2:1 Tu insa, vorbeste lucruri care se potrivesc cu invatatura sanatoasa.
Tu insa vorbeste. Versiunea greaca accentueaza contrastul dintre continutul si maniera invataturii lui Tit si aceea a invatatorilor mincinosi din Creta (vezi cap. 1:10–16). Pavel schiteaza aici a treia sarcina a lui Tit. El trebuia (1) sa organizeze biserica si sa-i familiarizeze pe fratii cretani cu aceasta organizare (cap. 1:5–8); (2) sa-i combata pe invatatorii ,,flecari si amagitori” (cap. 1:10), care proclamau o doctrina nesanatoasa si prin viata lor neevlavioasa distrugeau tonusul moral al intregii biserici (cap. 1:9–16); (3) sa transmita clar si precis adevarul Evangheliei.
Invatatura sanatoasa. Vezi cap. 1:9.
2:2 Spune ca cei batrani trebuie sa fie treji, vrednici de cinste, cumpatati, sanatosi in credinta, in dragoste, in rabdare.
Cei batrani. Gr. presbutai, ,,barbati mai in varsta”. Compara cu 1 Timotei 5:1. Vezi Faptele Apostolilor 11:30. Treji. [,,Cumpatati”, KJV]. Gr. nephalioi, ,,abstinenti de la vin” (vezi 1 Timotei 3:2, 3). Vrednici de cinste. [,,Seriosi”, KJV]. Gr. semnoi, ,,vrednici de cinste”, ,,plini de demnitate” (vezi 1 Timotei 3:8).
Cumpatati. [,,Temperati”, KJV]. Gr. sophron, ,,prudent”, ,,cu o gandire sanatoasa” (vezi 1 Timotei 3:2). Barbatii mai varstnici din biserica ar trebui respectati pentru sfatul lor intelept. Cand cineva e disciplinat de Dumnezeu, un astfel de sfat nu ar trebui sa fie luat cu usurinta.
Sanatosi in credinta. Vezi cap. 1:13.
Dragoste. Vezi 1 Corinteni 13:1.
Rabdare. Gr. hupomene, ,,tarie”, ,,rabdare” (vezi Romani 5:3). Aceste calitati trebuie sa fie intotdeauna pastrate vii. Cu trecerea anilor oamenii pot obosi, credinta lor poate fi falsificata de superstitie si traditie, iubirea lor poate sa slabi, ajungand un simplu sentiment, iar rabdarea lor poate ajunge un consimtamant apatic. Viata lui Pavel a fost o ilustrare glorioasa a idealului exprimat aici, un model stralucitor pentru toti barbatii si toate femeile.
2:3 Spune ca femeile in varsta trebuie sa aiba o purtare cuviincioasa, sa nu fie nici clevetitoare, nici dedate la vin; sa invete pe altii ce este bine,
Femeile in varsta. Compara cu 1 Timotei 5:2. Crestinismul a inaltat pozitia femeii la o treapta pana atunci necunoscuta. Insa aceasta noua pozitie cerea o reactie corespunzatoare din partea femeilor crestine. Trebuia ca ele sa implineasca planul original al lui Dumnezeu, ca exemple vii de duiosie si devotiune. Astfel aveau sa dea o pilda de curatie si devotament fata de camin si copii, atat pentru propriile lor fiice cat si pentru vecinii lor pagani (vezi Tit 2:4).
Purtare cuviincioasa. [,,Asa cum se cuvine sfinteniei”, KJV]. Sau ,,ca cele angajate intr-un
serviciu sfant”, literal, ,,ca preotese”.
Nici clevetitoare. [,,Nici acuzatoare mincinoase”, KJV]. Vezi 2 Timotei 3:3.
Nici dedate. Sau ,,sa nu mai fie roabe ale”.
Vin. [,,Vin mult”, KJV]. Vezi 1 Timotei 3:8. Din cauza ca biserica din Creta era de curand infiintata, ,,femeile in varsta” traisera cea mai mare parte din viata lor dupa normele si obiceiurile unei societati pagane. Consumul de vin era o practica obisnuita in Orientul Apropiat si in Orient in general. Dupa o vietuire indelungata cu un astfel de obicei, dependenta de vin era regula, nu exceptia.
Sa invete pe altii la bine. [,,Invatatori de lucruri bune”, KJV]. In contrast cu barfa, defaimarea sau ,,basmele babesti” (1 Timotei 4:7).
