21:1 Apoi am vazut un cer nou si un pamant nou; pentru ca cerul dintai si pamantul dintai pierisera, si marea nu mai era.
Nou. Gr. kainos, ,,nou” in calitate, in opozitie cu ceva care este invechit sau deteriorat. In acest verset apare de doua ori cuvantul ,,nou”, fiind de fiecare data traducerea grecescului kainos. Neos, de asemenea tradus ,,nou” in Noul Testament (Matei 9,17; 1 Corinteni 5,7; Coloseni 3,10; etc.), se refera la ceva nou din punct de vedere temporal. Folosind cuvantul kainos, Ioan scoate probabil in evidenta faptul ca cerul cel nou si pamantul cel nou vor fi create din elementele purificate ale celui vechi, si astfel vor fi noi in calitate, diferite. Prin urmare, cerul cel nou si pamantul cel nou sunt o noua creatiune, o noua modelare a elementelor existente, nu o creatie ex nihilo. Compara cu 2 Petru 3,13.
Pierisera. Adica in ce priveste starea lor deteriorata de mai inainte. Lucrurile care erau desavarsite atunci cand au iesit din mana Creatorului, pe care El le-a numit ,,foarte bune” (Genesa 1,31), au ajuns sa fie ingrozitor de desfigurate de pacat si nu era posibil ca ele sa dainuiasca vesnic.
Marea nu mai era. Literal, propozitia suna asa: ,,si marea nu mai este”, adica marile, asa cum le cunoastem noi acum, nu vor mai exista pe pamantul nou creat. Unii au insistat ca ,,marea” simbolizeaza popoare, neamuri si limbi (vezi cap. 17,15), dar in cazul acesta cerul si pamantul trebuie sa fie de asemenea simbolice. Aici Ioan afirma clar ca cerul, pamantul si marile nu vor mai exista asa cum le cunoastem noi acum (vezi PP 44).
21:2 Si eu am vazut coborandu-se din cer de la Dumnezeu, cetatea sfanta, noul Ierusalim, gatita ca o mireasa impodobita pentru barbatul ei.
Coborandu-se. In viziune Ioan vedea cetatea pe masura ce ea cobora (compara cu PP 62).
Din cer. Locul ei de origine (vezi si cap. 3,12; 21,10).
De la Dumnezeu. Dumnezeu este Creatorul si Sursa ei.
Cetatea sfanta. Vechiul Ierusalimul continea Templul, unde Dumnezeu Isi putea manifesta prezenta in mijlocul poporului Sau (1 Regi 8,10.11; 2 Cronici 5,13.14; 7,2.3), exact ca la intrarea cortului din pustie (Exodul 29,43–46; 40,34–38). Cetatea a fost numita ,,sfanta” (Daniel 9,24; Matei 27,53), dar de-a lungul timpului degradarea spirituala a poporului lui Dumnezeu a devenit atat de mare incat Domnul Isus a declarat ca Templul este o ,,pestera de talhari” (Matei 21,13) si a prezis daramarea cetatii (Matei 22,7; Luca 21,20). Acum Dumnezeu fagaduieste un altfel de Ierusalim, pe care Ioan il numeste ,,noul Ierusalim”.
Nou. Gr. kainos, nou in calitate si fel (vezi comentariul de la v. 1). Vezi si Galateni 4,26; Evrei 11,10; 12,22; 13,14. Gatita. [,,Pregatita”, KJV]. Forma cuvantului tradus astfel sugereaza ca pregatirea a inceput
in trecut si a fost incheiata, astfel incat cetatea este acum cu totul pregatita (vezi GC 645, 648).
Mireasa. Aici cetatea este prezentata ca o mireasa (vezi comentariul de la cap. 19,7).
Impodobita. Gr. kosmeo, ,,a aranja”, ,,a deretica”, ,,a impodobi”. Cuvantul ,,cosmetica” este derivat de la kosmeo. Forma cuvantului din limba greaca sugereaza ca impodobirea a inceput candva in trecut si acum a fost incheiata.
