Printable ModeRomani, 15
|
15:1 Noi, care suntem tari, suntem datori sa rabdam slabiciunile celor slabi, si sa nu ne placem noua insine. Noi care suntem tari. [Noi, deci, care suntem tari, KJV.] Literal, ,,dar noi cei tari.” Cuvantul tradus ,,tari” inseamna ,,in stare”, ,,capabili”, ,,puternici” si deci, pe cei care suntem tari spiritual. Astfel de credinciosi nu numai ca stau tari ei insisi, dar ar trebui sa ajute pe altii sa stea. Sa rabdam. Gr. bastazo, ,,a ridica”, ,,a lua”, ,,a purta”. Cuvantul este uneori folosit in sensul de ,,a suporta”, ,,a indura cu rabdare”, cum e cu putinta aici (vezi Mat. 20:12; Apoc. 2:2). Slabiciunile. [Infirmitatile, KJV.] Sau ,,slabiciunile”, ,,greselile”, aici specific faptele care dau la iveala slabiciunea credintei, ca de pilda scrupule care nu sunt necesare sau judecati gresite. Cei tari pot, ba chiar sunt datori, sa le suporte pe acestea cu rabdare plina de iubire. Placem noua insine. In loc de a insista asupra drepturilor si dorintelor noastre, ar trebui sa fim dispusi sa le subordonam binelui fratelui nostru, indiferent cat de slab si plin de prejudecati ar putea el sa para ca este (vezi 1Cor. 9:19, 22; cf. 1Cor. 10:24, 33; 13:5, 7; Filp. 2:4). 15:2 Fiecare din noi sa placa aproapelui, in ce este bine, in vederea zidirii altora. Aproapelui. Probabil intentionat sa fie un termen mai cuprinzator decat ,,slabi” (vers. 1), cuprinzand si pe cei tari. Zidirii. Adica sa fie de folos semenului spiritual si sa-l ajute in cresterea lui spre desavarsire. Pavel nu vrea sa spuna ca cei tari trebuie sa placa celor slabi, fiind de acord cu parerile si practicile lor sau admitand ca slabiciune ceea ce ei in chip gresit gandesc ca e bine. 15:3 Caci si Hristos nu Si-a placut Lui insusi; ci, dupa cum este scris: Ocarile celor ce Te ocarasc pe Tine, au cazut peste Mine. Nu Si-a placut Lui Insusi. Pavel ilustreaza si impune datoria de a sacrifica propria noastra placere spre binele fratilor nostri, referindu-se la unicul exemplu suprem de iubire jertfitoare de sine. Hristos a fost gata sa renunte chiar si la slava Sa cereasca pentru binele oamenilor cazuti si asteapta lepadare de sine si sacrificiu corespunzator din partea acelora pe care El a venit sa-i salveze si sa-i fericeasca (vezi 5T 204). Cu siguranta servii Sai (cap. 14:4) nu ar trebui sa se considere prea inaltati, pentru a se pleca asa cum a facut Domnul lor (vezi Filp. 2:5–8; 1Pet. 2:21). Cum este scris. Citatul este din Psa. 69:9 (vezi comentariul acolo). 15:4 Si tot ce a fost scris mai inainte, a fost scris pentru invatatura noastra, pentru ca, prin rabdarea si prin mangaierea pe care o dau Scripturile, sa avem nadejde. Pentru invatatura noastra. Mai degraba, ,,pentru instruirea noastra” (cf. 1Cor. 20:11; 2Tim. 3:16). Pavel accentua natura permanenta a VT. Chiar si cu descoperirea in plus a NT, acum in curs de producere, VT urma sa continue sa-si pastreze locul ca un instructor si ca o calauza morala. Rabdare. Gr. hupomone, ,,puterea de suportare”, ,,statornicie” (vezi cap. 5:3). Mangaierea. Gr. paraklesis, ,,incurajarea”, ,,mangaierea”. Tocmai pentru a aduce astfel de mangaieri, ,,Dumnezeul rabdarii si al mangaierii” (vers. 5) a facut sa fie scrise Scripturile. Dau Scripturile. [Din Scripturi, KJV.] Mai degraba, ,,pe care o aduc Scripturile” sau ,,scoasa din Scripturi”. Potrivit cu constructia textului grecesc, e cu putinta ca aceste cuvinte sa fi fost legate numai cu ,,mangaierea”. In consecinta e cu putinta de a traduce aceasta parte a versetului ,,asa ca prin statornicia si mangaierea pe care o dau Scripturile, sa putem avea nadejde.” Nadejde. Scripturile insufla nadejde celor care rabda suferinta pentru cauza lui Dumnezeu si pentru cauza semenilor lor. Rabdarea pe care crestinul e facut in stare sa o dea pe fata si mangaierea pe care el o primeste in suferinta lui, confirma si intareste aceasta nadejde. In ce priveste legatura dintre rabdare si nadejde, vezi Rom. 5:3–5; 1Tes. 1:3. 