2:1 Naomi avea o ruda dupa barbat. Acesta era un om foarte bogat, din familia lui Elimelec, si se numea Boaz.
Boaz. Insemnand probabil ,,iutime”. O alta derivatie posibila este din bo si ‘az, care inseamna ,,in el (este) tarie”. Acesta a fost numele unuia dintre stalpii Templului lui Solomon (1 Regi 7,21). Boaz a fost, dupa cate se pare, un om bogat si cu mare influenta in cetatea Betleem. El putea sa fie fiul lui Rahab din Ierihon (vezi Matei 1,5).
2:2 Rut, Moabita, a zis catre Naomi: Lasa-ma, te rog, sa ma duc sa strang spice de pe campul aceluia inaintea caruia voi capata trecere. Ea i-a raspuns: Du-te, fiica mea.
Lasa-ma... sa ma duc. Rut aflase despre obiceiul de a se ingriji de cei saraci prin ingaduinta de a culege spice in ogoarele celor bogati (Levitic 19,9.10; Deuteronom 24,19-22). Deoarece Rut si Naomi au venit ,,la inceputul seceratului orzurilor (Rut 1,22), iar Rut a cules spice ,,pana la sfarsitul seceratului orzurilor” (cap. 2,23), este vadit ca Rut a mers la lucru curand dupa sosirea lor (vezi despre v. 6). Faptul ca Naomi insasi nu s-a dus sa culeaga spice inseamna fie oboseala din cauza calatoriei, fie infirmitatile varstei. Prima incercare a caracterului lui Rut s-a facut prin hotararea de a parasi patria sa. Acum ea face dovada sinceritatii motivelor ei prin aceea ca ia initiativa si lucreaza cu harnicie ingrijindu-se de nevoile lui Naomi.
Sa strang spice. Adica, sa adune spicele lasate in urma de seceratori. Dumnezeu hotarase culegerea de spice pentru cei saraci, orfani, vaduve si straini, sau ne-izraeliti (vezi despre Levitic 19,9). In felul acesta, Rut avea calificare dubla, fiind ,,saraca” si ,,straina” (Levitic 23,22). In felul acesta au fost luate masuri pentru aprovizionarea celor saraci cu cele necesare vietii, si pentru invatarea de catre cei cu situatie mai favorabila a lectiilor de neegoism si impreuna-simtire. Ba mai mult, cei nevoiasi trebuiau sa lucreze pentru ceea ce primeau, si nu deveneau doar simpli primitori pasivi ai caritatii. Aceasta intretinea respectul lor de sine si incuraja initiativa si harnicia.
Spice (in engl. ,,lars of corn”). In mod literal, ,,grane” – nu indianul maize (porumb) numit de obicei ,,corn” in Statele Unite. Aceasta era vremea seceratului orzului (cap. 1,22; 2,23), care, in regiunile inalte din Iudeea, venea in timpul lunii mai.
2:3 Ea s-a dus intr-un ogor sa stranga spice pe urma seceratorilor. Si s-a intamplat ca ogorul acela era a lui Boaz, care era din familia lui Elimelec.
S-a intamplat. Sau ,,s-a intamplat” (RSV), in mod literal, ,,s-a intamplat intamplarea ei”. Providenta a calauzit-o pe Rut spre ogorul lui Boaz, una dintre rudele apropiate ele sotului ei decedat (cap. 2,1; 3,2.12.13). Cat de adesea, daca am sti, imprejurarile si experientele vietii, care noua ni se par din ,,intamplare”, sunt in realitate providentiale (vezi Psalm 27,13.14; DA, p. 224, 330, 668). Dumnezeu se intereseaza de noi personal si individual.
Ogorul. Adica, intreaga regiune cultivata imprejurul Betleemului – toate ogoarele, fie ca apartineau lui Boaz sau altora din cetate. Cuvantul ebraic astfel tradus este in esenta mai general decat cuvantul nostru ,,ogor”. In cap. 1,1.2.6.22, el este tradus ,,tara” (vezi cele despre Deuteronom 14,22).