2:4 ca sa invete pe femeile mai tinere sa-si iubeasca barbati si copiii;
Cele tinere. Virtutile feminine sunt cel mai bine transmise de la o generatie la alta de femei mature din punct de vedere sentimental, care au invatat bine lectia auto-disciplinarii si a evlaviei personale. Este tragic ca o tanara sa-si asume responsabilitatea de femeie si mama fara sa fi invatat, din principiu si din exemplul altei femei, raspunderile femeii crestine.
[Sa fie cumpatate, KJV]. Gr. sophronizo, ,,a-i da o gandire sanatoasa”, adica a educa pentru maturitate emotionala (vezi v. 5). Barbatii. Sotia cuminte isi da seama ca armonia si taria caminului depinde de rolul ei ca ajutor al sotului ei, nu ca un concurent.
Copiii. Pavel scoate in evidenta legea fundamentala a sigurantei familiei si a dezvoltarii emotionale. Ajutorul unei mame iubitoare, oferit din plin si cu altruism fiecarui copil, nu poate fi dat deplin in nici un alt fel. Copiii nu trebuie sa fie considerati nici ca bariere pentru fericirea adultilor, nici ca fiinte care dezvolta de la sine virtuti nobile si respectate.
2:5 sa fie cumpatate, cu viata curata, sa-si vada de treburile casei, sa fie bune, supuse barbatilor lor, pentru ca sa nu se vorbeasca de rau Cuvantul lui Dumnezeu.
Cumpatate. [,,Chibzuite”, KJV]. Gr. sophron, ,,cu bun simt”, ,,stapan pe sine”, ,,cuminte”. Accentul repetat al lui Pavel asupra cuvantului sophron si asupra derivatelor lui, atat in scrisorile lui catre Timotei cat si in cele catre Tit (1 Timotei 2:9, 15; 3:2; 2 Timotei 1:7; Tit 1:8; 2:2, 4–6, 12), reflecta efortul sau intens de a rezolva o problema majora in organizatia bisericeasca si in dezvoltarea caracterului. Stapanirea de sine denota biruinta asupra egoismului. Dorintele personale trebuie subordonate binelui general al familiei si al altora, iar dezamagirile trebuie intampinate cu curaj si voie buna.
Bune. Descrierea pe care o face Pavel unei femei crestine se compara cu tabloul clasic al mamei si sotiei onorabile din Proverbe 31:10–31.
Gospodine. Dovezile textuale favorizeaza exprimarea ,,muncitoare in camin”. Mamele care petrec o mare parte din timp in afara caminului isi neglijeaza uneori responsabilitatile familiale. A le ingadui copiilor sa hoinareasca fara supraveghere parinteasca sau a-i da in grija unei persoane platite, nu este o implinire a poruncii divine date aici.
Supuse. [,,Ascultatoare”, KJV]. Vezi Efeseni 5:22; 1 Timotei 2:11.
Sa nu se vorbeasca de rau. [,,Sa nu fie hulit”, KJV]. Deoarece crestinii poarta numele lui Dumnezeu si pretind ca-L reprezinta pe El, Pavel staruie asupra unei revizuiri a deprinderilor zilnice prin care este judecata puterea religiei. Ca si paganii, in loc sa traiasca zilnic o viata loiala lui Dumnezeu, multi membrii ai bisericii alegeau sa tina ritualuri complicate. Indeplinirea cu credinciosie a sarcinilor zilnice constituie prima responsabilitate a femeii crestine. Nici una din obligatiile bisericesti, oricat de bine indeplinite, nu poate compenseze lipsa de grija pentru copii sau imaturitatea emotionala. Daca un pagan observa ca femeile crestine nu sunt mai stapane pe sine si mai responsabile decat cele pagane, crestinismului sufera o mare paguba. Opinia superioare a crestinilor cu privire la rolul femeii in camin si in biserica va face lumea necredincioasa sa cerceteze cu grija rezultatele acestui fapt. Grija speciala a lui Pavel era de a statornicii in biserica principiile drepte, stiind ca tonul moral si spiritual al caminului si al societatii este determinat in cea mai mare parte de femeie.
2:6 Sfatuieste de asemenea pe tineri sa fie cumpatati,
Tineri. Adica in contrast cu ,,cei batrani” (v. 2). Cumpatati. Vezi v. 4; 5. Poate ca Tit, fiind tanar, ar avea mai mult succes in a-i sfatui pe cei de varsta lui.
