1:8 M-am uitat noaptea, si iata ca un om era calare pe un cal rosu, si statea intre mirti intr-un umbrar; in urma lui erau niste cai rosii, murgi si albi.
M-am uitat. Sau ,,Am vazut”. Cea dintai viziune urmarea sa confere incredere in planul milostiv al lui Dumnezeu de a-Si reface poporul Lui. Ea dadea asigurarea ca natiunile dintre neamuri vor sa fie infrante si ca in ciuda starii actuale a lui Israel, planul milostiv al lui Dumnezeu se va realiza cu conditia ca poporul sa-si faca partea lui (vezi cap. 6,15).
In interpretarea viziunilor lui Zaharia trebuie sa se tina minte ca, desi invatatura generala a viziunii pare sa fie clara, importanta amanuntelor nu este intotdeauna evidenta. Aceasta se datoreaza, in parte, faptului ca viziunile, ca si parabolele contin anumite parti necesare ca sa intregeasca povestirea sau prezentarea, care nu au neaparat o valoare interpretativa. Alte lucruri sunt lasate neexplicate de catre profet si de catre alti scriitori inspirati; de aceea importanta lor nu poate fi cunoscuta cu certitudine (vezi comentariul la Ezechiel 1,4; vezi Vol. III, p. 1111).
Seria de opt viziuni consemnate in 1,7-6,8 prezinta o naratiune profetica inlantuita care arata planul lui Dumnezeu pentru iudei la reintoarcerea lor din captivitatea babiloniana culminand cu venirea lui Mesia si asezarea imparatiei Lui (vezi p. 26-31). Lui Zaharia i-a fost data seria aceasta de viziuni intr-un timp de mare descurajare, cand se parea ca dusmanii poporului lui Dumnezeu erau aproape sa puna capat lucrarii de refacere (vezi PK 582). Soliile acestea erau menite sa-i incurajeze pe exilatii intorsi si sa-i inspire sa-si continue in credinta sarcina incredintata.
Prima viziune (1,7-17) descopera planul lui Dumnezeu pentru Israel intr-un impas. Natiunile pagane ale pamantului sun ,,ingamfate” (sau ,,linistite”), dar Dumnezeu Isi vesteste planul Sau de a reface Templul drept ,,Casa” a Lui si de a ,,alege Ierusalimul” ca o unealta prin care sa-Si implineasca planul de mantuire a oamenilor. A doua viziune (1,18-21) descrie paguba pe care a suferit-o Israel ca natiune ca urmare al captivitatii si proclama intentia lui Dumnezeu de a repara toate pagubele care fusesera aduse. A treia viziune (2,1-13) ii asigura pe iudei de prezenta si binecuvantarea divina in lucrarea de restaurare si implinirea misiunii lui Israel fata de omenire. In a patra viziune (3,1-10), Dumnezeu Isi asigura poporul ca El va sta la mijloc pentru a-i apara de arhivrasmasul lor, Satana, si le va ierta vinovatiile, care pana aici daduse prilej lui Satana sa se amestece in vointa lui Dumnezeu fata de ei ca popor al Lui (vezi p. 27, 28). A cincia viziune (4,1-14) prezinta mijlocul prin care se va indeplini restaurarea Ierusalimului si transformarea caracterului – ,,prin Duhul Meu, zice Domnul Ostirilor” (v. 6). A sasea viziune (5,1-4) prezinta procesul prin care pacatul urmeaza sa fie descoperit din mijlocul poporului lui Dumnezeu. Viziunea a saptea (5,5-11) descrie indepartarea deplina si finala a pacatului si a pacatosilor din mijlocul natiunii alese. A opta viziune (6,1-8) Il prezinta pe Dumnezeu conducand treburile pamantului inspre implinirea planului Sau divin asa cum este aratat in viziunile anterioare si astfel asigurandu-l pe Israel de succes in misiunea lui.
Dupa a opta viziune, profetul prezinta un tablou inspirat al venirii lui Mesia, ,,preot pe scaunul Lui de domnie” (cap. 6,13) si al strangerii natiunilor pamantului la adevaratul Dumnezeu (v. 15). Toate acestea – asa cum sunt aratate in capitolul 1,7-6,15 – se vor intampla cu siguranta daca Israel asculta sarguincios de glasul Domnului (cap. 6,15; comp. Deuteronom 28,1.14). Pentru un comentariu al acestor viziuni profetice, vezi p. 34, iar pentru nereusita lui Israel ca natiune de a ajunge la binecuvantarile promise, p. 30-33
Cal ros. Profetul nu explica insemnatatea culorii si speculatia este zadarnica. Mirti. Un arbore pururi verde dand flori albe si fructe aromate din care se facea parfum. Arborele este obisnuit in Palestina.
Umbrar. Sau ,,Fund”. Ebr. mesulah, ,,un abis”, ,,o prapastie”, aici probabil numele unui loc geografic sau al unei vai.
Murgi. Ebr. śeruqqim, care poate insemna ,,galben-castaniu” (vezi RSV). O alta sugestie este ca insemna ,,rosu stralucitor”. Semnificatia culorilor, daca exista vreuna, nu este evidenta. Unii comentatori au adus diferite ipoteze ca de pilda ca cele trei culori reprezinta cele trei puteri mondiale, Babilonul, Persia si Grecia. Intrucat comentatorul viziunii nu face nici o mentiune a acestei parti a prezentarii profetice, poate fi cel mai bine sa lasam culorile neexplicate. Se poate ca ele sa nici nu fi avut o alta importanta decat de a deosebi grupele de curieri.