2:4 Si iata ca Boaz a venit din Betleem, si a zis seceratorilor: Domnul sa fie cu voi! Ei i-au raspuns: Domnul sa te binecuvanteze!
Domnul sa fie cu voi. Salutul obisnuit al unui iudeu evlavios si raspunsul la o alta forma obisnuita de salut. Amandoua reflecta o aplicatie pioasa a cugetarii religioase la situatia vietii zilnice.
2:5 Si Boaz a zis slujitorului insarcinat cu privegherea seceratorilor: A cui este tanara aceasta?
A cui este tanara? Dupa cat se pare, Boaz i-a recunoscut pe ceilalti culegatori de spice, despre care el a vorbit ca despre ,,slujnicele mele” (v. 8). Ingaduinta proprietarului pare sa fi fost necesara pentru culegerea de spice (v. 7). Poate ca acei care culegeau intr-un anumit ogor, de obicei faceau asa la invitatie. Proprietarul putea astfel sa pastreze dreptul de a culege spice pentru acei pe care el ii considera ca merita cel mai mult. Este evident ca Boaz, desi ruda apropiata, inca nu o intalnise pe Rut.
2:6 Slujitorul insarcinat cu privegherea seceratorilor a raspuns: Este o tanara Moabita, care s-a intors cu Naomi din tara Moabului.
Este o tanara moabita. Slujitorul vorbeste ca si cum venirea lui Rut era o chestiune indeobste cunoscuta. Faptul ca Boaz, desi ,,ruda” (v. 20), nu o intalnise inca pe Rut inseamna ca Rut incepuse sa culeaga spice curand dupa sosirea ei in Betleem (vezi despre v. 2).
2:7 Ea a zis: Da-mi voie sa strang si sa culeg spice dintre snopi, ramase pe urma seceratorilor. Si de azi dimineata, de cand a venit, a stat in picioare pana acum, si nu s-a odihnit decat o clipa in casa.
Da-mi voie. Vezi cele despre v. 5.
S-a odihnit decat o clipa in casa. Sau ,,fara sa se odihneasca nici macar o clipa” (RSV). Aceasta este redarea din LXX, Siriaca si Vulgata. Textul ebraic in forma lui actuala nu este clar, dupa cum este vadit din KJV. In tarile orientale fermierii locuiesc in sate sau orase, iar ogoarele pe care le ara sunt in partile care le inconjoara, adesea la distanta considerabila. Iesind sa culeaga spice, Rut parasise ,,cetatea” (v. 2-4), iar seara s-a intors in ea (v. 17, 18), dar nu in timpul zilei.
2:8 Boaz a zis catre Rut: Asculta, fiica, sa nu te duci sa culegi spice in alt ogor; sa nu te departezi de aici, si ramai cu slujnicele mele.
Fiica. Din punctul de vedere al mult inaintatilor lui ani (cap. 3,10), Boaz a putut in mod cuvenit sa se adreseze lui Rut cu ,,fiica”.
Sa ramai. Boaz a recunoscut gradul de raspundere speciala care lega raporturile lui fata de ea. Nimeni altul nu i-ar fi acordat ocazia favorabila de a culege spice cum i-o acordase el. ,,Slujnicele” sau culegatoarele de spice ale lui Boaz veneau imediat in urma seceratorilor, culegand ceea ce pierdeau ei. Culegatorul de spice care ii urma cat mai aproape avea sa aiba, natural, cea mai buna ocazie.
2:9 Uita-te unde vor secera pe campii, si du-te dupa ele. Am poruncit slugilor mele sa nu se atinga de tine. Si cand iti va fi sete, sa te duci la vase, si sa bei din ce vor scoate slugile.
Vor secera. Adica, tinerii, ,,seceratori” (v. 7). Pronumele ebraic este masculin.
Dupa ele (ei). Adica ,,slujnicele” (v. 8) a caror sarcina era sa lege snopii. Aici pronumele este feminin.