2:7 si da-te pe tine insuti pilda de fapte bune, in toate privintele. Iar in invatatura, da dovada de curatie, de vrednicie,
Da-te pe tine. [,,Arata-te pe tine”, KJV]. Atat crestinii din Creta cat si vecinii lor pagani aveau dreptul sa astepte ca pastorul crestin sa exemplifice cu credinciosie principiile crestinismului.
Dupa toate probabilitatile, Tit fusese crescut intr-un camin pagan, poate in luxosul si nelegiuitul oras Antiohia. El fusese atras in slujba Domnului chiar din floarea tineretii. Fusese pus la proba in cuptorul incercarii si al dificultatilor. Aici Pavel ii reaminteste lui Tit ca exemplul sau de comportament crestin stapan pe sine si disciplinat le-ar oferi credinciosilor cretani cel mai eficient model cu putinta.
In toate privintele. [,,In toate lucrurile”, KJV]. Compara cu sfatul asemanator dat lui Timotei (vezi 1 Timotei 4:12). Crestinismul adevarat include fiecare activitate in care un om se poate angaja cu gandurile sale conforme voii lui Dumnezeu (2 Corinteni 10:5).
Invatatura. Compara cu 2 Timotei 3:10.
Curatie. [,,Nestricaciune”, KJV]. Sau ,,temeinicie”. Compara v.1.
Vrednicie [,,Seriozitate”, KJV]. Gr. semnotes, ,,purtare demna” (vezi 1 Timotei 2:2).
[Sinceritate, KJV]. Dovezi textuale favorizeaza omiterea acestui cuvant.
2:8 de vorbire sanatoasa si fara cusur, ca potrivnicul sa ramana de rusine, si sa nu poata sa spuna nimic rau de noi.
Sanatoasa. Un cuvant frecvent in aceasta epistola (cap. 1:9, 13; 2:1, 2, 8). Din cauza pacatului natura omului este bolnava, dar Evanghelia este reteta cerului pentru indepartarea bolii si pentru readucerea barbatilor si femeilor la sanatate deplina – mintala, fizica si spirituala. Invataturile mincinoase, ca si leacurile speciale ale sarlatanilor medicali, nu vindeca boala si adesea
o complica. In felul acesta Pavel ii reaminteste lui Tit ca potrivnicii sai ii vor analiza de aproape atat viata cat si cuvintele pentru a gasi ceva impotriva lui. Insa daca Tit are grija sa spuna adevarul cu grija si cu rugaciune, dusmanii lui vor fi facuti de rusine. Ei aveau sa fie lasati fara motiv pentru critica.
Potrivnicul. [,,Partea contrara”, KJV]. Nici ,,flecarii si amagitorii” (cap. 1:10), care erau in interiorul bisericii, si nici paganii din afara nu aveau sa gaseasca vreun motiv de critica.
2:9 Sfatuieste pe robi sa fie supusi stapanilor lor, sa le fie pe plac in toate lucrurile, sa nu le intoarca vorba,
Robi. [,,Servitori”, KJV]. Vezi Ioan 8:34.
Sa le fie pe plac. Convertirea sclavilor la crestinism nu trebuia sa faca munca lor mai putin satisfacatoare, ci trebuia sa schimbe neascultarea ursuza in ascultare voioasa. In ce priveste o discutie cu privire la sfatul lui Pavel dat sclavilor crestini vezi Efeseni 6:5–9; Coloseni 3:22 – 4:1; 1 Timotei 6:1, 2.
2:10 sa nu fure nimic, ci totdeauna sa dea dovada de o desavarsita credinciosie, ca sa faca in totul cinste invataturii lui Dumnezeu, Mantuitorul nostru.
Sa nu fure nimic. Sau ,,sa nu-si insuseasca nimic pe nedrept”. Pe langa responsabilitatile legate de casa sau ferma, sclavii aveau adesea si alte datorii. Unora le erau incredintate lucrari comerciale si li se oferea multa libertate personala. Aceasta le dadea ocazia sa fie necinstiti. Uneori ei primea o educatie de artisti sau medici, pentru a-i sluji astfel pe stapanii lor. In felul acesta, pe vremea lui Pavel un sclav avea multe ocazii sa-si insele proprietarul. Hotia sau delapidarea bunurilor stapanului erau atat de obisnuite in Creta incat adesea sclavii erau numiti hoti. Trebuia ca sclavii crestini sa fie evident superiori in loialitate si onestitate.