Barbatul. Adica Mielul, Hristos (cap. 19,7).
21:3 Si am auzit un glas tare, care iesea din scaunul de domnie, si zicea: Iata cortul lui Dumnezeu cu oamenii! El va locui cu ei, si ei vor fi poporul Lui, si Dumnezeu insusi va fi cu ei. El va fi Dumnezeul lor.
Glas tare. Vorbitorul nu este identificat. Se pare ca nu Dumnezeu, deoarece despre El se vorbeste la persoana a III-a.
Cortul. Gr. skene, ,,cort”, ,,coliba”, ,,tabernacol”. Verbul skenoo, ,,a trai in corturi”, ,,a locui”, apare la Ioan 1,14: ,,Cuvantul S-a facut trup si a locuit printre noi” (vezi comentariul de acolo). Aceasta prezenta vizibila a lui Dumnezeu s-a manifestat prin Sechina, in vremurile teocratiei, iar mai tarziu prin aratarea personala a lui Isus Hristos, ca membru al familiei omenesti, locuind printre oameni. Glasul cel tare din ceruri accentueaza acum minunatul fapt al unei noi creatii si al locuirii personale a lui Dumnezeu cu poporul Sau.
Cu oamenii. In acest verset sintagma ,,cu ei” mai apare de doua ori. In acest verset apostolul foloseste de trei ori prepozitia ,,cu”, accentuand in acest fel uimitorul fapt ca Dumnezeu va fi tovaras cu oamenii de-a lungul vesniciei, locuind cu ei.
Locui. Gr. skenoo (vezi mai sus, la ,,cortul”). Compara acest verset cu Ezechiel 37,27. Ezechiel descrie starea care ar fi putut sa fie; Ioan descrie starea care va fi implinita.
21:4 El va sterge orice lacrima din ochii lor. Si moartea nu va mai fi. Nu va mai fi nici tanguire, nici tipat, nici durere, pentru ca lucrurile dintai au trecut.
Orice lacrima. Vezi comentariul de la Apocalipsa 7,17; compara cu Isaia 25,8; 65,19. Moartea. Articolul hotarat este semnificativ. Ioan vorbeste despre ,,moartea” – principiul mortii, care a aparut ca rezultat al pacatului. De fapt Ioan spune: ,,aceasta moarte, cea pe care noi
o cunoastem atat de bine si de care ne temem atat de mult, va fi nimicita”. Compara cu limbajul lui Pavel: ,,Moartea a fost inghitita de biruinta” (1 Corinteni 15,54); ,,Vrajmasul cel din urma, care va fi nimicit, va fi moartea” (v. 26).
Tanguire. Durere, ca cea care vine o data cu moartea cuiva. Cauzele tanguirii vor fi complet indepartate. Compara cu Isaia 35,10. Tipat. Gr. krauge, ,,tipat”, ,,strigat”, ,,planset”. In acea tara frumoasa care va veni nu vor mai fi motive pentru tipete. Durere. Mare parte din mizeria si chinul vietii sunt rezultate ale durerii chinuitoare. Durerea va fi complet inlaturata din frumoasa tara ce va veni Lucrurile dintai. Adica starea de lucruri, asa cum o cunoastem astazi, nu va mai fi. Nu va mai fi nimic care sa poarte semnul blestemului (cap. 22,3).
21:5 Cel ce sedea pe scaunul de domnie a zis: Iata, Eu fac toate lucrurile noi. Si a adaugat: Scrie, fiindca aceste cuvinte sunt vrednice de crezut si adevarate.
Cel ce sedea. Aceasta persoana nu este identificata (vezi comentariul de la cap. 20,11). In cap. 4,2 (vezi comentariul de acolo), Tatal este reprezentat ca sezand pe tron si se poate ca aici sa fie vorba despre acelasi lucru. Unii considera ca Matei 25,31 este o dovada ca poate aici se face referire la Isus Hristos.
