Printable ModeRomani, 11
|
11:1 Intreb dar: A lepadat Dumnezeu pe poporul Sau? Nicidecum! Caci si eu sunt Israelit, din samanta lui Avraam, din semintia lui Beniamin. Intreb dar. [,,Spun deci”, KJV]. Cuvintele acestea marcheaza inceputul unui nou stadiu in argumentatia lui Pavel cu privire la istoria iudeilor. ,,Dar”, ,,sau” (oun) se poate referi in trecut la descrierea din partea lui Isaia a neascultarii lui Israel. (cap. 10,21) sau poate la intreaga discutare anterioara a lepadarii lui Israel. Pana aici, in cap. 9 si 10, Pavel a explicat ca Dumnezeu, ca Suveran Creator, e liber sa lepede pe Israel din pozitia lui ca popor ales si ca, intrucat iudeii refuzasera sa urmeze calea lui Dumnezeu pentru neprihanire, meritau sa fie lepadati in felul acesta. Lepadarea, insa este a natiunii lui Israel din pozitia ei privilegiata (vezi vol. IV, p. 30-35), nu a ramasitei credincioase. A lepadat. Gr. apotheo, literal, ,,a respinge, ,,a impinge departe de la sine” (cf. Fapte 7,27), forma intrebarii in versiunea greaca implica un raspuns negativ. ,,Nu S-a lepadat Dumnezeu de poporul Sau? Nu-i asa?” Intrebarea e una care in mod natural ar putea sa apara din ceea ce deja sa spus cu privire la lipsa de credinta si la neascultarea lui Israel. Dar Pavel pune intrebarea pentru a raspunde la ea in chip emfatic in forma negativa. Poporul Sau. S-ar putea ca Pavel sa fi avut in minte pasajul VT: ,,Caci Domnul nu lasa pe poporul Sau si nu-Si paraseste mostenirea” (Ps. 94,14; cf. 1 Sam. 12,22) si in felul acesta sa fi anticipat tagaduirea emfatica pe care el era pe punctul de a o face. Nicidecum. [,,fereasca Domnul”, KJV]. Vezi cap. 3,4. Caci si eu. Pavel prezinta dovezi ca nu toti iudeii fusesera lepadati, el insusi este un israelit, si fusese primit de Dumnezeu. El cunoaste din experienta ca binecuvantarile ii apartin si ca prin urmare, chiar daca el este iudeu, nu a fost lepadat. Multi alti crestini iudei puteau marturisi despre aceeasi experienta despre care vorbeste Pavel aici. Samanta lui Avraam. Vezi Mat. 3,9. Semintia lui Beniamin. Prin referirea aceasta, Pavel afirma ca el descindea din insusi miezul natiunii iudaice. Semintiile lui Beniamin a si lui Iuda erau strans legate intre ele la data revoltei celor zece semintii nordice (1 Regi 12,21) si au pastrat continuitatea teocratica a neamului iudeu dupa exilul babilonian (Ezra 4,1; 10,9). In felul acesta, un descendent al semintiei lui Beaniamin era intr-adevar un ,,evreu dintre evrei” (Fil. 3,5; cf. 2 Cor. 11,22). 11:2 Dumnezeu n-a lepadat pe poporul Sau, pe care l-a cunoscut mai dinainte. Nu stiti ce zice Scriptura, in locul unde vorbeste despre Ilie? Cum se plange el lui Dumnezeu impotriva lui Israel, cand zice: N-a lepadat. Chiar daca Israel ca natiune, respinsese profet dupa profet si in cele din urma sigilase lepadarea din partea lor a Evangheliei prin rastignirea pe cruce a Fiului lui Dumnezeu, totusi Dumnezeu nu i-a lepadat ca indivizi (vezi AA 375). E adevarat ca Dumnezeu lepadase pe Israel, ,,ca natiune” (EW 213; GC 615). ,,Prin necredinta si prin respingerea scopului Cerului pentru el, Israel ca natiune pierduse legatura sa cu Dumnezeu”(AA 377). Totusi, aceasta nu insemna ca Dumnezeu retrasese posibilitatea mantuirii de la acei iudei care ar fi dorit sa accepte pe Hristos. Solia cap. 11 e o solie de nadejde pentru iudei. Dumnezeu inca ii cheama ca si pe neamuri. Vezi vol. IV, p. 30-34; Vezi cap. 9,6. Cunoscut mai dinainte. Vezi cap. 8,9. Despre Ilie. Literal, ,,in Ilie” vrand probabil sa zica: ,,in pasajul din Scriptura care cuprinde istorisirea despre Ilie”. Sau, expresia poate fi redata ,, de Ilie”, adica Ilie era cel care vorbea in pasajul citat. Aceasta ultima folosire poate fi demonstrata din literatura rabinica (vezi Strack, si Billerbeck, Kommentar zum Neuen Testament, vol. 3, p. 288). Se plange. [,,Mijloceste”, KJV]. Gr. entugchano, ,,a se intalni cu”, ,,a conversa cu” de unde ,,a starui pe langa”, ,,a apela la” (vezi cap. 8,26). Interventia poate sa fie pentru cineva (cap. 8,27.34) sau impotriva cuiva, ca in cazul acesta. 11:3 Doamne, pe prorocii Tai i-au omorat, altarele Tale le-au surpat; am ramas eu singur, si cauta sa-mi ia viata? ,,Doamne, pe proorocii Tai i-au omorat”. Citatul e din 2 Regi 19,10.14. Cuvintele acestea au fost rostite de Ilie cand fugise de Izabela la pestera din Muntele Carmel (vezi 1 Regi 19). Pe vremea aceea, profetul credea ca intreaga natiune a lui Israel apostaziase si ca numai el ramasese credincios. Dar Dumnezeu a raspuns ca, desi era adevarat ca natiunea ca un tot Il parasise, mai era totusi o ramasita credincioasa de inchinatori. 11:4 Dar ce-i raspunde Dumnezeu? Mi-am pastrat sapte mii de barbati, care nu si-au plecat genunchiul inaintea lui Baal. Raspunde Dumnezeu. [,,Raspunsul lui Dumnezeu”, KJV]. Gr. chrematismos, ,,raspunsul divin”, unica aparitie a acestui cuvant in NT. Deriva de la verbul chrematizo, folosit in NT pentru a descrie o comunicare sau avertizare divina (vezi Mat. 2,12.22; Luca 2,26; fapte 10,22; Evrei 8,5; 11,7). Mi-am pastrat. Sau ,,am lasat pentru Mine”. Citatul e din 1 Regi 19,18. Lui Baal. [,,La chipul lui Baal”, KJV]. Gr. te Baal, literal, ,,lui Baal”. Uneori in LXX (vezi Osea 2,8; Tef. 1,4), numele ,,Baal” in greceste e precedat de articolul definit feminin (te), desi Baal era considerat ca masculin. O explicatie e ca desi Baal era o divinitate masculina, chipurile pagane ale zeilor erau adesea denumite prin feminin, de unde traducerea ,,icoana lui Baal”. O alta explicatie cu putinta a folosirii de catre Pavel a articolului feminin e ca iudeii, care ajunsesera sa aiba o puternica aversiune fata de rostirea numelui lui Baal, isi formasera obiceiul de a citi in locul lui cuvantul feminin pentru ,,rusine”. Ebr. Bosheth, gr. Aischune (vezi LXX la 1 Regi 18,19.25). O atare substitutie se poate sa fi fost in mintea lui Pavel cand a ales sa foloseasca articolul feminin. 11:5 Tot asa, si in vremea de fata, este o ramasita datorita unei alegeri, prin har. Tot asa. Asa cum pe vremea lui Ilie apostazia lui Israel nu era atat de universala cum parea sa fie, si asa cum profetul in deznadejdea lui o credea sa fie, tot asa acum lepadarea lui Hristos nu era atat de deplina in extindere cum ar fi putut unii sa presupuna. Era acum, asa cum fusese si atunci, o ramasita credincioasa. Dumnezeu inca se ocupa de poporul Sau folosindu-se de acelasi principiu. Ramasita. Gr. leimma, de la verbul leipo, ,,a lasa”. Leimma, nu mai apare nicaieri in alta parte in NT si numai aici in LXX-a (2 Regi 19,4). In alta parte, in NT ,,ramasita” este de la kataleimma (Rom. 9,27), si de la loipos (Apoc. 11,13; 12,17; 19,21). Totusi, intelesul nu este substantial diferit. Alegeri prin har. Dumnezeu alege pe aceia care constituie ramasita Sa care accepta prevederile Sale de har. Ei nu au castigat situatia lor ca membri prin faptele lor, ci au acceptat fara plata harul oferit lor (vers. 6). Motivul pentru care ramasese numai o ramasita de credinciosi in Israel e ca majoritatea iudeilor se incredeau cu incapatanare in propriile lor fapte in loc sa se sprijine pe harul lui Dumnezeu. De aceea, Dumnezeu Si-a retras Duhului harului Sau respins si a lasat pe cei ce nu voiau sa se pocaiasca pe seama inimii lor impietrite (vers. 7-10). Ramasita credincioasa de pe vremea lui Pavel era alcatuita din ce care primeau pe Isus ca Mesia si care devenisera membrii ai bisericii crestine (vezi AA 376, 377). 