Desavarsita credinciosie. Trebuia ca sclavii crestini sa fie deplin vrednici de incredere in serviciul adus stapanilor pamantesti. Sa faca in totul cinste. [,,Sa impodobeasca”, KJV]. Vezi 1 Timotei 2:9. Pavel afirma ca numai
o viata de crestin adevarat poate sa faca o reclama buna Evangheliei. Planul lui Dumnezeu pentru inaintarea Evangheliei consta in oameni noi, nu in metode noi (vezi 1 Timotei 4:16; 2 Petru 3:12).
Invataturii lui Dumnezeu. Probabil ,,invatatura despre Dumnezeu”, sursa oricarei sperante crestine, de care Pavel vorbeste in v. 11–15.
2:11 Caci harul lui Dumnezeu, care aduce mantuire pentru toti oamenii, a fost aratat,
Harul. Gr. charis (vezi Ioan 1:14; Romani 1:7; 3:24; 1 Corinteni 1:3). Numai prin harul lui Dumnezeu pot batranii (Tit 2:2), femeile in varsta (v. 3), femeile tinere (v. 4, 5), tinerii (v. 6), Tit (v. 7, 8) si sclavii (v. 9, 10) sa-si implineasca responsabilitatile vietii. Nota triumfala a Evangheliei predicata de Pavel este ca barbatii si femeile pot gasi cu siguranta biruinta asupra pacatului, ca viata lui Cristos, o data descoperita in carne si sange, poate fi traita de fiecare om condus de Duhul Sfant. Fiecare porunca de la Dumnezeu este insotita de ,,harul” Sau – puterea de a implini scopurile divine (vezi 2 Corinteni 12:9; Evrei 13:9).
Toti oamenii. Compara cu Ioan 1:9; 3:17; 1 Timotei 2:4; 2 Petru 3:9. Tuturor oamenilor li sa dau ocazii suficiente pentru a fi mantuiti, dar refuzul incapatanat al multora de a accepta ,,harul lui Dumnezeu” are ca rezultat moartea vesnica; astfel scopul lui Dumnezeu este zadarnicit si darul mantuirii neglijat. In acest capitol tema lui Pavel este ca toti crestinii ar trebui sa reprezinte bine principiile vietii crestine pentru ca paganii sa poata fi impresionati de superioritatea crestinismului.
S-a aratat. ,,Harul”, adica iubirea mantuitoare imbelsugata a lui Dumnezeu manifestata fata de pacatosi, a fost intotdeauna disponibil pentru oameni (vezi Psalmi 51:1–17; vezi Nota Suplimentara de la Psalmul 36). Dar planul lui Dumnezeu pentru salvarea oamenilor a fost facut mai clar prin venirea lui Isus.
2:12 si ne invata s-o rupem cu paganatatea si cu poftele lumesti, si sa traim in veacul de acum cu cumpatare, dreptate si evlavie,
Ne invata. Gr. paideuo, ,,a educa”, ,,a calauzi”, adesea folosit pentru a descrie procesul de crestere a unul copil. Harul mantuitor ii ajuta pe oameni nu doar sa renunte la practicile pacatoase, ci ii si sa cultive deprinderi noi si valoroase. Aceasta lucrare zilnica a lui Dumnezeu poate fi numita proces de sfintire (vezi Romani 6:19; 1 Tesaloniceni 4:3).
S-o rupem. Sau ,,sa renuntam”.
Poftele. Sau ,,dorintele” care nu au o tinta inalta decat placerile aceste lumi. Compara cu 1 Ioan 2:15, 16.
Cumpatare. Gr. sophronos, ,,o mentalitate sanatoasa” (vezi v. 5). Adevaratul crestin isi recunoaste atat raspunderile sociale cat si datoriile spirituale ce vin din calitatea de copil al lui Dumnezeu. ,,Harul lui Dumnezeu” ofera destula putere asa incat oamenii sa dea pe fata adevarata stapanire de sine (vezi Efeseni 4:13).
Cu dreptate. Sau ,,neprihanire”.
Evlavie. Gr. eusebos, (vezi 2 Timotei 3:12).
Veacul de acum. [,,Lumea de acum”, KJV]. Vezi 1 Timotei 6:17.
2:13 asteptand fericita noastra nadejde si aratarea slavei marelui nostru Dumnezeu si Mantuitor Isus Hristos.
