3:27 Unde este dar pricina de lauda? S-a dus. Prin ce fel de lege? A faptelor? Nu; ci prin legea credintei.
Unde este dar pricina de lauda? Intrucat toti au pacatuit si toti au dat gres in a castiga o neprihanire proprie prin faptele legii, intrucat toti sunt la fel de dependenti de harul lui Dumnezeu pentru obtinerea indreptatirii, orice motiv de mandrie omeneasca este clar indepartat. Aceasta probabil se refera indeosebi la pretentiile iudeilor, care se mandreau cu privilegiile lor speciale (vezi cap. 2,17.23).
S-a dus. [,,este exclusa”, KJV]. Literal, ,,impiedicata”.
Prin ce fel de lege? [,,prin ce lege?”, KJV]. Literal, ,,prin ce fel de lege?” In versiunea greaca, ,,lege” aici e fara articol (vezi cap. 2,12). Prin ,,lege”, Pavel intelege aici lege in sens de principiu.
A faptelor? Adica o lege sau un principiu ca neprihanirea vine prin ascultarea de lege. Un astfel de principiu n-ar exclude lauda, caci daca un om ar putea pretinde neprihanire si indreptatire pe temeiul faptului ca ar fi savarsit faptele cerute de lege, ar fi putut sa aiba anumite motive de mandrie si lauda (vezi Rom 4,2; Efes 2,9). N-ar fi loc pentru har.
Prin legea credintei. Literal, ,,printr-o lege a credintei”. Nu exista articol in versiunea greaca (vezi cap. 2,12). Pavel se refera la principiul Evangheliei ca indreptatirea si neprihanirea vin prin credinta. Credinta primeste smerit si recunoscator ceea ce ofera Dumnezeu, si aceasta nu lasa loc pentru lauda. ,,Ce este indreptatirea prin credinta? E lucrarea lui Dumnezeu de a arunca in tarana slava omului si de a face pentru om ceea ce nu e in puterea acestuia sa faca pentru sine” (TM 456).