15:5 Dumnezeul rabdarii si al mangaierii sa va faca sa aveti aceleasi simtaminte, unii fata de altii, dupa pilda lui Hristos Isus; Dumnezeul rabdarii. Comparati expresiile ,,Dumnezeul nadejdii” (vers. 13), ,,Dumnezeul pacii” (Rom. 15:33; Filp. 4:9; 1Tes. 5:23; Evr. 13:20), ,,Dumnezeul mangaierii” (2Cor. 1:3), ,,Dumnezeul oricarui har” (1Pet. 5:10). Aceleasi simtaminte. [Sa aveti acelasi gand, KJV.] Literal, ,,sa ganditi acelasi lucru” (vezi cap. 12:16). Pavel nu se roaga pentru identitate de pareri asupra lucrurilor fara de insemnatate, ci pentru un duh de iubire si armonie, in ciuda diferentelor de opinie. Dupa pilda lui Hristos Isus. Simpla unire si unanimitate nu e ceea ce Pavel doreste pentru confratii sai crestini, ci un duh de unire, copiat dupa modelul desavarsit al Aceluia al carui intreg scop a fost de a face nu voia Sa, ci voia Aceluia care L-a trimis (Ioan 6:38). Acelasi gand care era in Hristos Isus trebuie sa fie in fiecare din urmasii Sai (Filp. 2.5). 15:6 pentru ca toti impreuna, cu o inima si cu o gura, sa slaviti pe Dumnezeu, Tatal Domnului nostru Isus Hristos. Cu o inima. [Cu un gand, KJV.] Gr. homothumadon, ,,cu un gand”, ,,unanim”. O astfel de unire era o caracteristica a bisericii primare (Fapte 1:14; 2:46). O gura. Unirea in gand si inima are ca rezultat armonia de lauda si inchinare. Dumnezeu Tatal. [Dumnezeu, si anume Tatal, KJV.] Sau ,,Dumnezeu si tatal” (cf. Ioan 20:17; Efes. 1:17). 15:7 Asadar, primiti-va unii pe altii, cum v-a primit si pe voi Hristos, spre slava lui Dumnezeu. Primiti-va. Sau ,,ziceti-va un bun venit” [KJV]. Aceasta este o concluzie generala la intreaga argumentatie din cap. 14. Crestinii trebuie sa se recunoasca unul pe altul ca crestini si sa se trateze unul pe altul ca atare, chiar daca ar avea pareri diferite asupra unor chestiuni marunte. Daca Hristos a fost gata sa ne primeasca pe noi, cu toate slabiciunile noastre (Luca 5:32; 15:2), cu siguranta ar trebui sa fim gata sa ne primim unul pe altul. Unii pe altii. [Unul pe altul, KJV.] Pavel adreseaza apelul acesta si celor tari si celor slabi. Voi. [Noi, KJV.] Dovezile textuale sunt impartite (cf. pag. 10) intre exprimarea aceasta si ,,noi”. Spre slava lui Dumnezeu. Cuvintele acestea se pot referi gramatical fie la primirea pacatosilor de catre Hristos, fie la primirea noastra a unora de catre altii. Fiecare act serveste la promovarea slavei lui Dumnezeu. 15:8 Hristos a fost, in adevar, un slujitor al taierii imprejur, ca sa dovedeasca credinciosia lui Dumnezeu, si sa intareasca fagaduintele date parintilor; A fost. Literal ,,s-a facut”. Dovezi textuale importante pot fi citate (cf. pag. 10) pentru exprimarea ,,a devenit”. Un slujitor. ,,serv” (vezi cap. 13:4). Al taierii imprejur. Literal ,,al circumciziunii”. Lucrul acesta e inteles de unii comentatori ca insemnand ca Isus era un ,,slujitor al circumciziunii”, in sensul ca El era un operator al legamantului pentru care circumciderea era un semn si un sigiliu. Altii interpreteaza acest pasaj ca insemnand ca Hristos a venit sa slujeasca ,,celor care au fost circumcisi”, iudeii. Pentru acest inteles al ,,circumciziunii”, vezi Rom. 3:30; 4:12; Gal. 2:7; Efes. 2:11. Hristos a venit mai intai de toate sa slujeasca ,,casei lui Israel” (Mat. 15:24). Scopul lui Pavel in Rom. 15:7-12 e de a scoate in evidenta universalitatea harului lui Dumnezeu in Hristos, asa cum e aratat atat fata de iudei, cat si fata de Neamuri. Hristos a fost gata sa Se supuna la orice ar fi fost necesar pentru a intampina fapturile Sale cazute acolo unde erau, de a face totul cu putinta pentru a le reface si mantui. De aceea, crestinii, fie iudei sau Neamuri, tari sau slabi, ar trebui sa fie dispusi sa se primeasca unii pe altii, asa cum Hristos i-a primit pe ei (vers. 7), sa fie cu bagare de seama unii fata de altii, in ce priveste slabiciunile si greselile lor (vers. 1) si sa faca totul pentru cladire si edificare (vers. 2). 