11:6 Si daca este prin har, atunci nu mai este prin fapte; altminteri, harul n-ar mai fi har. Si daca este prin fapte, nu mai este prin har; altminteri, fapta n-ar mai fi fapta. Daca este prin har. Adica, daca alegerea ramasitei este prin har. In versetul acesta, Pavel cauta sa explice, contra oricarei posibilitati de gresita intelegere, doctrina indreptatirii prin credinta prin harul lui Dumnezeu. Daca mantuirea este prin har, atunci nu mai e pe temeiul a ceea ce au facut oamenii. Altminteri, harul nu ar mai fi har. Daca ramasita ar fi meritat ca sa fie aleasa, atunci n-ar mai fi fost har in procedeul lui Dumnezeu cu ei. Ideea harului nemeritat si dat fara plata e absolut contrara cu aceea a salariului castigat sau a rasplatirii meritate. Daca darul harului lui Dumnezeu putea sa fie castigat sau meritat, atunci harul isi pierde caracterul si intelesul lui specific. Totusi toti in afara de ramasita lui Israel dadusera gres in a intelege lucrul acesta. N-ar mai fi har. Literal ,,ajunge sa nu mai fie har”- adica, harul inceteaza de a fi ceea ce fusese candva. [,,Daca prin fapte”, KJV]. Dovezi textuale favorizeaza (cf. p. 10) omiterea restului de cuvinte din versetul acesta [KJV]. Totusi, intelesul lor a fost deja implicat in prima jumatate a acestui verset. 11:7 Deci, ce urmeaza? Ca Israel n-a capatat ce cauta, iar ramasita aleasa a capatat; pe cand ceilalti au fost impietriti, Deci, ce urmeaza? Ce concluzie e de tras din adevarurile deja afirmate? Intrucat Dumnezeu nu a lepadat pe poporul Sau Israel, care este pozitia lor exacta? Pavel acum arata ca afirmatia din cap. 9,31 trebuie sa fie inteleasa ca, in timp ce este adevarat ca Israel ca natiune daduse gres in a atinge tinta, totusi esecul nu era total. O parte a lui Israel, cei alesi, izbutisera. Capatat. Gr. epitugchano, ,,a atinge tinta”, de unde ,,a ajunge la”, ,,a obtine”. Cauta. Timpul prezent arata ca aceasta cautate este inca in curs. Israel, ca popor, a urmarit si inca mai urmareste neprihanirea, exact lucrul pe care nu au izbutit sa-l capete. Obiectul cautarii lui Israel impreuna cu faptul ca ei o cautau pe o cale gresita, fusese deja explicat in cap. 9,31.32; 10,2.3). Principiul fundamental afirmat in aceste pasaje fusese repetat emfatic in cap. 11,6. Ramasita aleasa. [,,Alegerii”, KJV[. Adica cei care fusesera alesi. Comparati expresia ,,taierea imprejur”, insemnand cei care fusesera taiati imprejur (cap. 3,30; 4,9). Pavel subliniaza faptul ca cei mantuiti isi datoreaza pozitia numai harului si alegerii lui Dumnezeu. Au fost impietriti. [,,Au fost orbiti”, KJV]. Gr. poroo, , ,,a impietri”, ,,a se ingrosa”, ,,a deveni nesimtitor” (cf. 2 Cor. 3,14), citatul din VT din Rom. 11,8 vorbeste despre Dumnezeu ca despre cineva care poarta raspunderea impietririi. In limbajul netehnic al Bibliei, se spune adesea despre Dumnezeu ca face ceea ce nu impiedica de a se face (vezi 2 Cron. 18,18). In felul acesta, s-a lamurit ca iudeii credinciosi ca si cei credinciosi dintre neamuri, sunt mantuiti numai prin har (Rom. 11,6; cf. Ef. 2,8). Cat despre restul lui Israel, au fost impietriti, nu pentru ca Dumnezeu i-a lepadat, deoarece El n-a facut lucrul acesta (Rom. 11,1.2), ci pentru ca au cautat sa-si statorniceasca propria lor neprihanire prin propriile lor fapte si nu s-au supus neprihanirii lui Dumnezeu (cap. 10,3). 11:8 dupa cum este scris: Dumnezeu le-a dat un duh de adormire, ochi ca sa nu vada, si urechi ca sa n-auda, pana in ziua de astazi. Dupa cum este scris. Citatul consta dintre combinatie de expresii din Deut. 29,4; Is. 6,9.10; 29,10. Starea de amortire spirituala a lui Israel nu era nimic nou in istoria natiunii. Duh. Aici, o stare a mintii. Comparati ,,duhul intristarii” (Is. 61,3), ,,duh al smereniei” (1 Cor. 4,21), ,,duh al robiei” (Rom. 8,15). Adormire. Gr. katanuxis, derivat de la un verb insemnand literal ,,a intepa violent” (vezi Fapte 2,37) si prin urmare ,,a ameti” ca printr-o lovitura sau o emotie coplesitoare (vezi Gen. 34,7 si Dan. 10,15 in LXX-a). Insa, cuvantul ebraic din Isa. 29,10 inseamna ,,un somn adanc”, asa cum a venit peste Adam (Gen. 2,21), Avraam (cap. 15,12) si asupra slujitorilor lui Saul (1 Sam. 26,12). Ca Dumnezeu e Cel care da acest duh de adormire trebuie sa fie inteles in acelasi fel ca impietrirea de catre Dumnezeu a inimii oamenilor (vezi Rom. 9,18; cf. cele de la cap. 11,7). De la caderea lui Adam starea naturala a omului a fost o stare de insensibilitate spirituala (1 Cor. 2,14). Prin harul Sau, Dumnezeu cauta sa schimbe starea aceasta si sa trezeasca din nou puterile perceptiei spirituale, in timp ce totodata El prezinta omului adevarurile care tin de mantuirea lui. Dar cand omul se impotriveste staruitor harului acestuia Dumnezeu care nu va constrange pe nimeni contra voiei lui, retrage harul Sau respins si lasa pe om pe seama consecintelor naturale ale rezistentei lui incapatanate. Sa nu vada. Un refuz de a accepta harul divin are ca rezultat lipsa de capacitate spirituala de a discerne cele spirituale (1 Cor. 2,14). Pana in ziua de astazi. Comparati relatarea detaliata a lui Stefan despre istoria lui Israel pentru a dovedi acelasi punct (Fapte 7,2-53). 11:9 Si David zice: Masa lor sa li se prefaca intr-o cursa, intr-un lat, intr-un prilej de cadere si intr-o dreapta rasplatire. David zice. Citatul este din Ps. 69,22.23, nefiind asemenea nici cu textul ebraic nici cu LXX. In contextul original, psalmistul invoca mania lui Dumnezeu asupra vrajmasilor sai, pe care ii priveste si ca pe vrajmasii lui Dumnezeu (la Psalmii de incantatie, vol. III, p. 624). Mai multe pasaje din Psalmul acesta sunt folosite de scriitorii NT ca referire profetica la Mesia, la Suferindul fara de pacat (vezi Ps. 69) si aceste cuvinte citate de Pavel sunt corespunzator aplicate la cei care leapada pe Hristos. Masa. Gr. trapeza, care poate sa reprezinte si ceea ce este pe masa, de unde traducerea ,,praznicul” (RSV). Targumurile interpreteaza masa aceasta ca una intinsa inaintea Domnului, ca de pilda un praznic al jertfelor. Binecuvantarile de care s-au bucurat iudeii au devenit o cursa pentru ei. La fel, Scripturile, legile si institutiile religioase date de Dumnezeu, in care se incredeau in ce priveste viata si mantuirea (Ioan 5,39.40; Rom. 2,17; AA 99, 100; DA 212), au devenit un lat si o cursa. Darurile lui Dumnezeu date lor, fiind gresit intelese si gresit folosite, au devenit cauza esecului lor si persistentei lor in necredinta. Darurile cele mai alese ale Cerului, cand sunt rau folosite, aduc numai vatamare primitorului. 