Iata. Vorbitorul atrage atentia asupra unui lucru important, gata sa se intample.
Toate lucrurile. Nu va mai ramane nici urma de blestem (vezi cap. 22,3).
Noi. Gr. kainoi (vezi comentariul de la v. 1).
Scrie. Vezi comentariul de la cap. 1,11. In timpul viziunii lui Ioan porunca de a scrie se repeta de mai multe ori (cap. 1,19; 2,1; 14,13; etc.).
Vrednice de crezut si adevarate. Cuvintele si fagaduintele lui Dumnezeu sunt cu totul vrednice de incredere si, de aceea, oricine se poate bizui pe ele (vezi cap. 22,6).
21:6 Apoi mi-a zis: S-a ispravit! Eu sunt Alfa si Omega, Inceputul si Sfarsitul. Celui ce ii este sete, ii voi da sa bea fara plata din izvorul apei vietii.
S-a ispravit. Mai degraba ,,a trecut”. Pot fi citate dovezi textuale pentru exprimarea: ,,Au trecut” sau ,,S-au intamplat”. De asemenea, pot fi citate importante dovezi textuale pentru exprimarea ,,Eu am devenit Alfa si Omega”. Lucrurile fagaduite de Dumnezeu prin sfintii Sai prooroci, lucruri catre care poporul Sau cel credincios a privit cu o asteptare infrigurata, vor deveni in cele din urma realitate. Avanpremiera oferita lui Ioan este o chezasie a implinirii finale care va avea loc in viitor.
Alfa si Omega. Vezi comentariul de la cap. 1,8.
Ii este sete. Adevaratul credincios nu este stapanit de dorul de a aduna lucrurile acestei lumi, de a fi bogat in bunurile lumesti. Dimpotriva, el e stapanit de dorinta de a sorbi din plin din bogatiile spirituale ale lui Dumnezeu.
Fara plata. Adica ,,gratuit”. Darul nemuririi poate fi cumparat ,,fara bani si fara plata” (Isaia 55,1). Izvorul. Compara cu Ioan 4,14; Apocalipsa 7,17; 22,17. Vietii. Pasajul poate fi tradus: ,,din izvorul acelei ape care este viata insasi”. Aceasta este fagaduinta nemuririi (1 Corinteni 15,53).
21:7 Cel ce va birui, va mosteni aceste lucruri. Eu voi fi Dumnezeul lui, si el va fi fiul Meu.
Birui. Adica, in acord cu gramatica limbii grecesti, cel care va birui mereu sau in mod obisnuit. Crestinul traieste o viata de biruinta prin puterea Duhului Sfant. Poate ca va mai face greseli (vezi comentariul de la 1 Ioan 2,1), dar viata sa obisnuita este un tablou al cresterii spirituale (compara cu Apocalipsa 2,7.11.17.26; 3,5.12.21).
Aceste lucruri. Adica fagaduintele date in Apocalipsa, in special cele amintite in acest capitol.
Dumnezeul lui … fiul Meu. Compara cu Genesa 17,7; 2 Samuel 7,14. Aici este data fagaduinta unei relatii familiale personale. Pacatosul mantuit prin har va fi primit in familia lui Dumnezeu si va fi adus intr-o relatie atat de stransa ca si cum nu ar fi pacatuit niciodata. Locuitorii lumilor necazute nu pot fi mai aproape de Dumnezeu si de Hristos decat va fi pacatosul rascumparat. Vezi DA 25, 26.
21:8 Dar cat despre fricosi, necredinciosi, scarbosi, ucigasi, curvari, vrajitori, inchinatorii la idoli, si toti mincinosii, partea lor este in iazul, care arde cu foc si cu pucioasa, adica moartea a doua.
Dar. Acum este prezentat un puternic contrast.
