6:6 Stim bine ca omul nostru cel vechi a fost rastignit impreuna cu El, pentru ca trupul pacatului sa fie dezbracat de puterea lui, in asa fel ca sa nu mai fim robi ai pacatului;
Stim bine. [,,stiind”, KJV]. Constructia ,,nu stiti?” (vers. 3). Recunoasterea unirii vitale la care s-a facut referire vine dintr-o intelegere a scopului mortii si invierii lui Hristos, asa cum Pavel explica acum mai departe.
Omul nostru cel vechi. Adica, fostul nostru eu in starea lui stricata si pacatoasa. Felul cum Pavel foloseste expresia aceasta in alta parte ilumineaza intelesul lui aici (vezi Ef. 4,22.23; Col. 3,9).
A fost rastignit. [,,E rastignit”, KJV]. Mai de graba ,,a fost crucificat”. Referirea aici este la experienta credinciosului cand a primit pe Hristos, a renuntat la trecutul lui rau, si a murit fata de pacat. Contrastand starea lui anterioara cu starea lui prezenta, Pavel si-a dat seama ca era ca o faptura noua si trecuse printr-o schimbare deplina ca si aceea de la moarte la viata. Vechiul sau eu pierise. El era acum un om nou in Hristos, si Hristos locuia in el (Vezi 2 Cor. 5,17; Gal. 2,20). Pasajul acesta scoate in evidenta faptul ca adevarata convertire si renasterea inseamna mai mult decat o simpla schimbare de crez, care poate fi savarsita numai prin Duhul renascator al lui Dumnezeu. Planul pentru mantuirea omului aduce nu numai eliberare de osanda prin acceptarea efectelor jertfei lui Hristos, el aduce si nasterea sau creatiunea omului nou, liber de sclavia pacatului.
Profunda insemnatate a ritualului botezului asa cum e explicata aici e o dovada clara ca botezul pruncilor nou-nascuti nicidecum nu implineste scopul Domnului la randuirea acestui ritual. Ceea ce aduce credinciosului binecuvantarea intentionata e participarea inteligenta la intelesul simbolului. ,,Acum intru in comuniune cu Hristos in moartea Lui. Cand sunt cufundat, sunt ingropat cu Hristos. Cand ies afara din apa, inviez la o viata noua in Hristos. Ceremonia deci nu este o forma exterioara, goala, ci o experienta de confirmare si transformare care e intotdeauna reamintita ca simbolizand sfarsitul vietii vechi de pacat si inceputul unei vieti noi de neprihanire in unirea cu Hristos.
Trupul pacatului. Adica trupul ca resedinta a pacatului, trupul care apartinea puterii pacatului si era carmuit de aceasta, in care membrii sunt unelte ale nelegiuirii (vers. 13). Expresii asemanatoare in alta parte sunt ,,trup de moarte” (cap. 7,24), insemnand ,,trupul care e sortit sa moara”; ,,trupul poftelor firii pamantesti” (Col. 2,11), insemnand ,,trupul care e inclinat sa serveasca propriilor sale impulsuri firesti”. In felul acesta ,,trupul pacatului” este echivalent cu ,,omul nostru cel vechi”. El reprezinta trupul in masura in care este salasul si unealta pacatului si robul pacatului. El trebuie sa fie rastignit si ,,nimicit”, asa ca pacatul sa nu-l mai foloseasca asemenea unui rob.
Dezbracat de puterea lui. [,,Nimicit”, KJV; ,,desfiintat”, Nitz]. Gr. katargeo, acelasi cuvant folosit in cap. 3,3, unde este tradus ,,nimici” [,,face fara efect”]. Comparati folosirea cuvantului in cap. 3,31; 4,11. Katargeo implica aducerea trupului pacatului la o stare de inertie si incapacitate. Aceasta nu inseamna, natural, ca trupul fizic urmeaza a fi nimicit, ci ca trupul in legatura lui cu pacatul trebuie sa fie facut tot atat de inert si lipsit de miscare ca si cum ar fi mort.
Robi ai pacatului. [,,Sa servim pacatului”, KJV]. Sau ,,sa fim robiti pacatului” (vezi vers. 17). A trai in pacat (vers. 2) inseamna a fi in robie fata de puterea lui. Isus invata ,,ca oricine traieste in pacat, este rob al pacatului” (Ioan 8,34), dar ca adevarul poate sa elibereze pe oameni din sclavia lui (Vers. 32). Pacatul isi exercita stapanirea si tine pe om sub controlul lui prin impulsiunile firii pamantesti. De aceea, vechiul eu trebuie sa fie ,,rastignit impreuna cu Hristos” (Gal. 2,20) asa ca urmasul Sau sa poata fi eliberat de stapanirea pacatului.