11:10 Sa li se intunece ochii ca sa nu vada, si spinarea sa le-o tii mereu garbovita. Sa li se intunece ochii. In ce priveste intunecarea ochilor ca o figura a orbirii spirituale care sa vina asupra lui Israel vezi Is. 6,9.10. In felul acesta, iudeii, desi posedau clare revelatii ale voiei lui Dumnezeu, au ramas necunoscatori al adevaratul inteles si adevaratul scop al acestor revelatii, in timp ce neamurile mai putin favorizate dar ascultatoare au fost in stare sa inteleaga. Garbovita. [,,Plecata in jos”, KJV]. Gr. sugkampto, literal, ,,a incovoia”, ca robi a caror spinare a fost incovoiata sub povara. In VT psalmul acesta zice: ,,clatina-le mereu coapsele”. Afirmatia lui Pavel e in acord cu LXX. Tabloul sugerat este acela el unei temeri si deprimari servile. Versetul acesta descrie bine starea iudeilor necredinciosi. Atat de multa vreme devotasera ei atentia formelor externe si amanuntelor lipsite de insemnatate ale ritualului si ale ceremoniei incat erau lipsiti de orice discernamant spiritual si de capacitatea de a aprecia adevarurile esentiale morale si spirituale (vezi Mat. 23,23-25; Marcu 7,2-9). In incercarile lor continue de a-si statornici propria lor neprihanire in felul acesta, ei sporisera continuu povara cerintelor legale (vezi ;at. 23,4). Folosind aceste citate din VT Pavel aratase ca tabloul serios pe care fusese constrans sa-l faca despre starea concetatenilor sai iudei e clar sustinut de Scripturile pe care ei le cred. In plus, starea lor pacatoasa nu e o noua dezvoltare, ci i-a caracterizat de pe vremea lui Moise si a profetilor. 11:11 Intreb dar: S-au poticnit ei ca sa cada? Nicidecum! Ci, prin alunecarea lor, s-a facut cu putinta mantuirea Neamurilor, ca sa faca pe Israel gelos; S-au poticnit ei? Constructia textului grec implica un raspuns negativ (cf. vers. 1) ca si cum ar fi zis: ,,Ei nu s-au poticnit ca sa cada. Nu e asa?” iudeii cu adevarat s-au poticnit, deoarece ,,s-au lovit de piatra de poticnire” (cap. 9,32,33). Multi s-au smintit din cauza lui Hristos. Dar poticnirea lor a avut ca rezultat ducerea Evangheliei la neamuri. Lucrul acesta, la randul lui, urma sa reactioneze ca un stimulent asupra iudeilor. Ca sa cada. Sau ,,in asa fel ca sa cada”. Constructia textului grecesc poate fi interpretata ca exprimand fie scop, fie rezultat. Ultimul este sensul corespunzator in contextul acesta. Nicidecum. [,,fereasca Domnul”, KJV]. Alunecarea. [,,Caderea”, KJV]. Gr. paraitoma, literal, ,,o alunecare [sau cadere] intr-o parte”, ,,un pas gresit”. In cap 5,15-20 paraptoma e tradus ,,greseala”. Neamurilor. [,,La neamuri”, KJV]. Lepadarea Evangheliei de catre iudei, si violenta sporita a opozitiei lor, promovase mult predicarea Evangheliei la neamuri si acceptarea ei in consecinta (vezi Fapte 8,4; 11,19-21). Acesta era cazul in propria experienta a lui Pavel la Antiohia din Pisidia (Fapte 13,45-49). Sa faca pe Israel gelos. [,,Sa-i provoace”, KJV]. Adica pe iudei. Privilegiile lor ii facusera neglijenti si apatici. Acum privelistea altora care intrau in privilegiile lor trebuia sa-i trezeasca din apatia lor si sa destepte o dorinta de a participa la binecuvantarile de care se bucurau acum neamurile. 11:12 daca, deci, alunecarea lor a fost o bogatie pentru lume, si paguba lor a fost o bogatie pentru Neamuri, ce va fi plinatatea intoarcerii lor? Alunecarea lor. [,,Caderea lor”, KJV]. Vezi vers. 11. Bogatia pentru lume. [,,Bogatiile lumii”, KJV]. Iudei fusesera chemati sa fie misionarii lui Dumnezeu in lume (vezi vol. IV, p. 26-29). Dar ei dadusera gres in insarcinarea lor. Lumea fusese lasata in ignoranta. Lepadarea natiunii lui Israel ca ambasadori alesi pentru lume si chemarea bisericii crestine la evanghelizarea lumii (Mat. 28,18-20) avusese ca rezultat o puternica miscare misionara. Lumea neamurilor auzise de ,,bogatiile de nepatruns” (Ef. 3,8) si multi acceptasera pe Hristos. Imputinarea. Gr. lettema, ,,paguba”, ,,infrangerea”, ,,esecul”. Cuvantul apare in alta parte in NT numai in 1 Cor. 6,7, unde e tradus ,,cusur” [,,defect”] (KJV) sau ,,infrangere” (RSV). De asemenea, apare o data in LXX, la Is. 31,8 in care caz inseamna lamurit, ,,infrangere”. Acesta ar putea sa fie intelesul lui Pavel aici. Necredinta iudeilor nu a fost numai un pas gresit si o abatere; ea a fost si o infrangere. De aceea din cauza ei, ei au fost lepadati ca natiune aleasa; nu au izbutit sa obtina ceea ce cautau. Totusi, un numar de comentatori prefera sa inteleaga hettema ca referinduse la imputinarea lui Israel. Ei argumenteaza ca interpretarea aceasta pastreaza o mai exacta antiteza fata de ,,plinatatea” de la sfarsitul versetului. Bogatie pentru neamuri. [,,Bogatii ale neamurilor”, KJV]. Evident de inteles ca o varianta literala la ,,bogatie pentru lume”. Plinatatea. Gr. pleroma. Cuvantul acesta poate fi inteles in sensul pasiv ,,ceea ce a fost umplut”, ,,totalitatea”, sau in sensul activ ,,ceea ce umple”, ,,implinire” (cf. Ioan 1,1; Rom. 13,10; 1 Cor. 10,26; Ef. 1,23; 3,19; Col. 1,19). Comentatorii sunt in dezacord in ce priveste intelesul exact al acestui verset, dar subiectul principal al lui Pavel pare sa fie clar. Daca Dumnezeu a indreptat imputinarea si infrangerea iudeilor pentru a produce bogatie pentru neamuri cu cat mai mult repararea acestei pierderi va insemna bogatii pentru toti. 11:13 V-o spun voua, Neamurilor: Intrucat sunt apostol al Neamurilor, imi slavesc slujba mea, [,,Caci”, KJV]. Dovezile textuale sunt impartite (cf. p. 10) intre exprimarea aceasta si exprimarea ,,si” sau ,,dar”. Pavel a ajuns la un loc la care argumentul lui cu privire la starea iudeilor atinge si pozitia neamurilor (vers. 11, 12). De aceea el se opreste sa explice parantetic ca iubirea lui pentru proprii sai concetateni si ravna lui pentru a aduce la implinire insarcinarea sa pentru neamuri lucreaza impreuna spre acelasi scop. Dorinta lui de a salva pe conationalii sai iudei il face cu atat mai zelos sa lucreze pentru mantuirea neamurilor, deoarece aceasta va aduce un bine concetatenilor sai. Si aceasta la randul ei va aduce un si mai mare bine neamurilor. Neamurilor. Pavel se referise la iudei la persoana a treia ,,ei” (vezi vers. 11 etc.), dar se adreseaza neamurilor la persoana a doua ,,voi” (vers. 13-31), versetul acesta procura un plus de dovezi ca biserica din Roma se poate sa fi fost alcatuita mai ales din neamuri (vezi cap. 1,13). Intrucat. Dovezi textuale importante pot fi citate (cf. p. 10) pentru adaugarea cuvantului ,,deci” dupa ,,intrucat”. Includerea acestui cuvant separa propozitia aceasta de propozitia precedenta: ,,Caci va spun voua, neamurilor” si leaga a doua propozitie mai strans cu urmatoarea. ,,Imi slavesc slujba mea”. In consecinta, un numar de versiuni pun un punct dupa ,,voua, neamurilor” (RSV; RV; ASV, etc.). Slavesc. [,,Preamaresc”, KJV]. Gr. dexazo, ,,a proslavi”, ,,a inalta”. Slujba. Gr. diakonia, ,,lucrarea” asa cum e tradus in cap. 12,7 [KJV]. Pavel a proslavit lucrarea sa pentru neamuri facand totul cu putinta pentru a le duce Evanghelia. El exprima nadejdea ca succesul lucrarii sale printre neamuri va avea ca rezultat o influenta favorabila asupra iudeilor (vezi cap. 11,11). El si-a proslavit lucrarea pentru a face pe conationalii Sai iudei gelosi si in felul acesta sa salveze pe unii din ei (vers. 14). 11:14 si caut, ca, daca este cu putinta, sa starnesc gelozia celor din neamul meu, si sa mantuiesc pe unii din ei. Sa starnesc gelozia. [,,Sa provoc emulatia”, KJV]. Gr. parazeloo, cuvantul tradus ,,sa starnesc gelozia” in vers. 11 si in cap. 10,19, e mai bine sa se pastreze aceeasi traducere in toate cazurile, pentru a nu intuneca legatura cu profetia originara din Deut. 32,16.21 citat in Rom. 10,19. Neamul meu. [,,Carnea mea”, KJV]. Adica, rude de sange,concetatenii (cf. cap. 9,3). Scopul e de a starni in fratii sai o dorinta de a participa la binecuvantarile care mai intai le fusesera oferite lor, dar de care se bucura acum neamurile in asa mare masura. Sa mantuiesc pe unii. Compara 1 Cor. 9,22). 