Fricosi. Gr. deiloi, ,,las”, ,,fricos”. Cuvantul acesta este intotdeauna folosit in sensul negativ, al lasitatii, al timiditatii nejustificate. Compara cu Matei 8,26; Marcu 4,40; cu verbul inrudit, de la Ioan 14,27, si cu substantivul abstract inrudit, de la 2 Timotei 1,7. In fiecare din aceste situatii lasitatea este sensul primar. Din cauza lasitatii, a slabiciunii morale, multi nu castiga biruinta in lupta crestina; cand vine incercarea, ei cedeaza. Compara cu Matei 24,13.
Necredinciosi. Adica cei carora le lipseste credinta, in sensul ca nu au ramas credinciosi. Ei nu se incred in Dumnezeu pana la sfarsit; dovedind ca nu sunt vrednici de incredere. Scarbosi. Gr. bdelusso, ,,a se strica”, ,,a se indeparta cu scarba”, ,,a detesta”, inrudit cu verbul bdeo, ,,a puti”. Substantivul bdelugma apare la Luca 16,15; Apocalipsa 17,4.5; 21,27. Ucigasi. Aici sunt inclusi cei care, de-a lungul istoriei, i-au persecutat si i-au ucis pe copiii credinciosi ai lui Dumnezeu. Curvari. Gr. pornoi, ,,desfranati” (vezi 1 Corinteni 5,9.10; etc.). Forma feminina e tradus ,,curva” la Matei 21,31.32 si ,,femeie desfranata” la Luca 15,30. Compara cu Efeseni 5,3.5.
Vrajitori. Gr. pharmakoi, ,,cei care practica artele magice”. Sensul primar al radacinii acestui cuvant se refera la magie, farmece, vrajitorie si la folosirea drogurilor pentru a produce o stare de adormire. Un corespondent modern al acestei practici antice este spiritismul.
Inchinatorii la idoli. Se face referire la popoarele pagane, ca si la crestinii care practica ritualuri pagane. Vezi comentariul de la 1 Corinteni 5,10; 6,9; 10,7. Mincinosii. Incluzandu-i pe cei care predica invataturi false. Vezi comentariul de la Exodul 20,16; vezi PP 309. Moartea a doua. Vezi comentariul de la cap. 20,6.
21:9 Apoi unul din cei sapte ingeri, care tineau cele sapte potire, pline cu cele din urma sapte urgii, a venit si a vorbit cu mine, si mi-a zis: Vino sa-ti arat mireasa, nevasta Mielului!
Unui din cei sapte ingeri. Unul dintre ingerii care poarta urgiile ii aratase deja lui Ioan judecata curvei celei mari (vezi cap. 17,1). Acum, unul dintre ei (e posibil sa fi fost acelasi inger, dupa cum sugereaza unii) ii atrage lui Ioan atentia asupra Noului Ierusalim, centrul si sediul imparatiei vesnice. Este interesant de observat faptul ca in prima ocazie un inger purtator de urgii a fost cel care i-a aratat profetului Babilonul mistic, iar acum tot unul dintre ei este cel care ii arata Noul Ierusalim. Din punct de vedere istoric, vechiul Babilonul si Ierusalimul au fost dusmani traditionali, iar aici, simbolic, ei reprezinta cele doua tabere din marea lupta dintre bine si rau. Una este reprezentata de o femeie decazuta (cap. 17,5), iar cealalta de o femeie nobila (cap. 19,7; 21,2).
Nevasta Mielului. Vezi comentariul de la cap. 19,7; vezi si cap. 21,2.
21:10 Si m-a dus, in Duhul, pe un munte mare si inalt. Si mi-a aratat cetatea sfanta, Ierusalimul, care se pogora din cer de la Dumnezeu,
In Duhul. Adica in rapire, in viziune (vezi comentariul de la cap. 1,10). Ioan a fost luat ,,in vedenie” (vezi comentariul de la Ezechiel 8,3; Daniel 8,2).