Asteptand. Gr. prosdechomai, ,,a astepta”. Indemnandu-i pe membrii bisericii cretane sa vietuiasca asa cum se cuvine unor reprezentanti ai lui Isus Hristos, Pavel adauga o a doua motivatie. Pe langa traiul superior pe acest pamant, crestinul e rasplatit cu darul nemasurat al vietii vesnice. In consecinta viata de zi cu zi trebuie sa fie in armonie cu marturisirea asteptarii grabnicei revenire a lui Hristos. Dupa cum Simon a fost rasplatit pentru credincioasa sa ,,asteptare” (prosdechomai) atunci cand L-a privit pe pruncul Isus (vezi Luca 2:25), tot asa crestinii vor avea cea mai mare bucurie atunci cand vor vedea cu ochii lor slava celei de a doua veniri a lui Hristos.
Fericita noastra nadejde. Nadejdea revenirii lui Hristos a fost, timp de aproape 2 000 de ani, stimulentul cel mai de seama al credintei crestine, inviorand sufletul credinciosului si oferindu-i curaj in mijlocul vicisitudinilor vietii. Momentele intunecate de descurajare, dezamagire sau intristare ale acestei vieti sunt compensate in chip glorios de nadejdea celei de-a doua veniri.
Aratarea slavei. [,,Aratarea glorioasa”, KJV]. Sau ,,aratarea glorioasa”. In ce priveste epiphaneia, ,,aratarea vizibila”, vezi 1 Timotei 6:14. Expresia ,,fericita nadejde” are ca apozitie expresia ,,aratarea slavei” sau ,,aratarea glorioasa”, adica aratarea constituie fericita nadejde. Traducerea ,,aratarea slavei”, sugereaza dezvaluirea atributelor divine ale lui Hristos cand Se va intoarce pe pamant ca Imparat al imparatilor, inconjurat de splendoarea glorioasa a miriadelor de ingeri ceresti.
Marelui nostru Dumnezeu si Mantuitor Isus Hristos. Compara cu 2 Tesaloniceni 2:8; 1 Timotei 6:14; 2 Timotei 4:1, 8. In greceste aceasta expresie este ambigua, de aceea nu este sigur daca Pavel vorbeste atat despre Tatal cat si despre Fiul sau numai despre Hristos. Multi comentatori prefera sa considere ca expresia aceasta se refera numai la Hristos. Aceasta interpretare nu intampina nici o dificultate, deoarece Pavel Ii atribuie lui Isus prerogativele Dumnezeirii (vezi Romani 1:7; Filipeni 2:6; Coloseni 2:9; 1 Timotei 1:1). In ce priveste divinitatea lui Hristos, vezi Vol. V, p. 917. In ce priveste o constructie greaca similara vezi 2 Petru 1:1. Contextul lui Pavel este ,,aratarea” lui Dumnezeu la a doua venire, asa cum fagaduise Isus Insusi (vezi Ioan 14:1–3). Din cauza celor doua lucruri nemaipomenite descoperite aici, ca Isus Hristos este Dumnezeu in intelesul cel mai deplin si ca revenirea Lui in lumea aceasta constituie apogeul istoriei, versetul acesta a fost
o sursa exceptionala de mangaiere pentru crestinii din fiecare epoca.
2:14 El S-a dat pe Sine insusi pentru noi, ca sa ne rascumpere din orice faradelege, si sa-Si curateasca un norod care sa fie al Lui, plin de ravna pentru fapte bune.
S-a dat. Pavel descrie aici lucrarea Fiului lui Dumnezeu in timp ce indeplineste functia de ,,Mantuitor” (v. 13). Rolul lui Hristos de Mantuitor si Mijlocitor pentru omul pierdut nu I-a fost impus cu forta prin voia arbitrara a Tatalui; Hristos ,,S-a dat pe Sine insusi” ca o jertfa de bunavoie pentru creaturile Sale ratacite (vezi Ioan 10:17, 18; Faptele Apostolilor 3:15). In persoana lui Isus Hristos a fost data la iveala iubirea Tatalui divin. Desi fiii sai si fiicele sale sufera consecintele incalcarii legii morale si fizice, Dumnezeu Si-a manifestat iubirea suferind impreuna cu omul chinul cauzat de pacat. Darul lui Hristos anihileaza toate indoielile cu privire la suprema iubire a lui Dumnezeu pentru cei neascultatori. De la aparitia pacatului Dumnezeu a suferit din cauza iubirii nerasplatite. Venirea lui Hristos pe pamant este o cauza suficienta pentru lauda celor rascumparati in decursul vesniciei. Ingerii raman uimiti din cauza faptului ca singura obligatie a omului consta in acceptarea acestei nemasurate iubiri a Mantuitorului si in reintoarcerea in familia lui Dumnezeu.