11:15 Caci, daca lepadarea lor a adus impacarea lumii, ce va fi primirea lor din nou, decat viata din morti? Lepadarea. Gr. apobole. Cuvantul apare in NT numai aici si in Fapte 27,22 unde e tradus ,,pierdere”. Pavel tagaduise mai inainte ca Dumnezeu lepadase pe poporul sau (Rom. 11,1.2), dar aici o afirma. Insa, ambele afirmatii sunt adevarate. Natiunea lui Israel ca unealta aleasa pentru evanghelizarea lumii fusese cu adevarat lepadata, dar o ramasita credincioasa a primit pe Mesia, si eforturile misionare ale bisericii primare mereu adaugau la numarul lor. Vezi vol. IV, p. 35. In versetul acesta, argumentatia din vers. 12 e repetata intr-o vorbire diferita. Desi lepadarea cea mai mare a vechiului sau popor din cauza lipsei lor de credinciosie, Dumnezeu a folosit aceasta pentru a impaca cu Sine pe aceia care nu-L ,,cautau” (cap. 10,29). Impacarea lumii. Pavel privea lucrarea sa ca o lucrare de impacare (2 Cor. 5,18.19; cf. Col. 1,120). Venind dupa lepadarea natiunii lui Israel (vezi Rom. 11,2.12), Evanghelia lui Hristos s-a raspandit la natiunile lumii, si credinciosii de pretutindeni fusesera impacati cu Dumnezeu. Primirea. Gr. prostepsis, ,,acceptare”, ,,primire”. Cuvantul nu mai apare in alta parte in NT, dar intelesul lui este aratat de folosirea verbului de la care deriva (vezi cap. 14,3; 15,7). Pavel vorbeste aici fara indoiala de venirea in biserica crestina a unor iudei primiti de Hristos. Viata din morti? Unii comentatori au luat aceasta literal ca insemnand ca indata ce scopul lui Dumnezeu a fost implinit prin ,,primirea” lui Israel (vezi mai sus la ,,primirea”) va fi implinit si scopul Lui pentru mantuirea lumi si imparatia lui Hristos va fi introdusa la inviere. Totusi, comentariul acesta adopta pozitia ca vorbirea lui Pavel este figurata (cf. Luca 15,24.32). Expresia ,,viata din morti?” nu e folosita in alta parte in NT cu privire la inviere. Fara indoiala Pavel se referea la uriasa inviere spirituala care urma sa aiba loc in lume ca rezultat al predicarii Evangheliei. Multi iudei care erau morti spiritual urma sa accepte pe Isus Hristos si sa se uneasca in proclamarea Evangheliei. Comparati AA 381. ,,Primirea lor” nu trebuie sa fie interpretata ca insemnand ca privilegiile si binecuvantarile acordate in vechime natiunii Israel le vor fi redate si ca natiunea literala a iudeilor va fi din nou natiune aleasa. Lepadarea lor ca natiune era finala. Isus a facut lucrul acesta deplin de clar in parabola Lui cu vierii (vezi Mat. 21,33-43). ,,Imparatia lui Dumnezeu”a fost luata de la ei si ,,data neamului” care va aduce roadele cuvenite” (Mat. 21,43). Totusi, ca persoane ei pot fi salvati unindu-se cu biserica crestina (vezi Rom. 11,23.24). 11:16 Iar daca cele dintai roade sunt sfinte, si plamadeala este sfanta; si daca radacina este sfanta, si ramurile sunt sfinte. Iar. [,,Pentru ca”, JKV]. Gr. de. Mai degraba, ,,si”, ,,acum”. Cele dintai roade. Aici din plamadeala. Pavel face aici aluzie la ceremonia, descrisa in Num. 15,19-21, de dedicare a unei parti din plamadeala lui Dumnezeu. Jertfirea primelor roade sfintea toata framantatura de aluat. Primele roade reprezinta prima parte a recoltei Evangheliei printre iudei (vezi AA 377). Plamadeala. [,,Framantatura”, KJV]. Adica intreaga framantatura – aceia care ulterior urma sa devina membri ai bisericii crestine. Radacina. Pavel foloseste o a doua metafora pentru a exprima aceeasi idee. Daca radacina este sfanta, asa este intregul pom (vezi ,,este sfanta”). El zugraveste pe Israel ca pe un pom. 11:17 Iar daca unele din ramuri au fost taiate, si daca tu, care erai dintr-un maslin salbatic, ai fost altoit in locul lor, si ai fost facut partas radacinii si grasimii maslinului, Daca unele din ramuri. Ieremia reprezentase pe Israel ca pe un maslin (vezi Ier. 11,16; cf. Osea 14,6). Comparatia si ilustratia VT a vitei (Ps. 80,8; Is. 5,7). Isus Se asemana cu o vita si pe ucenici Sai cu mladitele (Ioan 15,1-6). Au fost taiate. [,,Au fost rupte”, KJV]. Referirea este la iudeii necredinciosi care, lepadand pe Hristos, si-au sigilat nu numai soarta lor proprie, dar si pe aceea a natiunii. Imparatia lui Dumnezeu a fost luata de la ei si ,,data neamului, care va aduce roadele cuvenite” (vezi Mat. 21,43). Maslin salbatic. Aceasta poate fi interpretata ca ,,o mladita salbatica” (vezi RSV). Figura reprezinta corespunzator starea neamurilor, care nu fusesera favorizate cu privilegiile religioase ale iudeilor. Ai fost altoit. Mai degraba ,,ai fost altoit in”. Pavel nu vorbeste despre o posibilitate viitoare, ci de ceva care deja a avut loc in experienta multor persoane dintre neamuri. Altoirea unei ramuri dintr-un pom salbatic in tulpina unui pom nobil e un proces care normal nu se face. Procedeul obisnuit este de a altoi o ramura cultivata intr-o tulpina salbatica, ca de pilda nuc persan sau englez intr-un nuc salbatic din California. Pavel afirma precis in vers. 24 ca altoirea neamurilor in tulpina lui Israel este ,,impotriva firii”. Chemarea si convertirea neamurilor era contrarie asteptarilor iudaice. In locul lor. [,,Printre ele”, KJV]. Aceasta este redarea cea mai simpla, insemnand ,,printre ramurile bune”. Unii insa redau expresia ,,in locul lor” (vezi RSV) ca insemnand ,,in locul ramurilor taiate”. Partas. [,,Te impartasesti”, KJV]. Literal, ,,te-ai facut partas” (cf. Ef. 3,6). Crestinii dintre neamuri au devenit partasi la planul vesnic de mantuire al lui Dumnezeu. Radacinii si grasimii. Dovezi textuale importante pot fi citate (cf. p. 10) pentru omiterea cuvintelor ,,radacinii si”. Intelesul nu este schimbat in mod esential prin omiterea acestor cuvinte. Se pot cita de asemenea dovezi pentru exprimarea ,,radacinii datatoare de grasime”. 11:18 nu te fali fata de ramuri. Daca te falesti, sa stii ca nu tu tii radacina, ci radacina te tine pe tine. Nu te fali. E cu totul ne la locul lui ca crestinii dintre neamuri care datoreaza totul binecuvantarilor mantuirii pentru care Israel fusese chemat sa fie crainic, sa se faleasca fata de iudeii care cazusera. 11:19 Dar vei zice: Ramurile au fost taiate, ca sa fiu altoit eu. Vei zice. Pavel explicase mai inainte ca lepadarea iudeilor adusese ca rezultat imbogatirea neamurilor (vezi vers. 11-15). Dar ar fi ceva egoist si arogant de a afirma ca in aceasta presupusa replica Dumnezeu lepadase pe unii din poporul Sau pentru scopul unic si direct de a aduce binecuvantarile mantuirii neamurilor, ca si cum ar fi fost de mai mare valoare decat iudeii. Egoismul este indicat in limba greaca de pronumele personal emfatic ego, ,,lui” in expresia ,,ca sa fiu altoit eu”. Ramurile. Dovezi textuale atesta (cf. p. 10) omiterea articolului. Nu toate ramurile au fost rupte. 