Pe un munte mare. Se pare ca in viziune Ioan a fost dus pe un munte ,,mare”, adica inalt. Din acest loc favorabil el putea sa vada toate amanuntele cetatii (vezi comentariul de la Ezechiel 40,2).
Se pogora. Compara cu v. 2.
21:11 avand slava lui Dumnezeu. Lumina ei era ca o piatra prea scumpa, ca o piatra de iaspis, stravezie ca cristalul.
Slava lui Dumnezeu. Probabil ca este vorba de faptul ca, de-a lungul vesniciei, Dumnezeu va fi mereu prezent in mijlocul poporului Sau. Slava care face cunoscuta prezenta Sa nu va parasi niciodata Noul Ierusalim. Compara cu Exodul 40,34; 1 Regi 8,11.
Lumina. Gr. phoster, ,,un luminator”, ,,un corp care da lumina”. Cuvantul mai apare la Filipeni 2,15, in propozitia: ,,in care straluciti ca niste lumini in lume”. ,,Lumina” cetatii este ,,slava” lui Dumnezeu, mentionata in comentariul precedent (vezi Apocalipsa 21,23).
Iaspis. Gr. iaspis (vezi comentariul de la cap. 4,3). Literal, pasajul spune: ,,avand slava lui Dumnezeu, luminatorul ei, ca o piatra prea pretioasa, ca iaspisul, scanteind”.
Stravezie ca cristalul. Gr. krustallizo, ,,a fulgera lumina”, ,,a scanteia”. Termenul ,,cristal” vine de la krustallizo.
21:12 Era inconjurata cu un zid mare si inalt. Avea douasprezece porti, si la porti, doisprezece ingeri. Si pe ele erau scrise niste nume: numele celor douasprezece semintii ale fiilor lui Israel.
Zid mare si inalt. In vechime astfel de ziduri erau construite in jurul cetatilor, ca aparare impotriva dusmanilor. Ilustratiile lui Ioan sunt imprumutate in parte din descrierea cetatii pe care a vazut-o Ezechiel (vezi comentariul de la Ezechiel 48,35). Este imaginea unei cetati antice, cu ziduri si porti. Acestia erau termeni cu care apostolul era familiar, iar Inspiratia a ales sa-i descopere marirea cetatii eterne in cuvinte pe care el le intelegea. Limbajul uman si descrierile acestuia nu pot reprezenta destul de bine grandoarea cetatii ceresti. In profetiile care contin tablouri, gradul de acuratete dintre tablou si realitate necesita o interpretare atenta (vezi comentariul de la Ezechiel 1,10; 40,1).
Douasprezece porti. Compara cu cetatea descrisa de Ezechiel (cap. 48,31–34). Doisprezece ingeri. Noul Ierusalim este descris ca avand ingeri care ii pazesc portile. Douasprezece semintii. Vezi Ezechiel 48,31–34. In ce priveste o imagine a Israelului dupa semintii, vezi comentariul de la Apocalipsa 7,4.
21:13 Spre rasarit erau trei porti; spre miazanoapte, trei porti; spre miazazi, trei porti; si spre apus trei porti.
Spre rasarit erau trei porti. Enumerarea lui Ezechiel este in aceasta ordine: nord, est, sud, vest (Ezechiel 48,31–34). Ordinea lui Ioan este urmatoarea: est, nord, sud, vest. Diferenta nu are, fara indoiala, vreo insemnatate.
21:14 Zidul cetatii avea douasprezece temelii, si pe ele erau cele douasprezece nume ale celor doisprezece apostoli ai Mielului.
Douasprezece temelii. Numarul ,,doisprezece” apare de cinci ori in v. 12–14. In ce priveste semnificatia numarului doisprezece, vezi comentariul de la cap. 7,4.
Doisprezece apostoli. Biserica din Noul Testament este construita pe temelia apostolilor si a profetilor (Efeseni 2,0).