15:9 si ca Neamurile sa slaveasca pe Dumnezeu, pentru indurarea Lui, dupa cum este scris: De aceea Te voi lauda printre Neamuri, si voi canta Numelui Tau. Iar Neamurile. [Pentru ca Neamurile, KJV.] Constructia in textul grecesc e diferita. Intelesul pare sa fie ca Hristos a devenit ,,un slujitor al circumciziunii”, pentru a intari fagaduintele pentru ca Neamurile sa poata slavi pe Dumnezeu. Manifestarea din partea lui Hristos a credinciosiei lui Dumnezeu, prin implinirea din partea Lui a fagaduintelor facute lui Israel este si temelia indurarii lui Dumnezeu fata de Neamuri. El a fost ,,un slujitor al circumciziunii” pentru ca nu numai iudeii, dar si Neamurile sa poate fi mantuite. De aceea crestinii iudei ar trebui sa fie dispusi sa priveasca pe convertitii dintre Neamuri si sa-i trateze ca frati. La fel, crestinii dintre Neamuri ar trebui sa fie atenti fata de credinciosii iudei, dandu-si seama ca indurarea lui Dumnezeu le-a revenit in urma lepadarii iudeilor, ca natiune (vezi cap. 11:15). Dupa cum este scris. Citatul acesta este din Psa. 18:49. Citatele din vers. 9-12 arata ca planul mantuitor al lui Dumnezeu, chiar de la bun inceput a cuprins atat Neamurile, cat si iudeii. Voi lauda. [Voi marturisi, KJV.] Gr. exomologeo, aici probabil insemnand ,,a lauda” (vezi cap. 14:11). 15:10 Este zis iarasi: Inveseliti-va, Neamuri, impreuna cu poporul Lui. Veseliti-va, Neamuri. Un citat din Deu. 32:43. Cu privire la scopul citatului, vezi Rom. 15:9. 15:11 Si iarasi: Laudati pe Domnul, toate Neamurile; slaviti-L, toate noroadele. Laudati pe Domnul. Un citat din Psa. 117:1. Cu privire la scopul citatului, vezi Rom. 15:9. 15:12 Tot astfel si Isaia zice: Din Iese va iesi o Radacina, care se va scula sa domneasca peste Neamuri; si Neamurile vor nadajdui in El. Isaia zice. Un citat din Isa. 11:10 (vezi comentariul acolo). O Radacina. Literal ,,radacina”, insemnand in cazul acesta ,,odrasla care rasare din radacina” (cf. Apoc. 5:5; 22:16). Versetele acestea arata explicit ca Mesia al iudeilor urmeaza sa fie dorinta si nadejdea Neamurilor. Domneasca. In calitatea de Imparat al imparatiilor harului si a slavei (vezi Mat. 4:17; 5:3). Nadajdui. [Increde, KJV.] Gr. elpizo, ,,a nadajdui”. Cu privire la legatura dintre nadejde si mantuire, vezi cap. 8:24. 15:13 Dumnezeul nadejdii sa va umple de toata bucuria si pacea, pe care o da credinta, pentru ca, prin puterea Duhului Sfant, sa fiti tari in nadejde! Nadejdii. Gr. elpis, ,,incredere”, de la elpizo, ,,a nadajdui”. Denumirea ,,nadejdii” e sugerata de propozitia de incheiere a vers. 12: ,,Neamurile vor nadajdui in El”. Umple. Expresia spune literal: ,,fie ca Dumnezeul nadejdii sa va umple.” Credinta. [Prin credinta, KJV.] Pavel se roaga ca credinta lor sa le dea o viata plina de bucurie, de pace si de nadejde, care sunt toate rezultate ale adevaratei credinte si ale prezentei Duhului Sfant (vezi Rom. 5:1, 2; Gal. 5:22). Acolo unde se gasesc aceste roade ale Duhului Sfant, acolo va fi iubire si armonie printre credinciosi. Iudei si Neamuri, puternici si slabi toti vor trai impreuna in bucurie si pace, in nadejdea comuna de a avea parte la slava lui Dumnezeu (Rom. 5:2). 15:14 In ce va priveste pe voi, fratilor, eu insumi sunt incredintat ca sunteti plini de bunatate, plini si de orice fel de cunostinta, si astfel sunteti in stare sa va sfatuiti unii pe altii. Eu insumi. Argumentatia epistolei este acum completata. Pavel incheie cu o explicatie a propriului sau fel de a scrie in Roma (vers. 15-22), o afirmatie cu privire la planurile sale de viitor (vers. 23-32) si cu salutarile sale personale obisnuite (cap. 16). Capitolul 15:14-33 corespunde introducerii din cap. 1:8-15. Sunt incredintat. [Sunt convins cu privire la voi, KJV.] Adica avand convingerea cu privire la voi. Bunatate. Comparati Gal. 5:22; Efes. 5:9. Orice fel de cunostinta. [Toata cunostinta, KJV.] Aici indeosebi, cunoasterea adevarului spiritual, ca de pilda acela posedat de cei tari in credinta (vezi 1Cor. 8:1, 7, 10, 11). Pavel avertizase mai de timpuriu pe corinteni ca ,,cunostinta ingamfa, pe cand dragostea zideste” (1Cor. 8:1). Din fericire, crestinii romani aveau combinatia de dorit de ,,bunatate” si ,,cunostinta”. In stare sa va sfatuiti unii pe altii. Sau ,,calificati si pentru a indemna”, ,,competenti si pentru a da sfat”. 