariul la 2Regi 25,1; vezi Vol. III, p. 99, 100).
1:13 Domnul a raspuns cu vorbe bune, cu vorbe de mangaiere, ingerului care vorbea cu mine.
Vorbe de mangaiere. Viziunea era menita sa aduca incurajare si sa reinsufleteasca poporul.
1:14 Si ingerul, care vorbea cu mine, mi-a zis: Striga, si zi: Asa vorbeste Domnul ostirilor: Sunt plin de o mare gelozie pentru Ierusalim si pentru Sion,
Gelozie. Compara Ioel 2,18.
Sion. Aici folosit in mod evident ca un sinonim pentru intregul Ierusalim (vezi comentariul la Psalmi 48,2).
1:15 si sunt plin de o mare manie impotriva neamurilor ingamfate; caci Ma maniasem numai putin, dar ele au ajutat spre nenorocire.
Neamurile. Sau ,,natiunile”.
Ingamfate. Sau ,,Linistite”. Vezi comentariul la v. 11. Cu toate ca Dumnezeu ii pedepsise pe israeliti din cauza pacatelor lor, El Se maniase ,,numai putin” si avusese de gand sa limiteze judecatile. Pe de alta parte, ,,neamurile”, mergand mai departe decat planuise Dumnezeu, au incercat sa-i subjuge pe israeliti pentru totdeauna (vezi Isaia 10,5-19).
1:16 De aceea asa vorbeste Domnul: Ma intorc cu indurarea catre Ierusalim; Casa Mea va fi zidita iarasi in el, si funia de masurat se va intinde asupra Ierusalimului.
Va fi zidita. Versetele 16 si 17 infatiseaza planurile milostive ale lui Dumnezeu pentru ramasita. Prezicerile au fost implinite in parte. Templul a fost rezidit, iar Ierusalimul refacut. Dar prosperitatea aratata aici nu a fost realizata niciodata. Poporul nu a reusit sa indeplineasca acele conditii spirituale pe care se intemeia prosperitatea temporala. Cu toate acestea, au avut aceasta oportunitate. Viziunea urmarea sa le ofere incurajare si sa le prezinte o puternica atractie de a se folosi de privilegiile lor neglijate. Vezi p. 30-33. Planul lui Dumnezeu pentru Israel, intrerupt temporar de Captivitate, urma sa mearga acum mai departe, iar Israel urma sa fie reasezat in privilegiile si responsabilitatile relatiei de legamant (vezi p. 31).
1:17 Striga din nou, si zi: Asa vorbeste Domnul ostirilor: Cetatile Mele vor avea iarasi belsug de bunatati, Domnul va mangaia iarasi Sionul, va alege iarasi Ierusalimul.
Verset ce nu a fost comentat.
1:18 Am ridicat ochii si m-am uitat, si iata ca erau patru coarne!
Patru coarne. A doua viziune (v. 18-21; in ebraica este cap. 2,1-4) arata mijloacele prin care Dumnezeu intentiona sa-Si atinga scopul. Coarnele sunt definite in mod clar ca fiind puterile care ,,au risipit pe Iuda, pe Israel si Ierusalimul” (v. 19; vezi PK 581). Numarul ,,patru” ar putea sa denote universalitatea asa cum este sugerata de cele patru puncte cardinale (vezi Daniel 8,8; 11,4), in care Israel fusese risipit (Zaharia 1,21; comp. 2,6; vezi comentariul la cap. 1,8).
1:19 Am intrebat ingerul, care vorbea cu mine: Ce inseamna coarnele acestea? Si el mi-a zis: Acestea sunt coarnele, care au risipit pe Iuda, pe Israel si Ierusalimul.
Risipit. Vezi comentariul la v. 18.
1:20 Domnul mi-a aratat patru fierari.
Fierari. Ebr. charashim, ,,mesteri”. Cuvantul denota lucratori in piatra (Exod 28,11), lemn (2Samuel 5,11), metal (1Samuel 13,19), etc. Multe presupuneri au fost facute cu privire la identitatea acestor patru mestesuguri. Numarul ,,patru” ar putea sa denote simplu ,,cele patru capete ale pamantului” pe unde fusesera risipiti surghiunitii lui Israel (Isaia 11,12). Mestesugarii reprezentau ,,mijloacele folosite de Domnul pentru refacerea poporului Sau, si a locasului Sau de inchinare.” (PK 581)
1:21 Eu am intrebat: Ce vor sa faca acestia? Si el a zis: Acestia vin sa sperie coarnele care au risipit pe Iuda, de n-a mai putut ridica nimeni capul; fierarii acestia au venit sa sperie, si sa taie coarnele neamurilor care au ridicat cornul impotriva tarii lui Iuda, ca sa-i risipeasca locuitorii.
Sperie. De la ebr. charad, care in forma intalnita aici insemna ,,a inspaimanta”, ,,a ingrozi”. Vezi si comentariul la v. 18.
COMENTARIILE LUI ELLEN G. WHITE
12–16PK 580
13 PK 583
17–21PK 581