21:15 Ingerul, care vorbea cu mine, avea ca masuratoare o trestie de aur, ca sa masoare cetatea, portile si zidul ei.
Trestie. Compara cu Ezechiel 40,3; Apocalipsa 11,1. Fara indoiala ca aici a masura si a face cunoscute masurile au rostul de a asigura cu privire la cat de potrivit si de suficient este caminul ceresc (vezi comentariul de la Ioan 14,2).
21:16 Cetatea era in patru colturi, si lungimea ei era cat largimea. A masurat cetatea cu trestia, si a gasit aproape douasprezece mii de prajini. Lungimea, largimea si inaltimea erau deopotriva.
In patru colturi. Este frumusete in simetrie, in echilibru desavarsit si in armonie. In ce priveste diferite obiecte patrate, vezi Exodul 27,1; 28,16; 30,2; 39,9; 2 Cronici 3,8; Ezechiel 41,21; 43,16; 45,2; 48,20.
Douasprezece mii de prajini. O prajina are aproximativ 190 m. (vezi Vol. V. p. 50). Prin urmare, 12.000 de prajini ar fi cam 2.280 km. Nu se specifica daca aceasta masura este a perimetrului sau doar a unei singure laturi. Daca ar fi a perimetrului, atunci lungimea unei laturi a cetatii ar fi de 570 km. In ce priveste obiceiul de a masura o cetate dupa perimetrul ei, vezi The Letter of Aristeas 105. Ar trebui notat faptul ca prajina nu este identica cu stadionul.
Deopotriva. S-au facut diferite incercari de a explica dimensiunile cetatii. Este dificil sa ne imaginam o cetate care are o inaltime de 12.000 de prajini (sau 3.000) (vezi mai sus, la ,,douasprezece mii de prajini”). Unii, fara a nega realitatea cetatii, cred ca masurile de aici, ca si cele ale zidului, sunt ,,masura ingerului” (vezi comentariul de la v. 17). Ei sustin ca, prin urmare, este aproape imposibil ca aici sa fie vorba de dimensiuni omenesti. Altii atrag atentia asupra similaritatii dintre masura cetatii descrisa aici si cea pe care si-o imaginau iudeii. Despre aceasta problema se discuta in Midrash: ,,De unde este lungimea, latimea si inaltimea [Ierusalimului]? Si el s-a intins si sa inaltat mereu in sus, Ezechiel 41,7. Se spune ca R. Eli’ezer Ja’aqob a zis: In cele din urma Ierusalimul se va ridica si se va inalta pana la tronul slavei si Ii va spune lui Dumnezeu: ‚Spatiul meu este prea stramt; retrage-Te de la mine, ca sa pot locui!’ Isaia 49,20” (Pesiqtha 143a, citat in Strack si Billerbeck, Kommnetar zum Neuen Testament, vol. 3, p. 849).
Altii atribuie cuvantului tradus aici ,,deopotriva” (isos) sensul de ,,proportie” si cred ca desi lungimea si latimea pot fi egale, inaltimea va fi proportionala cu celelalte dimensiuni. Acest lucru este posibil, desi este dificil de demonstrat o astfel de explicatie fie din sursele biblice, fie din cele clasice. O alta interpretare permite ca isos sa pastreze sensul obisnuit, dar face observatia ca prin cuvantul tradus aici inaltime (hupsos) se poate face referire nu doar la ,,inaltime”, ci si la ,,partea inalta”, ,,varful”, ,,culmea”, ,,coroana”. Daca intelegem hupsos in felul acesta, Ioan vrea sa spuna ca distanta din jurul varfului zidului este aceeasi cu cea a partii de jos a acestuia.
