4:12 si pentru ca sa fie si tatal celor taiati imprejur, adica al acelora care, nu numai ca sunt taiati imprejur, dar si calca pe urmele credintei aceleia, pe care o avea tatal nostru Avraam, cand nu era taiat imprejur.
Tatal celor taiati imprejur. (,,parintele circumciziunii”, KJV]. Adica tatal celor circumcisi. Aceasta trebuia sa fie legata cu ,,pentru ca sa fie” (vers. 11). Era intentia lui Dumnezeu ca Avraam sa transmita ritualul circumciziunii tuturor descendentilor sai fizici pentru a fi un semn al credintei pe care ei trebuiau sa o imparta cu el. Pavel nu a minimalizat insemnatatea circumciziunii, bine inteleasa (vezi cap. 3,1.2). Era un privilegiu de a fi membru al neamului ales si de a purta semnul neprihanirii prin credinta.
Nu numai ca sunt taiati imprejur. In timp ce era stramosul dupa trup al tuturor iudeilor circumcisi, Avraam era tatal, in sensul in care termenul este folosit in acest context, numai al celor care primisera circumcizia in acelasi spirit si cu aceeasi credinta ca el. Simpla circumcizie nu era de nici un folos, doar circumcizia legata de o credinta ca a lui Avraam marca pe cei care erau cu adevarat descendentii lui (cap. 2,28.29; 9,6.7).
Calca. [,,umbla”, KJV; ,,merg”, Nitz.]. Gr. stoicheo, ,,a urma o persoana [sau un lucru]”, ,,a fi in rand cu”, ,,a fi de acord cu”, ,,a se spune la”. Ca termen militar inseamna ,,a inainta in linie”. Comparati cu folosirea lui stoicheo in Galateni 5,25; Filipeni 3,16. Avraam este parintele celor care nu numai ca sunt circumcisi, dar si ,,calca pe urmele” lui, urmeaza pilda credintei pe care el o avea inainte de a fi circumcis. Exemplul credintei lui Avraam arunca mai multa lumina asupra sensului credintei adevarate. Credinta lui nu era o experienta de moment, ci experienta unei vieti intregi, dandu-se pe fata in ascultare consecventa si fapte bune. Dumnezeu Insusi a marturisit ca ,,Avraam a ascultat de cuvantul Meu si a pazit ce i-am dat de pazit, poruncile Mele, oranduielile Mele si legile Mele” (Gen 26,5).