15:15 Totusi, ici colea v-am scris mai cu indrazneala, ca sa va aduc din nou aminte de lucrurile acestea, in puterea harului, pe care mi l-a dat Dumnezeu, Ici colo. [Intr-un fel oarecare, KJV; In unele parti, Nitz.] Literal ,,in parte” (cf. cap. 11:25), adica in unele parti ale epistolei sale. Pavel poate sa para sa fi vorbit mai curajos decat este convingerea lui exprimata cu privire la ,,bunatate” si ,,cunoastere” (cap. 15.14). Sa va aduc aminte. [Punand in minte, KJV.] Gr. epanamimnesko, ,,a rechema in minte”, ,,a-si improspata memoria”. Verbul acesta nu apare nicaieri in alta parte in NT. Pavel cauta sa reimprospateze amintirea crestinilor romani, cu privire la adevarurile fundamentale ale Evangheliei. Harului. Insemnand aici harul slujbei randuite lui, ca apostol (vezi cap. 1:5; 12:3). 15:16 ca sa fiu slujitorul lui Isus Hristos intre Neamuri. Eu imi implinesc cu scumpatate slujba Evangheliei lui Dumnezeu, pentru ca Neamurile sa-I fie o jertfa bine primita, sfintita de Duhul Sfant. Slujitorul. Gr. leitourgos, (vezi cap. 13:6). Intre Neamuri. [Pentru Neamuri, KJV, Nitz.] Vezi Fapte 9:15. Implinesc... slujba. [Slujind, KJV; Slujind preoteste, Nitz.] Literal ,,slujind ca un preot”. Cuvantul nu mai apare in alta parte in NT. Sa fie o jertfa. [Jertfind, KJV.] Gr. prosphora, literal ,,o aducere la”, adica la altar, de unde ,,a aduce o jertfa”, asa cum e tradus cuvantul in Fapte 21:26; Efes. 5:2; etc. Pavel se infatiseaza ca un preot slujitor. Predicarea Evangheliei este functia lui preoteasca. Neamurile convertite, curatate si consacrate lui Dumnezeu de Duhul Sfant, sunt jertfa lui. O astfel de jertfa e ,,placuta” lui Dumnezeu (vezi 1Pet. 2:5). Duhul Sfant. Mai degraba ,,Duhul Sfant” (vezi Ioan 14:26). Numai jertfele sfintite de Duhul Sfant (vezi Rom. 8:9) sunt placute lui Dumnezeu. 15:17 Eu dar ma pot lauda in Isus Hristos, in slujirea lui Dumnezeu. Ma pot lauda. Laudarea lui Pavel nu era cu privire la sine, ci ,,in Isus Hristos” [,,prin Hristos Isus”], literal ,,in Hristos Isus”. El recunostea ca nu are nimic cu ce sa se laude (cap. 3:27), ci ca, asemenea unui slujitor al Evangheliei, facea totul cu putinta in si prin Hristos (2Cor. 10:17; Filp. 4:13). Cu toate acestea, el continua sa descrie mai departe succesul lucrarii sale, mai ales intre Neamuri. Scopul sau in a le mentiona, ca si motivul sau de a se referi la inalta sa chemare ca apostol (Rom. 15:15,16), pare sa fie de a procura o justificare corespunzatoare pentru autoritatea pe care el si-a permis sa o exercite asupra membrilor bisericii din Roma, scriindu-le epistola. In slujirea lui. [Care apartine lui, KJV.] Comparati Evr. 2:17; 5:1, unde contextul arata ca expresia ,,slujirea lui Dumnezeu” [,,lucrurile care apartin lui Dumnezeu”] descrie datoriile unui preot inaintea lui Dumnezeu. Pavel limiteaza laudarea sa la slujba sa ca preot al Evangheliei, serviciu pe care el il priveste ca aducerea unei jertfe Domnului. 15:18 Caci n-as indrazni sa pomenesc nici un lucru, pe care sa nu-l fi facut Hristos prin mine, ca sa aduca Neamurile la ascultarea de El: fie prin cuvantul meu, fie prin faptele mele, N-as indrazni. Pavel nu incearca sa vorbeasca de altceva decat de ceea ce Hristos a savarsit prin el. Pavel margineste enumerarea succeselor sale numai la acelea in care el insusi a fost cuprins, succese care, cu toate, natural, sunt datorate lui Hristos. Hristos a mai folosit si alti slujitori in afara de Pavel, dar el nu vorbeste de lucrurile savarsite prin ei. Ascultarea. [Ascultator, KJV.] Ascultarea ar fi o ,,ascultare a credintei” (cap. 16:26; vezi cap. 1:5). Prin cuvantul... prin faptele. [Prin cuvant si prin fapta, KJV.] Adica prin vorbire si actiune, prin predicare si viata (vezi Luca 24:19; Fapte 1:1; 7:22; 2Cor. 10:11). Cuvintele acestea califica pe ,,facut” si se refera la predica si invatatura lui Pavel a Evangheliei si la tot ceea ce el fusese in stare sa faca si sa sufere in lucrarea lui. 15:19 fie prin puterea semnelor si a minunilor, fie prin puterea Duhului Sfant. Asa ca, de la Ierusalim si tarile de primprejur, pana la Iliric, am raspandit cu prisosinta Evanghelia lui Hristos. Prin puterea semnelor si a minunilor. [Prin semne si minuni mari, KJV.] Literal, ,,in puterea semnelor si minunilor”, corespunzand la ,,puterea Duhului lui Dumnezeu”, literal ,,in puterea Duhului lui Dumnezeu”. ,,Semne si minuni” este o expresie obisnuita in NT pentru a descrie minunile crestine (vezi 2Cor. 12:12; Evr. 2:4). Cele doua cuvinte sunt asemanatoare in inteles: cuvantul pentru ,,semne” (semeia) scoate in evidenta insemnatatea minunilor ca mijloace de a descoperi si a confirma adevar spiritual. Cuvantul pentru ,,minuni” (terata) exprima efectul minunilor asupra marturiilor ca manifestari ale puterii supranaturale (cf. Vol. V, pag. 208). ,,Puterea semnelor si minunilor” e puterea pe care o au semnele de a convinge si minunile de a supra-impresiona. Pavel, in alta parte, face apel la minuni ca ,,semne ale apostoliei” (2Cor. 12:12; cf. Fapte 14:3; 15:12; 19:11). Duhului Sfant. Lucrarile lui Pavel ca apostol sunt dovezi ample ale originii divine a insarcinarii sale (cap. 1:1). De primprejur. Intelesul acestei expresii nu e cu totul clar. Unii comentatori au inteles pe ,,de primprejur” ca referindu-se la regiuni de jur imprejurul Ierusalimului. Altii interpreteaza expresia ca descriind extinderea straduintelor misionare ale lui Pavel, de la Ierusalim, pana ,,imprejur” la Ierusalim. Iliric. O provincie romana la nord de Macedonia, la Marea Adriatica. Aria aceasta evident demarca limitele calatoriei lui Pavel spre vest, cel putin la data cand a scris epistola aceasta. Raportul biblic nu spune precis daca Pavel a intrat in teritoriul acesta sau numai a lucrat pana la hotarele lui. Am raspandit cu prisosinta Evanghelia. [Am predicat pe deplin Evanghelia, KJV.] Literal ,,am implinit”. Pavel a cuprins tot teritoriul intre punctele numite. El nu pretinde ca ar fi predicat in fiecare cetate din aceste regiuni, dar infiintase biserici in toate centrele importante, de unde Evanghelia putea fi dusa in tinutul invecinat. Lucrarea de pionierat fusese terminata. 15:20 Si am cautat sa vestesc Evanghelia acolo unde Hristos nu fusese vestit, ca sa nu zidesc pe temelia pusa de altul, Am cautat. [M-am straduit, KJV.] Gr. philothimeomai, ,,a face din lucrul acesta o ambitie”, ,,a se stradui de zor”. Philothimeomai e tradus ,,ne silim” in 2Cor. 5:9 si ,,sa cautati” in 1Tes. 4:11. Vestit. [Numit, KJV.] Pavel cautase sa evite predicarea in locuri unde oamenii deja fusesera invatati sa creada in Hristos si sa cheme Numele Lui in marturisire si la cult public. Temelia pusa de altul. Comparati 1Cor. 3:10; 2Cor. 10:15, 16. Pavel considera ca o chemare si datorie a lui de a se angaja la inceperea lucrarii. 15:21 dupa cum este scris: Aceia, carora nu li se propovaduise despre El, Il vor vedea, si cei ce n-auzisera de El, Il vor cunoaste. Dupa cum este scris. Citatul acesta este din Isa. 52:15. Pavel isi apara practica sa de a predica acolo unde numele lui Hristos era necunoscut, notand ca procedura sa era o implinire a prezicerii VT. 15:22 Iata ce m-a impiedicat de multe ori sa vin la voi. Iata ce. [Din care cauza, KJV.] Motivul pentru care Pavel fusese impiedicat pana aici de a vizita Roma era dorinta lui vie de a termina lucrarea de predicare a Evangheliei, in regiunile prin care calatorise. Dupa multa vreme, acum se simte liber sa faca drumul la Roma, intrucat nu mai avea ,,nimic care” sa-l ,,tina pe aceste meleaguri” (vers. 23). Multe ori. [Mult, KJV.] Gr. ta pola, care poate sa insemne ,,multe ori”. De asemenea pot fi citate importante dovezi textuale (cf. pag. 10) pentru exprimarea polakis, ,,adesea”. Evident Pavel avusese adesea intentia sau poate ocazia de a merge la Roma (vezi cap. 1:13), dar cererile lucrarilor lui si probleme care consumau timp, ca acelea pe care le intalnea in districtele unde lucra, il impiedicasera. Nu am nimic. [Nu am loc, KJV; Nitz.] Gr. topos, aici insemnand ,,domeniu”, ,,prilej”, ,,loc de actiune”. Comparati folosirea lui topos, in Rom. 12:19; Efes. 4:27; Evr. 12:17. 15:23 Dar acum, fiindca nu mai am nimic care sa ma tina pe aceste meleaguri, si fiindca de ani de zile doresc fierbinte sa vin la voi, Aceste meleaguri. [Aceste parti, KJV.] Gr. climata, ,,regiuni”. Pavel isi dadea seama ca nu mai era prilej in aceste parti ale lumii ca el sa faca felul de lucrare pentru care fusese trimis. Doresc fierbinte. [O mare dorinta, KJV.] Gr. epipothia, ,,un dor”. Compara folosirea verbului inrudit epipotheo, in Rom. 1:11; Filp. 1:8; 1Tes. 3:6; 2Tim. 4:1; 1Pet. 2:2. 