Rascumpere. Gr. lutroo, ,,a elibera”, ,,a salva”. In ce priveste substantivul inrudit, lutron, vezi Matei 20:28. Compara cu Psalmi 130:8. Planul lui Dumnezeu este sa refaca in om chipul dupa care a fost creat. Pacatul nu va fi trecut cu vederea, ci desfiintat. Lucrarea de sfintire consta in actiunea harului divin asupra vointei umane pe deplin predate Lui, asa incat fiecare urma a pacatului sa fie pe deplin inlaturata din viata (vezi Romani 3:24; 5:1; 6:19). Eliberarea omului de sub puterea ademenitoare a pacatului si primirea neprihanirii nu cere nimic mai putin decat puterea lui Dumnezeu, pentru o lucrare completa. Totusi, desi natura asculta instantaneu de poruncile divine, omul, coroana creatiunii, prin vointa sa razvratita limiteaza adesea puterea si intentiile lui Dumnezeu.
Faradelege. Gr. animia, ,,nelegiuire”.
Curateasca. Vezi 1 Ioan 1:7, 9; 3:3. Aici nu mai e de ajuns simplul ritual iudaic sau simpla ceremonie (vezi Faptele Apostolilor 15:9). Rezultatul izbavirii omului din pacat, prin harul lui Dumnezeu, este o viata curatita de orice gand rau si orice fata rea.
[Special, KJV] .Gr. periousios, ,,ales”, si anume de Dumnezeu, pentru Sine Insusi. Cuvantul acesta poate sa insemneze ceva ce a devenit proprietate personala.
Biserica Crestina e succesorul poporului Israel, ca mesager special al lui Dumnezeu pentru vestirea Evangheliei (vezi 1 Petru 2:9). Aceeasi misiune, aceleasi privilegii si raspunderi pe care le avusese Israel au fost transferate asupra Israelului spiritual (vezi Vol. IV, pp. 35, 36).
Plini de ravna. In timp ce asteapta a doua venire biserica crestina isi va implini misiunea data candva natiunii iudaice, de a descoperi, prin cuvinte sau fapte, principiile guvernarii lui Dumnezeu.
2:15 Spune lucrurile acestea, sfatuieste si mustra cu deplina putere. Nimeni sa nu te dispretuiasca.
Spune. Pavel arata aici care sunt cele trei metode de a invata si conduce bisericile crestine. Unii membri ai bisericii sunt dispusi sa asculte; altii au nevoie de mai multe indemnuri si de sfaturi mai directe; iar altii, din diferite motive, au nevoie de o mustrare mai aspra, insotita de dovezi indiscutabile.
Putere. [,,Autoritate”, KJV]. Autoritatea slujitorului bisericii se bazeaza in cele din urma nu pe slujba lui, ci pe insarcinarea sa divina si pe integritatea lucrarii sale.
Dispretuiasca. Tit trebuia sa prezinte invatatura atat de convingator incat ascultatorii sai sa nu evite pe buna dreptate ceea ce spune el sau sa gaseasca argumentele sale nelogice, si in felul acesta sa-si piarda increderea in el.
COMENTARIILE LUI ELLEN G. WHITE
1, 21T 415 5 2T 315
6 CT 535; FE 192
6–8AA 369; CSW 119; GW 60; MYP 368; TM 148; 1T 415, 499
7 1T 446
8 COL 338; 2T 709
10 CS 27; 1T 507; 3T 422; 5T 439; 8T 195
11 GC 261; MB 7
11, 12 4T 332
11–14AA 205; CT 330; 3T 52
11–15TM 148
12 AA 505; 1T 285 12–141T 507 13 Ev 220; 2T 194 13, 14 1T 274, 487 13–151T 283, 287 14 AA 519; CW 102; FE 483; ML 218; MYP 400; Te 199; TM 441; 1T 136, 150, 305; 2T 105, 150, 317; 3T 538; 4T 17, 332; 5T 148, 592, 730; 6T 372; 8T 248 15 1T 276; 3T 359