12:16 Aveti aceleasi simtaminte unii fata de altii. Nu umblati dupa lucrurile inalte, ci ramaneti la cele smerite. Sa nu va socotiti singuri intelepti.
Aveti aceleasi simtaminte. [Aveti acelasi gand, KJV; Ganditi aceeasi, Nitz.] Fiecare crestin ar trebui sa intre in sentimentele si dorintele semenilor sai credinciosi, incat sa fie de acelasi gand cu ei (vezi Rom. 15:5; 15:5; 2Cor. 13:11; Filp. 2:2; 4:2). Printre crestini ar trebui totdeauna sa existe armonia care vine ca rezultat al scopului comun, al nadejdilor comune si al dorintelor comune.
Nu umblati dupa lucrurile inalte. [Nu va ganditi la lucrurile inalte, KJV; Nitz.] Sau ,,nu fiti cu gandul pe sus”, ,,nu te ingamfa” (cap. 11:20), ,,nu fi ingamfat” (RSV). ,,Dragostea nu se lauda, nu se umfla de mandrie” (1Cor. 13.4). Mandria poate fi pricinuita chiar si de realizari spirituale (vezi 1Cor.12). Buna intelegere plina de iubire nu poate dainui acolo unde sunt unii a caror minte umbla dupa ,,lucruri inalte”, unde este ambitie personala, ingamfare sau dispret fata de altii.
Ramaneti. [Plecati-va, KJV; Lasati-va a fi dusi, Nitz.] Gr. sunapago, literal ,,a fi dusi de”, ca de un potop; prin urmare ,,a ceda la”, ,,a se supune la”, ,,a se deda la”. Comparati singurele alte doua aparitii ale acestui verb, in Gal 2:13 si 2Pet. 3:17, unde intelesul nefavorabil este aratat de context, nu de verb.
Cele smerite. [Oameni de stare de jos, KJV.] Textul grec e ambiguu si se poate referi fie la oameni de jos, fie la lucruri de jos. Cuvantul grecesc pentru ,,de jos” sau ,,smerit” (tapeinos), este adecvat cu privire la persoane in alte parti in NT, dar e imposibil ca in contextul acesta Pavel sa vorbeasca despre ,,datorii umile” sau ,,insarcinari smerite”. Oricare ar fi ideea, accentul e pe umilinta.
Pare ca cei mai multi membri ai bisericii crestine primare erau saraci si putinii care erau bogati se poate sa fi fost ispititi sa priveasca cu dispret la fratii lor mai smeriti (vezi Iac. 2:1-9). Dar
o astfel de lipsa de iubire si simpatie ar fi facut cu neputinta ca credinciosii sa aiba ,,aceleasi simtaminte unii fata de altii”. De aceea crestinii trebuie sa aiba acelasi gand pe care l-a avut Isus. Chiar daca era de natura divina, El nu umbla ,,dupa lucrurile inalte”. Ci ,,a luat chip de rob” si ,,S-a smerit”, asa ca S-a putut asocia cu oamenii de jos, pacatosi, si lucra cu ei pentru mantuirea lor (Filp. 2:5-8). Daca Fiul lui Dumnezeu era gata sa Se plece atat de mult prin iubire fata de fapturile Sale stricate, cu siguranta crestinii recunoscatori ar trebui sa fie gata ,,sa se plece” pentru a se asocia cu oricare din semenii lor muritori (vezi GW 330-336).
Nu va socotiti singuri intelepti. [Intelepti in ingamfarea voastra, KJV; Intelepti dupa a voastra gasire cu cale, Nitz.] Literal, ,,intelepti prin voi insiva”, insemnand ,,intelepti dupa propriile voastre pareri” (cf. cele de la cap. 11:25). O astfel de ingamfare este o ofensa adusa iubirii crestine, deoarece implica dispretuirea parerilor altora si, pana la urma, chiar si a sfatului lui Dumnezeu. Dar ceea ce Isaia avertizeaza: ,,Vai de cei ce sunt intelepti in ochii lor si cuminti numai in parerea lor!” (Isa. 5:21; cf. Prov. 3:7). Crestinul a carui minte a fost innoita nu se va increde in inselaciunea propriei sale iscusinte si priceperi superioare si nu va refuza sa asculte de sfatul altora. Dimpotriva, in iubire si smerenie, el va respecta judecata fratilor sai de credinta si isi va pastra mintea deschisa si primitoare de invatatura. El va fi gata sa recunoasca si sa admita propriile sale marginiri si erori si sa invete de la altii.