11:20 Adevarat: au fost taiate din pricina necredintei lor, si tu stai in picioare prin credinta: Nu te ingamfa dar, ci teme-te! Adevarat. [,,Bine”, KJV]. Gr. kalos, ,,e adevarat”, ,,asa e” (cf. Marcu 12,32). Pavel admite adevarul afirmatiei ca ramurile au fost taiate, cu rezultatul ca altele au fost altoite. Necredinta. Gr. apistia. ,,lipsa de credinta”. Comparatia cuvantul pistis, tradus ,,credinta” in propozitia urmatoare. Stransa legatura dintre aceste doua cuvinte este clar vazuta in textul grecesc. Stai in picioare prin credinta. Pavel merge mai departe pentru a corecta deductia gresit exprimata in versetul precedent reamintind crestinilor dintre neamuri despre felul cum ei au devenit membri ai Israelului spiritual. Iudeii fusesera lepadati din cauza necredintei lor. Neamurile fusesera primite din cauza credintei lor. Cand e recunoscuta adevarata cauza a lepadarii lui Israel, ea nu lasa nici un prilej crestinului dintre neamuri sa se laude. Ea e, mai curand, o avertizare ca omul sa se tina tare de credinta sa ca singura conditie pe temeiul careia ramane in siguranta ca o ramura in pom. De aceea nu trebuie sa se ,,ingamfe” din cauza noilor sale privilegii si noii sale pozitii, ci mai degraba sa se fereasca de a nu cadea cum au cazut altii. Vezi cap. 3,3; 10,17. Nu te ingamfa. [,,Nu fii ingamfat”, KJV]. Sau ,,opreste-te de a mai crede lucruri mari”, adica ,,nu fii increzut”. Crestinul dintre neamuri nu are mai mult merit personal de cum aveau iudeii care fusesera taiati. De aceea nu are motiv sa fie ingamfat. In plus, credinta nu poate sa traiasca in omul a carui ,,inima se mareste” (Hab. 2,4). Ci teme-te. Increderea peste masura de mare si un fals simt al sigurantei va duce la acelasi rezultat dezastruos pe care le-au incercat iudeii. Comparati Evr. 4,1. 11:21 Caci daca n-a crutat Dumnezeu ramurile firesti, nu te va cruta nici pe tine. N-a crutat. Versetul acesta explica de ce convertitii dintre neamuri ar trebui sa se teama. In ciuda privilegiului lor mai mare, Dumnezeu n-a crutat ramurile cand au pacatuit. E mult mai mult motiv ca altoiurile salbatice sa se teama ca Dumnezeu nu le va cruta daca savarsesc acelasi pacat. [,,Ia seama”; KJV]. Se pot cita dovezi textuale (cf. p. 10) pentru exprimarea ,,nu va va cruta nici pe noi”, in loc de ,,ia seama, El nu te va cruta nici pe tine”. 11:22 Uita-te dar la bunatatea si asprimea lui Dumnezeu: asprime fata de cei ce au cazut, si bunatate fata de tine, daca nu incetezi sa ramai in bunatatea aceasta; altminteri, vei fi taiat si tu. Bunatatea. Gr. chrestotes, ,,bunatate, ,,amabilitate” (vezi cap. 3,12). I Asprimea. Gr. apotomia, ,,ceea ce taie”, de unde ,,ceea ce este imposibil in asprimea sa”. Cuvantul acesta nu apare in alta parte in NT. E derivat de la verbul apotemno, ,,a taia”. Adverbul inrudit, apotemos, ,,aspru” e folosit in 2 Cor. 13,10; Tit 1,13. Purtarea lui Dumnezeu cu neamurile arata ca El e plin de bunatate si indelunga rabdare fata de oameni (vezi Rom. 2,4). Bunatatea Lui va fi totdeauna aratata fata Dumnezeu de aceia care se incred in El si nu in propriile lor merite sau in pozitia privilegiata de care se bucura. Dar, pe de alta arte, tratamentul lui Dumnezeu aplicat iudeilor da la iveala asprimea pe care El trebuie sa o exercite fata de aceia care se incred in sine. Cei ce au cazut. Adica, iudeii neascultatori. Fata de tine. Adica, fata de neamuri. Daca nu incetezi sa ramai. [,,Daca continui”, KJV]. Felul de a ramane in bunatate, sau in har (fapte 13,4) e de a ,,continua in credinta” (Col. 1,23), de a nu se abate in necredinta de la indurarea acordata. Versetul acesta invata lamurit posibilitatea de a cadea din har. Oamenii pot sa dispretuiasca si sa respinga bunatatea lui Dumnezeu si astfel sa fie lepadati. 11:23 Si chiar ei: daca nu staruie in necredinta, vor fi altoiti; caci Dumnezeu poate sa-i altoiasca iarasi. Si chiar ei. Dumnezeu are nu numai vointa dar si puterea sa restatorniceasca pe aceia pe care i-a lepadat. Ca Dumnezeu are putere sa refaca e ilustrat de puterea pe care El a dat-o pe fata in convertirea neamurilor, asa cum e descris in versetul urmator. 11:24 Fiindca, daca tu, care ai fost taiat dintr-un maslin, care din fire era salbatic, ai fost altoit, impotriva firii tale, intr-un maslin bun, cu cat mai mult vor fi altoiti ei, care sunt ramuri firesti, in maslinul lor? Cu cat mai mult. Convertirea de la paganismul cel mai negru in care traiau neamurile este un argument in favoarea convigerii ca Dumnezeu este cu mult mai mult in stare sa refaca indivizi israeliti lepadati. 11:25 Fratilor, pentru ca sa nu va socotiti singuri intelepti, nu vreau sa nu stiti taina aceasta: o parte din Israel a cazut intr-o impietrire, care va tine pana va intra numarul deplin al Neamurilor. Sa nu stiti. [,,Sa nu fiti nestiutori”, KJV]. Comparati Rom. 1,13; 1 Cor. 10,1; 12,1; 2 Cor. 1,8; 1 Tes. 4,13). Taina. [,,Misterul”, KJV]. Gr. musterion, insemnand in greaca clasica, ,,ceva ascuns”, ,,un secret” inrudit cu mustes, ,,un initiat”. Forma verbala muelo inseamna ,,a initia”, si e inrudita cu ,,muo”, ,, a inchide [ochii sau gura]”. La pagani musterion, de obicei la plural musteria, era folosit cu privire la secrete sau doctrine secrete, care sa fie facute cunoscut numai celor care fusesera in mod deosebit initiati. Era termenul tehnic pentru ritualurile si celebrarile lor secrete si de asemenea, pentru uneltele si ornamentele mistice pe care le foloseau la ceremoniile lor. In ce priveste folosirea termenului ,,taina” in literatura de la Qumram vezi vol. IV, p. 92. In NT musterion se refera la ceva ce Dumnezeu vrea sa faca cunoscut celor care sunt gata sa primeasca descoperirea Lui, si nu la ceva ce El doreste sa pastreze secret. In scrierile lui Pavel cuvantul poarta intelesul de ceva care, desi incapabil de a fi pe deplin inteles de ratiunea omeneasca neajutorata, a fost facut acum cunoscut prin descoperire dumnezeiasca (vezi cap. 16,26; etc.). In Apoc. 1,20; 17,5.7 musterion se refera la un simbol care cere interpretarea intelesului sau. Pavel socotea drept misiune a sa de a face cunoscut taina ,,care a fost tinuta ascunsa timp de veacuri” (Rom. 16,25; cf. 1 Cor. 2,7; Ef. 3,3.4). Scopul vesnic al lui Dumnezeu de a rascumpara pe om in Hristos fusese facut acum cunoscut in crestinism. In felul acesta, Pavel descrie intreaga descoperire crestina ca o taina (Rom. 16,25; 1 Cor. 2,7-10; Ef. 1,9; 6,19; Col. 1,26; 2,2; 1 Tim. 3,9). El aplica termenul la intruparea lui Hristos (1 Tim. 3,16), la unirea lui Hristos si a bisericii Sale ca preinchipuita prin casatorie (Ef. 5,32), la transformarea sfintilor la a doua venire (1 Cor. 15,51), la opozitia lui antihrist (2 Tes. 2,7) si in deosebi la admiterea neamurilor in imparatia lui Hristos (Rom. 16,25.26; Ef. 3,1-6; Col. 1,26.27). Taina pe care o face acum cunoscut Pavel e scopul lui Dumnezeu de a mantui atat pe iudei, cat si pe neamuri in imparati Sa. Impietrirea lui Israel e ceva care depaseste priceperea oamenilor (Rom. 11,33) cand este vorba de realizarea acestui plan divin. Sa nu va socotiti singuri intelepti. Literal, ,,intelepti in voi insiva” sau ,,intelepti dupa voi insiva”. Pavel e preocupat cu privire la faptul ca nu cumva neamurile sa se ingamfe presupunand ca acceptarea a ceea ce iudeii refuzasera se datora cumva meritelor lor. Nu era nici un motiv pentru neamurile credincioase sa dispretuiasca pe iudeii necredinciosi. Expresia aceasta arata ca ,,fratii” carora li se adreseaza aici Pavel sunt in deosebi crestini dintre neamuri. El se adresase unor astfel de crestini cu incepere de la vers. 13. Impietrire. [,,Orbire”, KJV]. Gr. porosis, ,,impietrire” (cf. Rom. 11,7; Marcu 3,5; Ef. 4,18). Aici arata o ,,intunecare mintala”, ,,insensibilitate spirituala”. O parte. Impietrirea nu venise asupra intregului Israel, ci numai la ,,o parte”. ,,Ramasita datorita unei alegeri prin har” nu fusese afectata in felul acesta (vers. 5) ,,Unele ramuri”, nu toate