12:11 In sarguinta, fiti fara preget. Fiti plini de ravna cu duhul. Slujiti Domnului.
In sarguinta, fara preget. [Nu nepasator, KJV; Nepregetatori, Nitz.] Gr. okneroi ,,incet”, ,,cu ezitare”, ,,timid”, ,,tergiversant”, ,,nepasator”, ,,lenes”. Cuvantul apare deseori in LXX, la Proverbe (vezi Proverbe 20:4; etc.). Acest cuvant este folosit pentru a descrie robul viclean si lenes, din parabola Domnului cu talantii (Mat. 25:26).
Sarguinta. [Ocupatie, KJV.] Gr. spoude, ,,zel”, ,,ardoare”, ,,inflacarare”. Spoude e tradus ,,ravna” in vers. 8. Pavel nu se refera aici la ocupatiile lumesti, ci la zelul si energia spirituala. Crestinul n-ar trebui sa ingaduie ca zelul lui sa slabeasca, ci sa puna toata inima in slujba Domnului (Col. 3:23). Un astfel de zel dainuitor e rezultatul unei adevarate iubiri crestine, caci iubirea lui Hristos e ceea ce ,,strange” sau ,,stapaneste” pe urmasii Lui (2Cor. 5:13,14). Nu e loc pentru lenesi in imparatia lui Dumnezeu (vezi TM 183,184), deoarece lipsa lor de zel este un semn al egoismului lor si al lipsei lor de iubire. Ei n-au fost de-ajuns de motivati de iubirea si sacrificiul lui Hristos pentru a fi gata sa se ataseze Domnului si invatatorului lor cu toata taria lor la lucrarea urgenta de a recupera pe pacatosi din vartejurile pacatului.
Plini de ravna. [Fierbinti, KJV; Nitz.] Gr. zeo, literal, ,,a fierbe in clocot”. Apolo e descris ca un om cu ,,un duh infocat” (Fapte 18:25). Crestinul zelos va tine totdeauna interesul sau fata de lucrarea lui Dumnezeu, ca sa zicem asa, la punctul de fierbere. Fervoarea lui il va face sa aiba putere fata de oameni (Fapte 18:25,28) si-i va aduce putere de la Dumnezeu. Apostolul Ioan era ,,un predicator puternic, fervent si plin de ravna”, iar ,,inflacararea care il caracteriza, ii dadea intrare la toate clasele” (AA 546).
Cu duhul. [In duh, KJV.] Acesta poate fi inteles sau ca duhul omului sau ca Duhul lui Dumnezeu. Poate ca Pavel vorbeste de duhul omului inspirat si umplut cu energie de Duhul lui Dumnezeu. Credinciosul consacrat, plin de energie de la Duhul lui Dumnezeu, va vedea ca implinirea datoriilor sale crestine nu e o corvoada plicticoasa, neinteresanta, ci o experienta voioasa, invioratoare. Cu inima inflacarata, el alearga degraba oriunde e vreun bine de facut. El participa la iubirea lui Hristos pentru omenirea decazuta si, in felul acesta, isi gaseste cea mai adanca satisfactie in servirea nevoilor semenilor sai. Ca si Domnul sau, el are o hrana care sa-l intareasca, pe care alti oameni n-o cunosc, deoarece hrana lui este sa faca voia Celui care l-a chemat si sa savarseasca ,,lucrul Lui” (Ioan 4:32-34).
Slujiti Domnului. [Slujind Domnului, KJV.] Zelul si inflacararea apar in chip natural in inima credinciosului care recunoaste ca in oricare sfera de lucrare ar servi, el lucreaza ,,ca pentru Domnul, nu ca pentru oameni” (Col. 3:23,24; cf. Efes. 6:5-8).