15:24 nadajduiesc sa va vad in treacat, cand ma voi duce in Spania, si sa fiu insotit de voi pana acolo, dupa ce imi voi implini, macar in parte, dorinta de a fi stat la voi. Spania. Nu exista dovezi concludente, biblice sau istorice, ca Pavel ar fi izbutit candva sa ajunga in Spania. Vezi pag. 101. [Voi veni la voi, KJV; Nitz.] Dovezi textuale favorizeaza (cf. pag. 10) omiterea acestei expresii, lasand in felul acesta propozitia oarecum incompleta, dar sensul neschimbat. Aceeasi intentie este exprimata in vers. 28. Sa fiu insotit de voi pana acolo. [Sa fiu condus in drumul meu, KJV.] Pavel nadajduia ca crestinii romani sa faca tot ce le statea in putinta pentru a da izbanda calatoriei in Spania. Poate credea ca va primi de la ei aceeasi amabilitate si acelasi respect ca de la alte biserici care trimisesera insotitori care sa-l escorteze in calatoria lui (vezi Fapte 15:3; 21:5; 1Cor. 16:6, 11; 2Cor. 1:16; Titus 3:13; 3 Ioan 6). Aceasta veche demonstratie de ospitalitate e ceva obisnuit in Orient, astazi. Imi voi implini... dorinta de a fi stat la voi. [Indestulat de voi, KJV; Nitz.] Expresia spune literal ,,daca de voi mai intai in parte as fi indestulat”. Pavel dorea sa se bucure de societatea crestinilor din Roma, dar numai in scurt, asa ca sa se duca degraba in Spania. 15:25 Acum ma duc la Ierusalim sa duc niste ajutoare sfintilor. Ma duc la Ierusalim. In ciuda dorintei sale de a vedea pe credinciosii din Roma, Pavel considera de datoria sa ca mai intai sa mearga in directia opusa, pentru a duce ajutor membrilor saraci din Ierusalim. Calatoria aceasta la Ierusalim si calatoria intentionata la Roma sunt mentionate in Fapte 19:21. Ca el si-a implinit planul de a se reintoarce la Ierusalim, e relatat in cuvantarea sa de aparare inaintea lui Felix (Fapte 24:17). Sfintilor. Vezi cap. 1:7. 15:26 Caci cei din Macedonia si Ahaia au avut bunatatea sa faca o strangere de ajutoare pentru saracii dintre sfintii, care sunt in Ierusalim. Macedonia. Cea dintai scena a lucrarii lui Pavel, in Europa (vezi Fapte 16:9,10). Una din principalele ei cetati era Filipi. Ahaia. Grecia, cuprinzand Peloponezul si o parte din Grecia continentala (vezi harta, pag. 33). Capitala ei era Corintul, in care se gasea principala biserica din regiune. Strangere de ajutoare. [Contributie, KJV.] Gr. koinonia, literal ,,comuniune”, ,,tovarasie”. Folosirea termenului sugereaza idee de impartasire si asociere care era reprezentata de dar. Cum sa facut aceasta strangere de ajutoare e relatat in 1Cor. 16:1–4; 2Cor. 8:1–6; 9:1, 2, 4–7 (cf. Fapte 24:17). Saracii dintre sfinti. [Sfintii saraci, KJV.] Mai degraba ,,saracii dintre sfinti”. Nu toti membrii bisericii din Ierusalim erau saraci, dar ca erau multi saraci printre ei, reiese din Fapte 4:32 la 5:4; 6:1; 11:29, 30; Gal. 2:10; Iac. 2:2. 15:27 Negresit, au avut bunatatea; dar era si o datorie fata de ei; pentru ca, daca Neamurile au avut parte de binecuvantarile lor duhovnicesti, este de datoria lor sa-i ajute si ele cu bunurile lor pamantesti. O datorie. [Ei sunt datori, KJV.] Adunarea din Ierusalim era biserica mama din care Evanghelia, cu toate binecuvantarile ei spirituale fusese transmisa Neamurilor. Bunurile pamantesti. [In cele firesti, KJV.] Adica cele materiale, cele ce apartin vietii fizice a omului, ca de pilda hrana si imbracamintea. Pentru intelesul acesta al lui ,,pamantesti” [,,carnale”], vezi 1Cor. 9:11. In schimbul marilor daruri spirituale pe care Neamurile le primisera de la sfintii din Ierusalim, cu siguranta era de datoria lor sa-i ajute cu bunurile lor pamantesti. 15:28 Dupa ce-mi voi implini dar insarcinarea aceasta, si le voi incredinta aceste daruri, voi pleca in Spania, si voi trece pe la voi. Dupa ce-mi voi implini... insarcinarea. [Savarsit aceasta, KJV.] Adica dupa ce va fi predat contributia, sfintilor din Ierusalim (vezi vers. 25). Le voi incredinta. [Voi fi sigilat, KJV; Voi fi incredintat lor, Nitz.] Gr. sphragizo, ,,a face sigur”, ,,a asigura”. Intelesul, potrivit cu o intrebuintare ilustrata in papirusuri, e probabil ca fusesera facute toate lucrarile cu privire la ajutoare (vezi Moulton si Milligan, The Vocabulary of the Greek Testament). In alta parte, Pavel vorbeste de grija lui ca ajutoarele sa fie inmanate intr-un fel liber de orice banuiala (2Cor. 8:14-23). In Spania. Vezi vers. 24. 