fusesera taiate (vers. 17). Pana. Chiar pana la sfarsitul timpului impietrirea pentru ,,o parte” va fi starea spirituala a iudeilor. Cele doua expresii-cheie din acest pasaj, sunt ,,numarul deplin al neamurilor [plinatatea neamurilor]” si ,,tot Israelul” (vers. 26). Daca, asa cum sustin unii, Pavel in aceste expresii cuprinde literal populatia totala a neamurilor si ,,totalitatea” neamului iudaic, dupa trup, el invata mantuirea universala. Dar, indiferent ce invata Pavel in acest pasaj dificil, el lucru cert ca el nu invata mantuirea universala, deoarece scrierile lui contin numeroase afirmatii neechivoce in opozitie cu o asemenea doctrina (vezi Rom. 1,18.32; 2,1-11; 2 Tes. 1,7-10 etc.) Dumnezeu nu impune nimanui mantuirea. Daca oamenii aleg sa-si inaspreasca inima impotriva Evangheliei, El nu se amesteca in alegerea lor. Impietrirea lor este astfel din propria lor alegere si raspunderea pentru ea nu trebuie sa fie pusa pe seama lui Dumnezeu (vezi Rom. 9,18). E cu putinta pentru Dumnezeu sa mantuiasca dintr-o natiune numai atatia cati se supun prevederilor harului. Va intra. Adica, in imparatia lui Hristos, comunitatea poporului lui Dumnezeu care e reprezentat de maslinul cel bun si in care unele persoane din randul neamurilor au fost deja altoite. 11:26 Si atunci tot Israelul va fi mantuit, dupa cum este scris: Izbavitorul va veni din Sion, si va indeparta toate nelegiuirile de la Iacov. Si atunci. [,,SI asa2, KJV]. Gr. kai hocitos, ,,si astfel”, ,,si in felul acesta”. Tot Israelul. Ca Pavel nu invata mantuirea universala nici pentru neamuri, nici pentru iudei, a fost deja aratat (vezi vers. 25). In plus, pentru ce numai generatia iudeilor care traiesc in timpul sfarsitului sa fie asigurati de mantuire prin vreun fel de decret divin? Pavel exprimase nadejdea sa ca ,,unii din ei” (vers. 14) ar putea fi mantuiti. Pare evident din aceasta ca el credea ca multi urmau sa respinga toate eforturile de a-i mantui, si ca in acord cu aceasta, el niciodata nu si-a imaginat convertirea intregii natiuni. Unii comentatori sustin ca ramasita credincioasa (vezi vers. 5) la care sunt adaugati acei iudei care primesc pe Hristos in cursul erei crestine constituie ,,tot Israelul” care va fi mantuit. Vederea aceasta este bazata pe observatia ca povara lui Pavel in cap. 11 este mantuirea semenilor sai israeliti. El trateaza mantuirea lor cu ceea a neamurilor. Cele doua grupe sunt diferentiate in decursul capitolului prin faptul ca la iudei se face referire la persoana a treia si la neamuri la persoana a doua. Mantuirea celor dintai e descrisa prin expresia ,,tot Israelul va fi mantuit”; aceea a celor din urma prin ,,va intra numarul deplin al neamurilor”. Alti comentatori sustin ca ,,tot Israelul” reprezinta Israelul spiritual. Vederea aceasta este bazata pe credinta ca Pavel completeaza aici ilustratia sa cu maslinul. El aratase cum ramurile care reprezentau pe iudeii necredinciosi fusesera taiate si ramurile de maslin salbatic, reprezentand neamurile, fusesera altoite in tulpina. El aratase, de asemenea, cum ramurile taiate puteau fi reunite cu tulpina parinteasca. Prin altoirea acestor ramuri, pomul reprezentand Israelul spiritual care urma sa fie din nou intregit. ,,Tot Israelul” ar fi urmat sa reprezinte in felul acesta totalitatea celor mantuiti. Iudeii si neamuri, care impreuna constituie ,,tot” Israelul adevarat (Rom. 2,28.29; Gal. 6,15.16). Cum este scris. Citatul este din Is. 59,20.21; 27,9, fiind mai in acord cu textul ebraic. In locul ,,de dragul Sionului” din LXX, citatul lui Pavel zice: ,,din Sion”. Modificarea se poate sa fi fost sugerata de pasaje ca Ps. 14,7; 50.2; 53,6; Is. 2,3; Mica 4,2. Izbavitorul. [,,Eliberatorul”, KJV]. Textul ebraic la Is. 59,20 zice go’el, ,,rascumparator” (vezi Iov 19,25; cf. Deut. 25,5-10; Rut 3,12.13; 4,7-10). Sion. Adica, Ierusalim (vezi ps. 48,2). Nelegiuirile. Gr. arebeia, ,,nelegiuirea in gand si fapta”, ,, fara evlavie”. Prezicerea lui Isaia exprima nadejdea ca o redesteptare va trece printre randurile Israelului apostaziat si ca natiunea in cele din urma isi va fi implinit destinul ei divin. Pavel arata ca profetia isi va gasi implinirea nu cu natiunea iudeilor, ci cu iudeii individuali care accepta pe Isus ca Mesia si sunt altoiti in tulpina adevaratului Israel (vezi vers. 23). Iacov. Adica Israel (vezi Num. 23,21; Ps. 78,5; Mica 3,8). 11:27 Acesta va fi legamantul, pe care-l voi face cu ei, cand le voi sterge pacatele. [,,Caci”, KJV]. Gr. kai, mai degraba ,,si”. Legamantul. [,,Legamantul Meu”, KJV]. Literal, ,,legamantul de la Mine”. Baza noului legamant al lui Dumnezeu cu Israel era iertarea pacatelor lor din partea Lui (vezi Ier. 31,31-34). Cand Rascumparatorul va conduce ramasita (Rom. 9,27) descendentilor apostaziati ai lui Avraam pentru a se abate de la calcarea lor de lege, atunci legamantul rupt cu ei va fi reinnoit si Dumnezeu nu isi va mai reaminti pacatul lor. Comparati Evrei 8,6-13. 11:28 In ce priveste Evanghelia, ei sunt vrajmasi, si aceasta spre binele vostru; dar in ce priveste alegerea, sunt iubiti, din pricina parintilor lor. Vrajmasii. Poate o referire la ostilitatea iudeilor fata de Evanghelie sau la faptul ca lepadarea lui Hristos din partea lor a facut din ei adevarati vrajmasi ai lui Dumnezeu. Acest ultim inteles e reflectat in traducerea ,,vrajmasi ai lui Dumnezeu” (RSV). Spre binele vostru. Rezultatul excluderii lor fusese chemarea neamurilor asa dupa cum Pavel deja explicase (vers. 11, 12, 12, 15, 19). In ce priveste alegerea. Literal, ,,potrivit cu alegerea”, aici probabil referindu-se la principiul alegerii, adica la faptul ca Dumnezeu alesese pe Israel sa fie poporul Lui, si ca va mantui ramasita credincioasa din mijlocul lor. Iubiti. Compara cap. 9,25. Chiar si in starea lor de lepadare, iudeii sunt totusi iubiti de Dumnezeu. Din pricina parintilor. Compara Fapte 3,25; Rom. 9,4.5). 11:29 Caci lui Dumnezeu nu-I pare rau de darurile si de chemarea facuta. Nu-I pare rau. [,,Fara parere de rau”, KJV]. Gr. ametameleta, ,,neregretat”. Unica alta aparitie NT a acestui cuvant este in 2 Cor. 7,10. Dumnezeu nu Si-a schimbat parerea cu privire la Israel. Natiunea a dat gres si a fost lepadata (vezi Mat. 21,33-46), dar o ramasita urma sa fie mantuita. Lui Dumnezeu nu-I pare rau ca a chemat samanta lui Avraam si i-a dat daruri (vezi Num. 23,19; 1 Sam. 15,29; Ps. 89,34-36; Ez. 24,14; Tit 1,2; Evrei 6,18; Iac. 1,17). Pavel exprima adevarul sau ca un motiv pentru a crede ca Dumnezeu inca ofera iertare si mantuire poporului pe care l-a chemat si ales si asupra caruia a revarsat atat de multe binecuvantari (Rom. 9,4.5). Darurile. Gr. charismata, ,,daruri ale harului fara plata” (vezi cap. 5,15; 6,23). Chemarea. In ce priveste natura chemarii vezi cap. 8,30. 11:30 Dupa cum voi odinioara n-ati ascultat de Dumnezeu, si dupa cum prin neascultarea lor ati capatat indurare acum, Odinioara. [,,In trecut”, KJV]. Adica inainte de predicarea Evangheliei la neamuri. Iudeii pe care Dumnezeu ii alesese sa fie ambasadorii Sai in lume, dadusera in chip mizerabil gres in sarcina lor de evanghelizare a lumii, din care cauza de abia in timpul bisericii crestine s-a facut neamurilor invitatia mantuirii. N-ati ascultat. [,,N-ati crezut”, KJV]. Gr. apeitheo, ,,a nu asculta”. Neascultarea de odinioara ar trebui sa reprime orice sentimente lipsite de iubire pe care neamurile ar putea fi ispitite sa le cultive cu privire la neascultarea prezenta a iudeilor (vers. 18-20). Neascultarea. [,,Necredinta”, KJV]. Gr. apeitheia, ,,neascultare”. Comparati pe apeitheo de mai sus. Neascultarea iudeilor a avut ca rezultat ducerea Evangheliei la neamuri (Fapte 13,46). 