8:28 De alta parte, stim ca toate lucrurile lucreaza impreuna spre binele celor ce iubesc pe Dumnezeu, si anume, spre binele celor ce sunt chemati dupa planul Sau.
De alta parte, stim. [,,Si stim”, KJV]. Pavel mai adauga acum un motiv pentru a privi cu incredere la viitor. E lucru cunoscut de noi ca, potrivit cu scopul vesnic al lui Dumnezeu, toate lucrurile lucreaza impreuna spre binele celor care-L iubesc. Chiar si necazurile si suferintele vietii acesteia departe de a impiedica mantuirea noastra, o poate ajuta sa inainteze. La fiecare pas, crestinul poate fi in mainile lui Dumnezeu si sa execute scopul lui Dumnezeu.
Toate lucrurile. Evident Pavel intentiona ca lucrul acesta sa fie inteles in felul cel mai cuprinzator, pentru a cuprinde tot ce e mentionat in vers. 35, 38, 39. Dar s-ar putea ca el sa se refere in deosebi la ,,suferintele din vremea de acum” (vers. 18).
Lucreaza impreuna. Dovezile textuale sunt impartite (cf. p. 10) intre exprimarea ,,toate lucrurile lucreaza impreuna spre binele” si ,,Dumnezeu lucreaza toate lucrurile spre bine”. Fie ca se introduce sau nu cuvantul ,,Dumnezeu”, aceasta e ideea lui Pavel. In orice caz, Dumnezeu e Cel care face ca toate lucrurile sa lucreze impreuna in viata noastra pentru binele final.
Spre binele. Nimic nu poate sa atinga pe crestin decat cu permisiunea Domnului (vezi Iov 1,12; 2,6) si tot ce e ingaduit lucreaza impreuna spre binele celor care iubesc pe Dumnezeu. Daca Dumnezeu ingaduie sa vina asupra noastra suferinta si necaz, aceasta nu e pentru a ne distruge, ci a ne innobila si sfinti. (vezi Rom. 8,17). Tulburarile si dezamagirile acestei vieti ne desfac afectiunile de la lume si ne indeamna sa privim la cer ca salas al nostru. Ele ne invata despre adevarul starii noastre firave si muritoare si ne fac sa ne sprijinim pe Dumnezeu pentru sustinerea si mantuirea noastra. Ele produc de asemenea, in noi un duh mai smerit si supus, o dispozitie mai rabdatoare si mai gingasa. Aceasta a fost experienta poporului lui Dumnezeu in decursul istoriei, si la sfarsitul vietii lor ei au fost in stare sa spuna ca a fost bine pentru ei, ca au fost smeriti in felul acesta (vezi Ps. 119,67.71; cf. Evrei 12,11). La sfarsitul vietii sale Iosif a fost in stare sa spuna fratilor sai: ,,Voi ati avut cugete rele in contra mea, dar Dumnezeu le-a indreptat spre bine” (Gen. 50,20).
Celor ce iubesc pe Dumnezeu. In versiunea greaca, expresia aceasta este pusa intr-o pozitie de accent. Cuvintele descriu pe adevaratii urmasi ai lui Dumnezeu, aceia care au adevarata credinta si care se incred in conducerea lui Dumnezeu. Iubirea lor pentru Dumnezeu e ca raspuns fata de iubirea lui Dumnezeu pentru ei si al lucrarii Lui divine in toate lucrurile pentru mantuirea lor. Iubirea lui Dumnezeu trebuie sa vina mai intai la un om si sa patrunda in inima lui ca numai apoi el sa se intoarca si sa poata iubi pe Dumnezeu (1 Ioan 4,19), dupa cum Duhul Sfant trebuie sa lumineze mai intai pe om daca el personal urmeaza sa se roage asa cum trebuie (Rom. 8,26).
Pavel deja vorbise despre iubirea lui Dumnezeu fata de noi (cap. 5,5.8), si el o mentioneaza din nou in capitolul acesta (cap. 8,39). El de asemenea, vorbeste de cateva ori despre iubirea noastra fata de semenii nostri (cap. 12,9.10; 13,8.9). Dar aceasta este cea mai specifica referire in epistola aceasta la iubirea noastra fata de Dumnezeu. Credinta a fost adesea mentionata si nadejdea a fost subiectul versetelor precedente din acest capitol (vezi cap. 8,24.25). Acum Pavel adauga la lista mentionand iubirea fata de Dumnezeu. Natural, fiecare referire la credinta prin toata epistola cuprinde in sine si iubirea, deoarece credinta crestina e bazata pe iubire si admiratie fata de Dumnezeu si pentru tot ceea ce este El. Pentru aceia care au o astfel de iubire, Dumnezeu lucreaza pururi spre binele lor (vezi 1 Cor. 2,9; ef. 6,24; 2 Tim. 4,8; Iacov 1,12).
Chemati. Contextul implica faptul ca chemarea a fost primita (vezi Rom. 1,6.7; 1 Cor. 1,2.24; Iuda 1; Apoc. 17,14). Crestinii sunt numiti ,,chemati” deoarece Dumnezeu prin Evanghelie i-a invitat sa fie mantuiti. Mantuirea nu e impusa unui pacatos lipsit de bunavointa, ci vine ca rezultat al liberei lui acceptari a unei invitatii. Impreuna cu chemarea, Dumnezeu trimite in inima influenta Duhului Sfant pentru a face chemarea efectiva. Aceia care ,,iubesc pe Dumnezeu” au in propria lor experienta dovada ca au fost chemati dupa planul Sau, deoarece chemarea a produs efectul intentionat (vezi Rom. 8,16).
Planul. [,,Scopul”, KJV; ,,puneri la cale”, Nitz.]. Gr. prothesis, insemnand fundamental, o ,,propunere”, o expunere a ceva in vazul altora. In felul acesta, este aplicat la painea care era asezata pe masa punerii painilor inainte (Mat. 12,4; Marcu 2,26; Luca 6,4). In Rom. 3,25, verbul de la care e derivat termenul (prothemi) e folosit pentru a descrie actul lui Dumnezeu de al ,,pune inainte” pe Fiul Sau. Cand e aplicat la gandire termenul inseamna ,,un plan” sau un ,,scop”.
E scopul vesnic al lui Dumnezeu (Ef. 3,11) de a mantui pe pacatosi prin har (2 Tim. 1,9). Si intrucat este hotararea Aceluia care face toate dupa sfatul voiei Sale (Ef. 1,11) urmeaza ca ,,toate lucrurile” trebuie sa ,,lucreze impreuna spre binele” celor ,,chemati” dupa hotararea [scopul] acestora.
Pavel recunoaste pe deplin libertatea voiei omului. Marele rol pe care chemarea il joaca in epistolele lui e o clara dovada pentru aceasta. Dar inapoia tuturor acestora, el vede pururi suveranitatea si scopul lui Dumnezeu. Si nu e contradictie in aceasta, deoarece scopul lui Dumnezeu de a salva pe om este realizat prin buna folosire a libertatii omului.