10:12 In adevar, nu este nici o deosebire intre Iudeu si Grec; caci toti au acelasi Domn, care este bogat in indurare pentru toti cei ce-L cheama.
In adevar. [,,deoarece”, KJV]. Aceasta introduce explicarea de catre Pavel a lui ,,oricine”, din vers. 11.
Deosebire. Sau ,,distinctie” (cf. cap. 3,22). Atat iudeii cat si neamurile au pacatuit si au nevoie de mantuire (vezi cap. 3,23). Dumnezeu a prevazut un singur mijloc prin care omul sa poata fi mantuit. El nu are o prevedere pentru iudei si o alta pentru neamuri. Si deci, dispare orice deosebire nationala, de clasa, sociala si individuala.
Grec. Adica neamuri (vezi cap. 1,16).
Toti au acelasi Domn… Sau ,,acelasi Domn este Domnul tuturor” (RV; RSV). Atat iudeii cat si neamurile au acelasi Domn (cf. cap. 3,29.30), care a rascumparat intreaga omenire (Isa. 3,16). O comparatie cu vers. 9, 11 din Rom. 10 arata ca ,,domn” de aici se refera la Hristos. In Fapte 10,36 Hristos e chemat ,,Domnul tuturor” (cf. Rom. 14,9; Fil. 2,10.11).
Bogat… pentru toti. Nu e limita la resursele Domnului (vezi Rom. 8,32; 11,33; Ef. 1,7; 2,7; 3,8). Cei ce-L cheama. Chemarea Domnului sau chemarea numelui Domnului e o expresie obisnuita aproape echivalenta cu inchinarea la Domnul. Ea provine probabil din obiceiul de a incepe
o vorbire catre o divinitate prin mentionarea mai intai a numelui lui. Evreii erau cunoscuti ca aceia care chemau pe Iehova. Crestinii erau aceia care chemau pe Hristos (1 Cor. 1,2). E lucru semnificativ de a vedea expresia aceasta folosita cu privire la Hristos in NT, caci intrucat inchinarea e cuvenita numai lui Dumnezeu, aceasta este o clara recunoastere a divinitatii lui Hristos (vezi Fapte 7,59.60; 9,14.21; 22, 16; 2 Tim. 2,22). In ce priveste dumnezeirea lui Hristos, vezi nota aditionala la Ioan 1.