Sa nu se atinga de tine. Boaz nu s-a ingrijit numai ca sa-i procure lui Rut o ocazie buna de a culege spice; el s-a ingrijit si de siguranta ei personala. Se pare ca lucrul acesta era necesar, mai ales avand in vedere faptul ca ea era o straina neocrotita. Ba mai mult, spunandu-i sa se serveasca cu apa de baut, el s-a ingrijit si de confortul ei personal.
2:10 Atunci ea s-a aruncat cu fata la pamant, si i-a zis: Cum am capatat eu trecere inaintea ta, ca sa te ingrijesti de mine, o straina?
S-a aruncat cu fata la pamant. Rut isi exprima recunostinta fata de Boaz pentru amabilitatea lui evidenta fata de ea. Din partea ei, Rut este surprinsa ca Boaz este atat de binevoitor fata de ea, ,,o straina”, adica ,,din alta tara”. Ea nu s-a asteptat la favoruri.
2:11 Boaz i-a raspuns: Mi s-a spus tot ce ai facut pentru soacra ta, de la moartea barbatului tau, si cum ai parasit pe tatal tau si pe mama ta si tara in care te-ai nascut, ca sa mergi la un popor pe care nu-l cunosteai mai inainte.
Mi s-a spus tot. Cu toate ca nu intalnise mai inainte pe Rut, Boaz era pe deplin informat despre ea.
2:12 Domnul sa-ti rasplateasca ce ai facut, si plata sa-ti fie deplina din partea Domnului, Dumnezeului lui Israel, sub ale carui aripi ai venit sa te adapostesti!
Domnul sa-ti rasplateasca. Boaz invoca asupra lui Rut binecuvantarea lui Iehova.
Sub ale carui aripi. Metafora aceasta este de la puii cei mici care fug la mama lor spre a fi ocrotiti de pericol, furtuna sau frig. Metafora aceasta este o expresie favorita la David, descendentul lui Rut (vezi Psalmi 17,8; 36,7; 63,7), si este folosita si de Hristos (vezi Matei 23,37). Boaz vorbeste cu multa modestie si evlavie. El intelege si doreste ca Rut sa inteleaga ca Dumnezeul israelitilor, pe care ea Il acceptase ca Dumnezeu al ei, este singurul care-i poate da rasplatirea pe care o merita.
2:13 Si ea a zis: O! sa capat trecere inaintea ta, domnul meu! Caci tu m-ai mangaiat, si vorbele tale au mers la inima slujnicei tale. Si totusi eu nu sunt nici macar ca una din slujnicele tale.
Sa capat trecere. Sau ,,tu esti foarte binevoitor fata de mine” (RSV).
2:14 La vremea pranzului, Boaz a zis catre Rut: Apropie-te, mananca paine, si inmoaie-ti bucata in otet. Ea a sezut langa seceratori. I-au dat graunte prajite; a mancat si s-a saturat si ce a ramas a strans.
Otet. Ebraicul chomes, de la chames, ,,a fi iute”, ,,a fi acru”. Otetul era un vin acru sau sos folosit ca ingredient. Probabil ca acesta a fost acelasi ,,otet” ca cel oferit lui Hristos pe cruce (Psalm 69,21; Matei 27,34).
S-a saturat. Printre toate favorurile neobisnuite care i-au fost acordate, Rut n-a incetat sa fie ea insasi. Ea n-a uitat-o pe soacra ei, ci a economisit o parte si pentru ea din pranzul cel bun pe care il avusese. Aceasta este in perfecta concordanta cu obiceiul oriental inca actual de a lua o parte din ceea ce nu s-a mancat. Daca noi insine am sorbit adanc din iubirea lui Hristos, descoperim ca ramane provizie nemarginita. Este privilegiul nostru sa luam din aceasta si sa ducem la altii care pot fi flamanzi si insetati dupa cunostinta adevarului, asa cum este el in Isus Hristos.
Ramas (engl. ,,left”). Nu ca ea a parasit ogorul (vezi v. 17), ci ca ,,ramasese ceva peste” (RSV).
2:15 Apoi s-a sculat sa culeaga spice. Boaz a dat urmatoarea porunca slujitorilor sai: Lasati-o sa culeaga spice si intre snopi, si sa n-o opriti;
S-a sculat. Se pare ca Rut s-a intors la culesul de spice inainte ca ,,tinerii” sa se intoarca la secerisul lor. Ea a lucrat timp mai mult decat ei, iar culegerea de spice nu era o sarcina usoara.
Sa n-o opriti. Rut putea sa vada unele spice lasate in urma pe care legatorii nu le legasera in snopi. Daca ea avea sa le culeaga pe acestea, tinerii nu trebuia s-o impiedice prin nici un cuvant de condamnare, ceea ce ar indica faptul ca ei au observat acest lucru.
Instructiunile lui catre echipa de seceratori mai face dovada consideratiei speciale pe care Boaz a aratat-o in mod deliberat fata de Rut. Poate ca el se gandea deja la dreptul lui Rut de a-i cere s-o ia de nevasta, si prin aceasta sa pastreze averea si casa sotului ei decedat. Pretuirea de catre Naomi a purtarii lui Boaz inseamna ca ea astfel a inteles amabilitatea lui neobisnuita fata de Rut. Era pregatita calea pentru Naomi de a explica obiceiul iudaic despre casatoria levirata, datorita caruia cea mai apropiata ruda a sotului decedat trebuia sa se casatoreasca cu sotia lui vaduva (vezi cele despre Deuteronom 25:5).
2:16 si chiar voi sa-i scoateti din snopi cateva spice; s-o lasati sa culeaga spice, si sa n-o infruntati.
Verset ce nu a fost comentat.
2:17 Ea a cules spice de pe camp pana seara, si a batut ce culesese. A iesit aproape o efa de orz.
Pana seara. Se pare ca Rut a lucrat cu harnicie toata ziua (vezi v. 7). S-a dovedit ca, dupa masa, culesul spicelor este o treaba mai usoara decat in cursul diminetii. Dar Rut n-a incetat din cauza aceasta mai devreme sa culeaga spice. Ea s-a oprit numai seara sa bata ce culesese.
O efa. Echivalent cam cu vreo 20 litri.
2:18 A luat-o si a intrat in cetate, si soacra sa a vazut ce culesese. Rut a scos si ramasitele de la pranz si i le-a dat.
Verset ce nu a fost comentat.
2:19 Soacra sa i-a zis: Unde ai cules astazi spice, si unde ai muncit? Binecuvantat sa fie cel ce s-a ingrijit de tine! Si Rut a spus soacrei sale la cine muncise: Omul la care am muncit azi, a zis ea, se numeste Boaz.
Binecuvantat sa fie. Naomi a fost pe drept impresionata de rezultatele muncii de peste zi. Cantitatea de cereale a aratat ca proprietarul ogorului unde a cules Rut spice fusese neobisnuit de amabil fata de ea. Amabilitatea lui a devenit si mai evidenta cand Rut a dat lui Naomi ramasitele mesei de pranz – pe care ea o economisise din hrana pe care Boaz i-o daduse cu atata bunavointa
(v. 14). Avand in vedere favoarea aratata lui Rut, Naomi a invocat binecuvantarea lui Dumnezeu
asupra generosului binefacator al lui Rut. Boaz. Vezi cele despre v. 1.
2:20 Naomi a zis nurorii sale: Sa fie binecuvantat de Domnul, care este plin de indurare pentru cei vii, cum a fost si pentru cei ce au murit. Omul acesta este ruda cu noi, i-a mai spus Naomi, este din cei ce au drept de rascumparare asupra noastra.
Din cei ce au drept de rascumparare. Ceea ce Naomi i-a explicat, fara indoiala, lui Rut nu este doar ca Boaz este o ruda, ci ca, in calitate de ruda apropiata, el are drept de rascumparare a proprietatii lui Elimelec, vanduta probabil pentru datorie (vezi despre Levitic 25:24). Primul gand al lui Naomi este despre mostenirea familiei. Rut n-a inteles inca ce cuprinde ,,dreptul de rascumparare” (Rut 4:6) din legea sociala iudaica, dar ea s-a grabit sa-i spuna lui Naomi cum o indemnase Boaz sa ramana in ogorul lui in tot timpul secerisului. Naomi aproba din toata inima serioasa invitatie a lui Boaz de a continua sa culeaga spice in ogorul lui (vezi cap. 2,22).
Cuvantul tradus ,,ruda” este din radacina ga'al, care inseamna ,,a rascumpara”, ,,a mantui”, ,,a reintra (in drepturi)”, adica, prin reglementarea de indatoriri evidente. Participiul este go'el, o ,,ruda apropiata”. Precedat de articolul definit, el devine haggo'el, “cea mai apropiata ruda”, ca in cap. 4:1.
Erau mai multe raspunderi principale care, in conformitate cu legea si obiceiul iudaic, treceau asupra unei rude apropiate. Era datoria lui sa: (1) Rascumpere proprietatea pe care o ruda apropiata o vanduse unui creditor, sau altcuiva, sa raspunda la cererile creditorilor, ca in Levitic 25,25; Rut 4,4.6; Ieremia 32,7. (2) Sa ,,rascumpere” pe o ruda apropiata care, de nevoie, se vanduse in robie, ca in Levitic 25,48.49; (3) Sa razbune sangele unei rude apropiate daca a fost ucisa de un vrajmas, ca in Numeri 35,19, unde go'el este tradus ,,razbunator”. (4) Sa se casatoreasca cu vaduva fara copii a rudei apropiate, ca in Rut 3,13, si sa devina curatorul proprietatii in folosul urmasului din aceasta unire.
Scriitorii biblici au adaptat figura rudei apropiate ca ,,rascumparator” si au aplicat-o la Dumnezeu ca Rascumparatorul omului din pacat si moarte. Iov, de pilda, a spus: ,,Stiu ca Rascumparatorul [go'el] meu este viu” (Iov 19:25) – Cel care il va rascumpara din mormant la inviere. Isaia foloseste ga'al si go'el de 18 cu referire la Dumnezeu ca Rascumparatorul lui Israel de vrajmasii lor, si al oamenilor din ghearele pacatului (vezi Isaia 43,1.14; 44,22; 49,7; 54,5.8; 63,16 etc.). Ei bine, noi ne putem bucura in Hristos, Ruda noastra apropiata, care a acceptat in folosul nostru raspunderile cuprinse in aceasta legatura. El este Cel care ne-a rascumparat din puterea pacatului si a mortii (Isaia 44,22; Osea 13,14). Numai noi sa venim la El, si El nu va refuza asa cum a facut ruda apropiata a lui Rut (Rut 46). El cu nici un chip nu ne va da afara (Ioan 6,37). Si venind la El vom gasi ,,odihna” pentru sufletele noastre (Rut 3,1; Matei 11,29).
2:21 Rut, Moabita, a adaugat: El mi-a mai zis: Ramai cu slugile mele, pana vor ispravi de secerat.
Verset ce nu a fost comentat.
2:22 Si Naomi a zis catre nora sa Rut: Este bine, fiica mea, sa iesi cu slujnicele lui, si sa nu te intalneasca cineva in alt ogor.
Sa nu te intalneasca. Atata timp cat a ramas in ogoarele lui Boaz, Rut a fost sub ocrotirea unui prieten puternic si vrednic de incredere. Ba mai mult, El a fost generos. In alta parte, printre straini, ea putea fi molestata.
2:23 Ea s-a tinut dar de slujnicele lui Boaz, ca sa culeaga spice, pana la sfarsitul seceratului orzurilor si seceratului graului. Si locuia cu soacra sa.
Seceratului. A fost pe vremea seceratului cand Rut a primit rasplata ei de la ruda cea mai apropiata, ,,rascumparatorul” ei. Pentru noi, ,,secerisul este sfarsitul lumii” (Matei 13,39). Atunci, Rascumparatorul nostru va veni sa ne ia cu El.
ELLEN G. WHITE COMENTEAZA
20 DA, p. 327