11:31 tot asa, ei acum n-au ascultat, pentru ca, prin indurarea aratata voua, sa capete si ei indurare. Tot asa si ei. Pavel vorbeste acum despre iudei. Prin neascultarea lor ei s-au asezat pe aceeasi treapta cu neamurile. Prin indurarea aratata voua. [,,Prin indurarea voastra”, KJV]. Iudeii au pierdut toate privilegiile legaturii de legamant si pot fi reprimiti in aceasta legatura numai in acelasi fel cum au fost primite neamurile. Unii comentatori privesc aceasta ca o referire aditionala la provocarea lui Israel la o gelozie sfanta prin privelistea faptului ca neamurile se bucura de indurarea si binecuvantarea lui Dumnezeu (vers. 11). In felul acesta, Dumnezeu foloseste neascultarea iudeilor ca o ocazie de a duce indurarea la neamuri (Fapte 13,46). Apoi din nou, El foloseste descoperirea indurari Sale fata de neamuri pentru a aduce din nou indurare la iudei. 11:32 Fiindca Dumnezeu a inchis pe toti oamenii in neascultare, ca sa aiba indurare de toti. A inchis. [,,Inchise impreuna”, Nitz.]. Gr. sugkleio, literal, ,,a inchide impreuna” ca o plasa care cuprinde o multime de pesti (Luca 5,6). Sugkleio e tradus ,,a inchis” in Gal. 3,22 si ,,inchisi” in Gal. 3,23. Intelesul expresiei ,,Dumnezeu i-a inchis in neascultare” e clarificat de exprimarea LXX la Ps. 78,62: ,,A dat prada sabiei pe poporul Lui”, literal ,,El i-a inchis pentru sabie”. Pavel descrisese cu putin mai inainte cum Dumnezeu predase pe oameni pacatelor lor (vezi Rom. 1,24; cf. la cap. 1,18). In versetul acesta, Pavel declara ca toate procedeele lui Dumnezeu cu omenirea desi uneori greu de inteles, sunt in acord cu marele Lui efort de a salva omenirea. Chiar opozitia omului fata de Dumnezeu e transformata de El intr-o ocazie de a implini planul Lui. Nu inseamna ca pacatul de necredinta si neascultarea omului sunt voite de Dumnezeu. Dar cand pacatul e de fata, Dumnezeu stie cum sa aranjeze schema Sa de carmuire a lumii asa fel incat sa indrepte raul spre bine. In felul acesta, ingaduind omului sa fie cuprins in consecintele naturale ale propriei sale inclinatii de rebeliune, Dumnezeu a cautat sa-l invete grozavia pacatului si sa-i descopere propria lui lipsa de putere cand e separat de puterea divina. Ingaduind acelora care au incercat sa-si faureasca propria neprihanire prin propriile lor fapte sa culeaga rezultatele inevitabile ale unei asemenea neintelepciuni, Dumnezeu a cautat sa clarifice tuturor faptul ca mantuirea poate fi obtinuta numai prin credinta in El si prin supunerea fata de iubirea, indurarea si puterea transformatoare descoperite in Hristos. Pe toti. Literal, ,,totii”, insemnand ,,toti oamenii”, incluzand pe iudei si pe neamuri. Neascultare. [,,Necredinta”, KJV]. Gr. apeitheia, ,,neascultare”, ca la vers. 31. Mila de toti. [,,Indurare fata de toti”, KJV]. Nu toti vor accepta indurarea lui Dumnezeu si i se vor supune. Oamenii sunt inca liberi sa se impotriveasca si sa respinga. Dar Dumnezeu e gata si dispus sa aiba mila de oricine (2 Petru 3,9). Toate procedeele Sale intelepte si pline de rabdare fata de oamenii cazuti au lucrat impreuna spre realizarea acestui scop unic: descoperirea iubirii divine in mantuirea pacatosilor. 11:33 O, adancul bogatiei, intelepciunii si stiintei lui Dumnezeu! Cat de nepatrunse sunt judecatile Lui, si cat de neintelese sunt caile Lui! Adancul. Adica, plinatatea de nemasurat si de neistovit. Comparati ,,judecatile Tale sunt ca adancul cel mare” (Ps. 36,6). Pavel a ajuns la culminarea argumentatiei sale. Ea a inceput cu condamnarea tuturor (Rom. 1,2), dar s-a incheiat cu indurarea fata de toti. Mania descoperita ,,din cer impotriva oricarei necinstiri a lui Dumnezeu si impotriva oricarei nelegiuiri” (cap. 1,18) a facut loc indurarii care cuprinde pe toti oamenii de pe pamant. Acest mare adevar, pe care Pavel l-a rezumat in cap. 11,31, il face sa izbucneasca in recunoasterea intelepciunii si bunatatii fara de margini a lui Dumnezeu. Bogatiei. [,,Bogatiilor”, KJV]. Comparati Rom. 2,4; 9,23; 10,12; Ef. 1,7.18; 2,7; 3,16; Fil. 4,19. cu ajutorul acestor resurse de nepatruns de slava si de har, Dumnezeu a putut sa scoata bine din rau. Intelepciunii. Prima parte a acestui verset poate fi tradusa: ,,O adanc al bogatiilor, intelepciunii si stiintei lui Dumnezeu!” Intelepciunea atotcuprinzatoare a lui Dumnezeu a fost desfasurata in minunata predominare a evenimentelor pentru implinirea scopurilor Sale mantuitoare (vezi 1 Cor. 1,21-26Y; Ef. 3,9-11). Judecatile. Sau, ,,deciziile” ca de pilda cele prin care iudeii au fost lepadati si neamurile primite. Pentru ratiunea neajutorata omeneasca, judecatile acestea sunt tot pe atat de nepatruns ca si Adancul cel mare (Ps. 36,6). Neintelese. [,,Dincolo de cercetare”, KJV]. Gr. anexichniastoi, literal, ,,care nu poate fi urmarit”. Singura alta aparitie a acestui cuvant in Ef. 3,8. cartea lui Iov e un comentariu la taina de necuprins a cailor lui Dumnezeu (vezi Iov 5,9; 9,10). Parte din intelepciunea lui Dumnezeu poate fi cunoscuta (Rom. 1,20), dar nu toata (cf. Ecl. 8,17). Chiar si Pavel, cu puternicul lui intelect si cu via lui patrundere in cele ale lui Dumnezeu, e constrans sa recunoasca faptul ca hotararile si caile lui Dumnezeu sunt dincolo de priceperea marginita a omului. Dumnezeu ne descopera atat de mult din intelepciunea si scopurile Lui cat e spre cel mai mare bine al nostru. Dincolo de aceasta trebuie sa ne sprijinim pe dovezile ample ale iubirii, indurarii si puterii Sale. 11:34 Si in adevar, cine a cunoscut gandul Domnului? Sau cine a fost sfetnicul Lui? Cine a cunoscut? Citatul din Is. 40,13, in acord cu exprimarea LXX (cf. 1 Cor. 2,16). Textul ebraic zice: ,,Cine a indrumat Duhul Domnului, sau fiind sfetnicul Lui, L-a invatat?” Pavel indreptateste acum exclamatiile din Rom. 11,33 din pasaje din VT care vorbesc despre cunoasterea, intelepciunea si bogatiile lui Dumnezeu. Cele doua parti ale acestui verset vorbesc despre cunostinta si intelepciunea lui Dumnezeu; vers. 35, despre bogatiile Lui. 11:35 Cine I-a dat ceva intai, ca sa aiba de primit inapoi? Cine I-a dat ceva intai? Citatul e din Iov 41,11. Nici unul din darurile cerului nu poate fi primit ca o rambursare a unei favori sau a unui dar facut mai inainte lui Dumnezeu. Toate binecuvantarile Lui sunt pornite din propriul Sau har liber. Inca o data, Pavel se ocupa de eroarea fundamentala a iudeilor plini de indreptatire de sine, ideea gresita ca oamenii pot sa castige favoarea lui Dumnezeu prin faptele lor meritorii. 11:36 Din El, prin El, si pentru El sunt toate lucrurile. A Lui sa fie slava in veci! Amin. Din El. Versetul acesta da motivul pentru care nimeni nu poate face pe Dumnezeu debitorul sau. Deoarece toate lucrurile au fost create de El (vezi Fapte 17,24.25; 1 Cor. 8,6), toate lucrurile create isi datoreaza existenta si activitatea in continuare Lui, care inca ,,lucreaza totul in toti” (1] Cor. 12,6; cf. Fapte 17,28; Evrei 2,10). Si toate lucrurile sunt indrumate spre realizarea scopurilor sale si slavei numelui Sau. A Lui sa fie slava. Comparati Rom. 16,27; Gal. 1,5; Fil. 4,20; 2 Tim. 4,18; Evrei 13,21. Cu aceasta scurta, dar sublima doxologie, Pavel ajunge la finele partii celei mai doctrinale si mai argumentative a epistolei. COMENTARII ELLEN G. WHITE 1-5, 11-15 AA 375 16 7T 249 16-22 AA 377; 6T 239 17-21 COL 306 23-36 AA 378 33 CT 426; DA 48; Ed. 172; FE 172, 179; GC 527; MH 424, 438; ML 22, 26, 182, 290; SC 106; TM 376; 5T 266, 301, 699; 6T 238; 8T 262, 285, 287 34-36 MH 438; 8T 282 |
Seek to any passage:
Search the text:
Special note for ANDROID SmartPhones
I recommend to download PhoneMe emulator for Android from here.
Especially I recommend phoneME Advanced - Foundation Profile + MIDP High Resolution b168 rev20547 from here, or from here.
Then you have to build your application, to transfer the .jar and .jad files on your mobile phone and run using this nice emulator.
1. Install a Zip Utility from Android Market.
2. Install a File Manager from Android Market.
3. Download and install PhoneMe, as mentioned above.
4. Build your application by using Download Multilingual Service or Dynamic Download (zip).
5. Copy the zip file into your Android Phone and unzip the content in a folder, and then write down the path to the unzipped files and the name of the .jad file.
6. Launch PhoneMe from your smartphone.
7. Inside PhoneMe, write to the main window the path and the name to the .jad file, above mentioned. Will look something like: file:///mnt/sd/download/BiblePhone.jad and then press enter.
8. The application will be installed, and next a hyperlink will be available below the above mentioned textbox. On this way you can install as many of MIDP application you like on your Android Phone.
How to install the application in Java Mobile enabled phones
It is possible now to have the Holy Scriptures on your mobile phone and to read
it wherever you are due to the Mobile Information Device Profile (MIDP)
technology in 1.0 and 2.0 versions, developed for Java applications.
A good advice is to try in the beginning the MIDP 1.0 / 128 Kbytes version, and
progressively to advance to MIDP 2.0 and larger volumes (512 Kbytes or more).
The application is available for MIDP 2.0, MIDP 1.0. You have only to select one
table on the field MIDP2.0 or MIDP1.0, according to the desired Bible version.
Then, you shall make a click on the JAR (Java Archive) file in order to obtain
the software to be installed on your mobile phone.
I recommend you to start with STARTER(MIDP1.0old) edition, then to continue with
INTERMEDIATE(MIDP1.0), and in the end, if the mobile phone supports this thing,
to try to install the ADVANCED (MIDP2.0) edition. Also, start with 128 kbytes
volumes, continue with 512 kbytes, and at the end try the version in one file.
There are cases where the mobile phone requires so called JAD (Java Descriptor)
files. These JAD files has to be
uploaded, on this case, together with the desired JAR files(s).
There are different methods to download the applications in your mobile phone as
follows:
1. Directly from Internet by using a WAP or GPRS connection
2. By using the infrared port of the mobile phone
3. By wireless Bluetooth access to the mobile phone
4. By cable link between PC ad mobile phone
5. If none from the above cases are valid
Next, we shall examine each case in order to have a successfully installation of
the software.
1. Directly from Internet by using a WAP or GPRS connection
If your have Internet access on your mobile phone (e.g. WAP or GPRS), it is
enough to access
https://biblephone.intercer.net/wap/ from the browser of the mobile phone,
and to access the desired Bible version, and then to make an option about
MIDP1.0 or MIDP2.0, and finally to select the desired module (e.g. one or more).
After the last selection, the desired version will be downloaded on your mobile
phone.
Many phones have only this option for installing JAVA appplications.
2. By using the infrared port of the mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile
phones.
If you don't have access to Internet directly from your mobile phone, then you
shall have to pass to this step requiring to have infrared ports on your mobile
phone and on the computer.
a. On this case, you will download the application by using the computer from
the Internet (i.e. JAR files).
b. Once the application is downloaded (preferable on the desktop) you will have
to activate the infrared port on the mobile phone and align it with the infrared
port of the computer (preferable laptop).
c. Then a window will appear asking what file you want to send to the mobile
phone. Next, you will select the downloaded JAR file, and after OK, the mobile
phone will ask you if you want to load that file. You say YES and the
application will be downloaded on your mobile phone.
d. Probably, you will be asked by the mobile phone where you want to save it (e.g.
on the games or applications directories). After you made this selection, the
file will be ready to be loaded for run.
The displaying preference can be set inside the application in order to have
larger fonts, full screen display etc.
3. By wireless Bluetooth access to the mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile
phones.
This situation is similar with the infrared case. You have only to activate
Bluetooth access on your mobile phone (check if exists) and on the computer (check
if exists).
4. By cable link between PC ad mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific
mobile phones.
On this case the steps are as follows:
a. On this case, you will download the application by using the computer from
the Internet (i.e. JAR files).
b. Once the application is downloaded (preferable on the desktop) you will have
to set up the wired connection between the mobile phone and the computer. Next,
you will start the synchronization / data transfer application and download the
JAR file in your mobile phone. Surely, you will have to consult the CD of your
mobile phone.
c. By this application you shall transfer into your mobile phone the JAR file in
the games or applications directories. Next, you will have to select for run the
JAR desired file.
5. If none from the above cases are valid
On this unhappy case, I recommend you to find a friend with a laptop having
infrared / Bluetooth capabilities, or to buy a data link cable, or to change
your current model of mobile phone.
Unfortunately, some models of mobile phones require only WAP/GPRS in order to
download and run Java applications.
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile
phones. Therefore check the documentation of them and also the page for specific
models.
Why so many versions? Simple, because not all the mobile phones support the
Bible in one file with MIDP 2.0 (the most advanced for the time being).
Multilingual Online Ebooks
It is possible now to have the inspirational ebooks on your browser and to read it allowing you to make comparisons between different translations or versions for a specific language. This occasion is unique, and you have only to browse to the desired author and book.
Select another version:
If you have any questions, remarks, suggestions, please contact me here.
May God bless you in studying the Holy Scriptures.
Sitemap: Please select the BiblePhone modules in your language: