3:1 Am cautat noaptea, in asternutul meu, am cautat pe iubitul inimii mele; l-am cautat, dar nu l-am gasit
Noaptea. Versetele 1-5 sunt cel mai bine explicate ca fiind relatarea unui vis, in care tanara visa ca pentru un scurt timp l-a pierdut pe preaiubitul ei. Totusi despartirea a fost scurta si reintalnirea cat se poate de plina de bucurie.
3:2 M-am sculat, atunci, si am cutreierat cetatea, ulitele si pietele; si am cautat pe iubitul inimii mele L-am cautat, dar nu l-am gasit!
Verset ce nu a fost comentat.
3:3 M-au intalnit pazitorii care dau ocol cetatii; si i-am intrebat: N-ati vazut pe iubitul inimii mele?
Verset ce nu a fost comentat.
3:4 Abia trecusem de ei, si am gasit pe iubitul inimii mele. L-am apucat, si nu l-am mai lasat pana nu l-am adus in casa mamei mele, in odaia celei ce m-a zamislit.
Casa mamei mele. Femeile in Orient au apartamente separate, in care nu intra decat cei din cercul restrans al familiei. Isaac a dus-o pe Rebeca in cortul mamei sale cand a facut-o sotia sa (vezi Genesa 24,67). Tanara viseaza ca are loc casatoria nu in camera miresei din palatul lui Solomon, ci in propriul ei camin din Liban (vezi la Cantarea cantarilor 4,8).
3:5 Va jur, fiice ale Ierusalimului, pe caprioarele si cerboaicele de pe camp, nu starniti, nu treziti dragostea, pana nu vine ea.
Va jur. Vezi la cap. 2,7.
3:6 Ce se vede suindu-se din pustie, ca niste stalpi de fum, in mijlocul aburilor de mir si de tamaie, inconjurata de toate miresmele negustorilor de mir?
Ce se vede? [Cine este acesta?, KJV]. Pronumele "acesta" si verbul "suindu-se" [vine, KJV] sunt in ebraica forme feminine. Se face referire fie la mireasa, fie la "patasca" din v. 7, care este o forma feminina in ebraica. In cazul din urma, cuvintele ar trebui sa fie traduse: "ce este aceasta?" Cel care vorbeste nu poate sa fie cu exactitate identificat.
Incepe o noua sectiune. E descris un alai imparatesc. Descrierea calatoriei alaiului depinde de interpretarea expresiei "ce se vede". Daca se refera la sulamita, alaiul poate sa fie al lui Solomon, care se ducea la Liban sa o aduca pe tanara de la tara. Daca "ce se vede" sau "ce e aceasta" se refera la "patasca" lui Solomon, mireasa poate sa fie aceea care urmareste apropierea alaiului si face o descriere ca martor ocular a impresionantei privelisti.
Pustie. Ebr. midbar, care poate sa insemne simplu un tinut de pasune sau un spatiu larg, deschis.
Ca niste stalpi de fum. Aceasta se refera probabil la obiceiul de a merge inaintea alaiului cu tamaie aprinsa care umple aerul cu miresme incantatoare. Acesta este un obicei vechi si comun in Orient.
3:7 Iata, este patasca lui Solomon, cu saizeci de viteji, de jur imprejur, cei mai viteji din Israel.
Patasca. [Patul, KJV]. Ebr. mittah, un pat pe care se sta, rezemat sau intins. Contextul sugereaza ca aici se refera la litiera cu care Solomon era purtat. Sasezeci de viteji. Aceasta era garda care inconjura pavilionul mirelui. Asigurarea securitatii sefului statului cere o atentie neobosita din partea unei astfel de garzi.
3:8 Toti sunt inarmati cu sabii, si toti sunt deprinsi la lupta, fiecare cu sabia la coapsa, ca sa n-aiba nimic de temut in timpul noptii.
Verset ce nu a fost comentat.
3:9 Imparatul Solomon si-a facut aceasta patasca din lemn din Liban.
Patasca. [Trasura, KJV]. Ebr. 'appiryon, aici probabil sinonim cu mittah (v. 7), deci "lectica", "litiera" sau "palanchin".
3:10 Stalpii i-a facut din argint, rezematoarea de aur, scaunul de purpura; iar mijlocul impodobit cu o tesatura aleasa, lucrata de dragostea fiicelor Ierusalimului.
Stalpii. Probabil picioarele sau stalpii patului care erau fie facuti din argint masiv, fie captusiti cu argint. Trasurile imparatesti erau bogat impodobite. Rezematoarea. [Fundul, KJV]. Ebr. rephidah, care pare sa se refere mai degraba la rezematoarele sau balustrada de pe laturile litierei. Scaunul. [Acoperitoarea, KJV]. Ebr. merkab. Mai degraba "scaunul" litierei. Cuvantul apare in Levitic 15,9, unde este tradus "sea." Lucrata de dragoste. [Impodobita cu iubire, KJV]. Ultima parte a acestui verset suna literal:
"interiorul ei, iubire impodobita de la fiicele Ierusalimului". O traducere libera ar fi: "interiorul ei era impodobit ca semn de iubire din partea fiicelor Ierusalimului". Impodobirea cu dragoste se poate referi la versurile tesute pe captuseala, perdele sau pe covor de catre fiicele Ierusalimului ca expresie a iubirii lor pentru imparatul Solomon si mireasa lui.
3:11 Iesiti, fetele Sionului, si priviti pe imparatul Solomon, cu cununa cu care l-a incununat mama sa in ziua cununiei lui, in ziua veseliei inimii lui.
Verset ce nu a fost comentat.