15:29 Stiu ca daca vin la voi, voi veni cu o deplina binecuvantare de la Hristos. Stiu. [Sunt sigur, KJV.] Gr. oida, ,,a cunoaste”. Deplina binecuvantare. [Plinatatea binecuvantarii, KJV.] Adica binecuvantarea deplina. [A Evangheliei, KJV.] Dovezi textuale favorizeaza (cf. pag. 10) omiterea acestei expresii. Fara ea pasajul spune: ,,in plinatatea binecuvantarii lui Hristos”. Totusi, ,,binecuvantarea” este Evanghelia. Intentiile lui Pavel de a vizita Roma au fost in cele din urma realizate, dar nu in felul in care isi inchipuise el (Fapte 28:16). Cu toate acestea, judecand dupa repetarea din Filipeni (Filp. 1:12-20), lucrarea lui din Roma a fost ,,cu o deplina binecuvantare de la Hristos” . 15:30 Va indemn dar, fratilor, pentru Domnul nostru Isus Hristos, si pentru dragostea Duhului, sa va luptati impreuna cu mine, in rugaciunile voastre catre Dumnezeu pentru mine, Pentru... Hristos. Expresia poate fi tradusa ,,de [sau ,,prin”] Domnul nostru Isus Hristos”. Dragostea Duhului. Adica iubirea pe care o inspira Duhul. Sa va luptati impreuna. Gr. sunagonizomai, literal ,,a agoniza cu”. Termenul implica efort staruitor, aici, rugaciune plina de ravna (cf. Luca 22:44). Cu toate ca Pavel este dotat cu darurile speciale ale unui apostol, el inca are nevoie si cere rugaciunile semenilor sai credinciosi (vezi 2Cor. 1:11; Efes. 6:18, 19; Col. 4:3; 1Tes. 5:25; 2Tes. 3:1, 2). 15:31 ca sa fiu izbavit de razvratitii din Iudea, si pentru ca slujba, pe care o am pentru Ierusalim, sa fie bine primita de sfinti; Razvratitii. [Care nu cred, KJV.] Sau ,,care sunt neascultatori” (cf. cap. 11:30). Pavel pe buna drepte are presimtiri rele cu privire la vrajmasia pe fata din partea iudeilor necredinciosi din Ierusalim (vezi Fapte 21:30,31). Slujba pe care o am. [Slujba mea, KJV.] Adica darul pe care are de gand sa-l predea (vezi vers. 25,26). Sa fie bine primite. Aceasta sugereaza ca Pavel avea anumite temeri cu privire la faptul ca darul va fi sau nu primit cu recunostinta. Elementul iudaizant din biserica din Ierusalim, pe care fara indoiala el il jignise prin atitudinea lui fata de ritualul iudaic si fata de chestiunea Neamurilor (vezi Fapte 21:20-24), sa nu cumva sa considere ca era imposibil sa primeasca cu placere un astfel de dar de la oameni pe care ei atat de mult timp fusesera deprinsi sa-i dispretuiasca. 15:32 si astfel sa ajung la voi cu bucurie, cu voia lui Dumnezeu, si sa ma racoresc putin in mijlocul vostru. Cu bucurie. Comparati 1Cor. 4:21; 2Cor. 2:1. Felul in care Pavel urma sa fie primit la Ierusalim urma sa aiba mult de-a face cu faptul daca se intoarce la Roma ,,cu bucurie”. Cu voia lui Dumnezeu. Aici e accentuata nevoia de a ne supune voii lui Dumnezeu. El a mers cu adevarat la Roma, dar nici ,,cu bucurie” si nici ,,ca sa se racoreasca”, cel putin nu in felul nadajduit (Fapte 27:28). Sa ma racoresc. [Sa fiu inviorat, KJV; Sa ma linistesc, Nitz.] Sau ,,sa aflu odihna”. Evident Pavel doreste dupa o perioada de odihna si pace intr-o comunitate prietenoasa de credinciosi sinceri, asa cum pare sa fi fost biserica din Roma. 15:33 Dumnezeul pacii sa fie cu voi cu toti! Amin. Dumnezeul pacii. Titlul e cat de poate de corespunzator, avand in vedere ce mentionase Pavel in vers. 31,32. Binecuvantarea pacii mentionate in introducerea scrisorii apare iarasi in apropiere de sfarsit (vezi cap. 1:7). Amin! Gr. amen, aici ,,cu adevarat”, ,,credincios” (vezi Mat. 5:18). COMENTARII ELLEN G. WHITE 1 DA 440; 5T 605 1–3GW 190; 2T 76, 674; 3T 229; 5T 245; 6T 398 3 MM 252; 2T 151, 157; 3T 18, 457, 566; 4T 418; 5T 204, 422; 6T 215 4 FE 394, 430, 445; GC 324; SR 152 5, 6 1T 324; 5T 248 5–7 4T 20 6 5T 388 10 Ev 578 11, 12 FE 430 13 ML 51; 2T 319 24 AA 373 27 1T 190 |
Seek to any passage:
Search the text:
Special note for ANDROID SmartPhones
I recommend to download PhoneMe emulator for Android from here.
Especially I recommend phoneME Advanced - Foundation Profile + MIDP High Resolution b168 rev20547 from here, or from here.
Then you have to build your application, to transfer the .jar and .jad files on your mobile phone and run using this nice emulator.
1. Install a Zip Utility from Android Market.
2. Install a File Manager from Android Market.
3. Download and install PhoneMe, as mentioned above.
4. Build your application by using Download Multilingual Service or Dynamic Download (zip).
5. Copy the zip file into your Android Phone and unzip the content in a folder, and then write down the path to the unzipped files and the name of the .jad file.
6. Launch PhoneMe from your smartphone.
7. Inside PhoneMe, write to the main window the path and the name to the .jad file, above mentioned. Will look something like: file:///mnt/sd/download/BiblePhone.jad and then press enter.
8. The application will be installed, and next a hyperlink will be available below the above mentioned textbox. On this way you can install as many of MIDP application you like on your Android Phone.
How to install the application in Java Mobile enabled phones
It is possible now to have the Holy Scriptures on your mobile phone and to read
it wherever you are due to the Mobile Information Device Profile (MIDP)
technology in 1.0 and 2.0 versions, developed for Java applications.
A good advice is to try in the beginning the MIDP 1.0 / 128 Kbytes version, and
progressively to advance to MIDP 2.0 and larger volumes (512 Kbytes or more).
The application is available for MIDP 2.0, MIDP 1.0. You have only to select one
table on the field MIDP2.0 or MIDP1.0, according to the desired Bible version.
Then, you shall make a click on the JAR (Java Archive) file in order to obtain
the software to be installed on your mobile phone.
I recommend you to start with STARTER(MIDP1.0old) edition, then to continue with
INTERMEDIATE(MIDP1.0), and in the end, if the mobile phone supports this thing,
to try to install the ADVANCED (MIDP2.0) edition. Also, start with 128 kbytes
volumes, continue with 512 kbytes, and at the end try the version in one file.
There are cases where the mobile phone requires so called JAD (Java Descriptor)
files. These JAD files has to be
uploaded, on this case, together with the desired JAR files(s).
There are different methods to download the applications in your mobile phone as
follows:
1. Directly from Internet by using a WAP or GPRS connection
2. By using the infrared port of the mobile phone
3. By wireless Bluetooth access to the mobile phone
4. By cable link between PC ad mobile phone
5. If none from the above cases are valid
Next, we shall examine each case in order to have a successfully installation of
the software.
1. Directly from Internet by using a WAP or GPRS connection
If your have Internet access on your mobile phone (e.g. WAP or GPRS), it is
enough to access
https://biblephone.intercer.net/wap/ from the browser of the mobile phone,
and to access the desired Bible version, and then to make an option about
MIDP1.0 or MIDP2.0, and finally to select the desired module (e.g. one or more).
After the last selection, the desired version will be downloaded on your mobile
phone.
Many phones have only this option for installing JAVA appplications.
2. By using the infrared port of the mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile
phones.
If you don't have access to Internet directly from your mobile phone, then you
shall have to pass to this step requiring to have infrared ports on your mobile
phone and on the computer.
a. On this case, you will download the application by using the computer from
the Internet (i.e. JAR files).
b. Once the application is downloaded (preferable on the desktop) you will have
to activate the infrared port on the mobile phone and align it with the infrared
port of the computer (preferable laptop).
c. Then a window will appear asking what file you want to send to the mobile
phone. Next, you will select the downloaded JAR file, and after OK, the mobile
phone will ask you if you want to load that file. You say YES and the
application will be downloaded on your mobile phone.
d. Probably, you will be asked by the mobile phone where you want to save it (e.g.
on the games or applications directories). After you made this selection, the
file will be ready to be loaded for run.
The displaying preference can be set inside the application in order to have
larger fonts, full screen display etc.
3. By wireless Bluetooth access to the mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile
phones.
This situation is similar with the infrared case. You have only to activate
Bluetooth access on your mobile phone (check if exists) and on the computer (check
if exists).
4. By cable link between PC ad mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific
mobile phones.
On this case the steps are as follows:
a. On this case, you will download the application by using the computer from
the Internet (i.e. JAR files).
b. Once the application is downloaded (preferable on the desktop) you will have
to set up the wired connection between the mobile phone and the computer. Next,
you will start the synchronization / data transfer application and download the
JAR file in your mobile phone. Surely, you will have to consult the CD of your
mobile phone.
c. By this application you shall transfer into your mobile phone the JAR file in
the games or applications directories. Next, you will have to select for run the
JAR desired file.
5. If none from the above cases are valid
On this unhappy case, I recommend you to find a friend with a laptop having
infrared / Bluetooth capabilities, or to buy a data link cable, or to change
your current model of mobile phone.
Unfortunately, some models of mobile phones require only WAP/GPRS in order to
download and run Java applications.
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile
phones. Therefore check the documentation of them and also the page for specific
models.
Why so many versions? Simple, because not all the mobile phones support the
Bible in one file with MIDP 2.0 (the most advanced for the time being).
Multilingual Online Ebooks
It is possible now to have the inspirational ebooks on your browser and to read it allowing you to make comparisons between different translations or versions for a specific language. This occasion is unique, and you have only to browse to the desired author and book.
Select another version:
If you have any questions, remarks, suggestions, please contact me here.
May God bless you in studying the Holy Scriptures.
Sitemap: Please select the BiblePhone modules in your language: