9:5 patriarhii, si din ei a iesit, dupa trup, Hristosul, care este mai presus de toate lucrurile, Dumnezeu binecuvantat in veci. Amin!
Patriarhii. [,,Parintii”, KJV]. Avraam, Isaac si Iacov erau in mod deosebit priviti ca ,,parinti” (Fapte 3,13; 7,32). Iudeii considerau ca o chestiune de mare merit de a fi descendenti ai unor asemenea nobili stramosi (vezi Mat. 3,9; cf. Ioan 8,39.53; 2 Cor. 11,22). Mai tarziu, in epistola aceasta, Pavel vorbeste despre iubirea lui Dumnezeu pentru Israel ,,din pricina parintilor lor” (Rom. 11,28).
Si din ei. [,,Din care”, KJV]. Mai degraba, ,,din care” sau ,,intre care”. Ultimul si cel mai mare din toate privilegiile acordate israelitilor era ca Mesia a aparut din neamul lor. Tocmai catre acest cel mai inalt privilegiu atrasesera atentia toate celelalte binecuvantari.
Dupa trup. [,,In ce priveste carnea”, KJV]. Pavel limiteaza originea iudaica a lui Isus la natura Lui omeneasca, asa ca in cap. 1,3.
Hristosul. [,,Hristos”, KJV]. Literal, ,,Hristosul”, referindu-se la titlul si pozitia sa ca ,,Mesia”.
Care este. Interpretarea ultimei jumatati a vers. 5 a fost dezvaluita pe larg. Discutia a atins culmea dupa aparitia NT si RV in 1881. Spatiu considerabil a fost devotat chestiunii in revistele religioase ale timpului. Problema este una de punctuatie, si intrucat manuscrisele originalului grec au fost scrise fara nici o forma de punctuatie, solutia devine o chestiune de interpretare (cf. cele de la Luca 23,43).
Cu diferite schimbari de punctuatie patru interpretari posibile ale acestui pasaj au fost sustinute (vezi RV si marginalele). Una este de a nu pune nici o punctuatie, sau o virgula dup ,,trup” [carne] si sa se refere intregul pasaj la Hristos ca o afirmare a divinitatii Lui. Aceasta a fost vederea traditionala si este interpretarea oferira de KJV si de cele mai multe versiuni. O a doua posibilitate este de a pune o virgula dupa ,,trup” si un punct dupa ,,toate”. Pasajul atunci ar spune: ,,Din care e Hristos in ce priveste trupul, care este peste toate. Dumnezeu sa fie in veci binecuvantat.
O a treia posibilitate este de a pune un punct dupa ,,trup” si de a traduce restul versetului: ,,El care este Dumnezeu peste toate sa fie in veci binecuvantat”. Sau ,,Dumnezeu care este peste toate sa fie in veci binecuvantat”. Aceasta este exprimarea preferata de RSV si de cateva alte versiuni. O a patra posibilitate este de a folosi aceeasi punctuatie ca in solutia a patra si a traduce: ,,El care este peste tot este Dumnezeu binecuvantat in veci”. Pentru o tratare mai detaliata a problemei vezi Sanday si Headleam, Comentariul critic International, la Romani, p. 233-238.
Intrebarea fundamentala este daca pasajul trebuie sa fie interpretat ca o afirmare a dumnezeirii lui Hristos. A o privi in felul acesta este interpretarea cea mai simpla si cea mai naturala a constructiei gramaticale a versetului. Ea este cea mai corespunzatoare contextului. Pavel relatase multele beneficii si privilegii pe care Dumnezeu le incredintase lui Israel ca popor ales. Ca o culminare a acestor binecuvantari, Pavel mentioneaza descendenta lui Mesia din propriul lor neam. Dar descendenta aceasta e limitata la natura lui fizica. Mesia are alta natura care nu e ,,carne” [trup] si Pavel se refera mai departe la Hristos, ,,care este mai pe sus de toate, Dumnezeu binecuvantat in veci”. Exprimarea de catre Pavel a naturii omenesti a lui Hristos pare sa ceara ca o antiteza aceasta clara afirmare a dumnezeirii Lui (cf. Rom. 1,3.4). Ca Hristos este cu adevarat divin si Cel care este ,,peste toate” e aratat in multe pasaje ale NT (vezi Ioan 1,1-3; Ef. 1,20-22; Fil. 2,10.11; Col. 1,16.17:2,9; nota aditionala la Ioan 1). In ce priveste o tratare in plus a acestui text vezi The Minstry, sept. 1954, p. 19-21; Probleme de traducere biblica, p. 218-222.
Peste toate. Comparati cap. 11,36. Aceasta descriere a puterii si demnitatii supreme a Aceluia care era un israelit prin descendenta omeneasca serveste ca sa intensifice caracterul privilegiat al neamului iudaic. Ce binecuvantari mai mari ce ocazii mai mari, ar fi putut sa acorde Domnul vreunui popor decat acelea prezentate in aceste doua versete?
Prin enumerarea acestor privilegii, Pavel a aratat cauza ,,durerii” sale ,,necurmate”. Fiecare privilegiu numit ii reaminteste de scopul original al lui Dumnezeu pentru Israel si al destinului glorios promis lor (vezi Vol. IV Pavel, 25-38). Dar cat de mult contrasteaza aceasta cu starea lor prezenta decazuta!