Oricata nesiguranta ar fi cu privire la proportia exacta sau cu privire la masura cetatii ceresti, un lucru este sigur, si anume ca slava ei va intrece foarte mult cele mai placute inchipuiri. Nimeni nu trebuie fie ingrijorat, deoarece va fi loc destul pentru toti cei care doresc sa locuiasca acolo. In casa Tatalui ,,sunt multe locasuri” (Ioan 14,2).
21:17 I-a masurat si zidul, si-a gasit o suta patruzeci si patru de coti, dupa masura oamenilor, caci cu masura aceasta masura ingerul.
Masurat si zidul. Pe temeiul masurii cotului din Noul Testament, care era de aproximativ 57 cm (vezi Vol. V, p. 50), 144 de coti ar fi cam 80 m. Ioan nu spune ca aceasta ar fi inaltimea zidului. Unii au emis parerea ca aceasta ar fi grosimii lui.
Ingerului. In greceste substantivul ,,inger” nu are articol hotarat. Acest pasaj suna astfel: ,,a unui om, chiar a unui inger”. Sensul este destul de obscur.
Din aceasta cauza, unii sustin ca ar trebui sa ne abtinem sa aplicam in mod dogmatic unitati de masura omenesti la Noului Ierusalim. Indiferent de dimensiunile cetatii, putem fi siguri ca totul este desavarsit. Cand vor vedea cetatea, sfintii vor intelege semnificatia simbolurilor folosite de Ioan.
21:18 Zidul era zidit de iaspis, si cetatea era de aur curat, ca sticla curata.
Zidul. [,,Cladirea”, KJV]. Gr. endomesis, ,,o inzidire”, de la domao, ,,a zidi”. Cuvantul acesta apare numai in Noul Testament. Josephus (Antichitati xv. 9. 6) il foloseste cu referire la un dig construit in mare. Aici endomesis ar putea sa se refere la o inzidire in zid, ca si cum zidul ar fi fost captusit, sau garnisit, cu iaspis.
Iaspis. Vezi comentariul de la cap. 4,3.
Aur curat. Constructia cetatii pare sa aiba transparenta sticlei. Cu siguranta ca frumusetea ei stralucitoare schimba orice raza de lumina care cade pe ea.
21:19 Temeliile zidului cetatii erau impodobite cu pietre scumpe de tot felul: cea dintai temelie era de iaspis; a doua, de safir; a treia de halchedon; a patra, de smarald;
Impodobite. Gr. kosmeo, ,,a impodobi” (vezi comentariul de la v. 2).
Pietre scumpe. Nu toate acestea pot fi identificate de giuvaergiul modern si nici nu avem mult de castigat prin compararea lor cu pietrele pretioase de la pieptarul marelui preot (Exodul 28,17–20). Nici sursele antice si nici invatatii moderni nu sunt de acord cu identificarea tuturor pietrelor. Unele din sugestiile lor sunt prezentate mai jos, la pietrele respective.
Iaspis. Vezi comentariul de la cap. 4,3.
Safir. Probabil lapis lazuli, o piatra transparenta, de un albastru deschis-azuriu – de o mare duritate.
Halchedon. Identificarea acestei pietre este incerta. In RSV este folosit cuvantul ,,agat”. Unii
sugereaza ca este vorba de o piatra pretioasa, de culoare verzuie. Smaragd. Se crede ca este o piatra pretioasa, de un verde stralucitor.
21:20 a cincea de sardonix: a sasea, de sardiu; a saptea, de hrisolit; a opta, de beril; a noua, de topaz; a zecea, de hrisopraz; a unsprezecea, de iacint; a douasprezecea, de ametist.
Sardonix. Probabil un onix cu linii rosii si cafenii, pe un fundal alb.
Sardiu. Se crede ca este o piatra pretioasa, de culoare rosiatica. RSV ii zice ,,carneol”, o varietate rosiatica de halchedon.
Hrisolit. Literal, ,,piatra aurie”. O piatra de culoare galbena, neidentificata exact.
Beril. Se crede ca este o piatra pretioasa, de culoare verde-marin.
Topaz. Se crede ca este o piatra de culoare galbena, mai mult sau mai putin transparenta, folosita de cei din vechime pentru a face atat sigilii cat si giuvaeruri. Unii cred ca aici este vorba de un hrisolit de culoare aurie.
Hrisopraz. Hrisoprazul modern este o piatra pretioasa de culoare verde ca marul. Totusi, nu este sigur daca la aceasta piatra se face referire. Iacint. Probabil ca este o piatra pretioasa, de culoare purpurie. Unii identifica iacintul cu safirul modern. Ametist. Se crede ca este o piatra pretioasa, de culoare purpurie.
21:21 Cele douasprezece porti erau douasprezece margaritare. Fiecare poarta era dintr-un singur margaritar. Ulita cetatii era de aur curat, ca sticla stravezie.
Un singur margaritar. Marimea pietrelor pretioase enumerate aici este dincolo de capacitatea umana de intelegere.
21:22 In cetate n-am vazut nici un Templu; pentru ca Domnul Dumnezeu, Cel Atotputernic, ca si Mielul, sunt Templul ei.
Templu. Gr. naos, cuvantul pentru sanctuar, limitat la Sfanta si Sfanta Sfintelor, fara a include curtile exterioare si celelalte cladiri. In ce priveste hieron, cuvant care se refera la intregul complex sfant, vezi comentariul de la Luca 2,46; Apocalipsa 3,12.
Sanctuarul pamantesc era un simbol al locului unde locuieste Dumnezeu. Din pricina pacatului lor, Adam si Eva au fost izgoniti din Eden si din prezenta divina. Atunci cand pacatul va fi indepartat, biserica va fi din nou in stare sa locuiasca in prezenta Sa, si nu va mai fi necesara nici o constructie care sa simbolizeze locul prezentei lui Dumnezeu.
21:23 Cetatea n-are trebuinta nici de soare, nici de luna, ca s-o lumineze; caci o lumineaza slava lui Dumnezeu, si faclia ei este Mielul.
N-are trebuinta. Corpurile de iluminat nu vor mai fi necesare pentru iluminarea cetatii. Glorioasa stralucire a prezentei lui Dumnezeu (vezi Isaia 60,19.20) va oferi lumina mai mult decat suficienta. Lucrurile materiale nu sunt indispensabile planului lui Dumnezeu; in prezenta Sa toate sunt facute de rusine (vezi Isaia 24,23). Luminile create nu pot intrece in stralucire slava prezentei divine.
21:24 Neamurile vor umbla in lumina ei, si imparatii pamantului isi vor aduce slava si cinstea lor in ea.
Neamurile. O referire la cei mantuiti din ,,orice neam, orice semintie, orice norod si din orice limba” (Apocalipsa 7,9; compara cu Isaia 60,3.5).
Imparatii. Tabloul este luat din Vechiul Testament (vezi Isaia 60,11).
21:25 Portile ei nu se vor inchide ziua, fiindca in ea nu va mai fi noapte.
Nu va mai fi noapte. Fara indoiala ca din pricina circumstantelor mentionate in v. 23 (vezi comentariul de la Zaharia 14,7).
21:26 In ea vor aduce slava si cinstea Neamurilor.
Neamurilor. Compara cu v. 24.
21:27 Nimic intinat nu va intra in ea, nimeni care traieste in spurcaciune si in minciuna; ci numai cei scrisi in cartea vietii Mielului.
Nimic intinat. Fara indoiala ca este o aluzie la Isaia 52,1. Mare parte din tablourile descrierii pe care o face Ioan Sfintei Cetati este imprumutata din scrierile proorocilor din vechime, care descriau slava Ierusalimului asa cum ar fi putut el sa fie. Ioan descrie cetatea asa cum va fi (vezi comentariul de la Ezechiel 48,35).
Traieste in spurcaciune. Vezi comentariul de la v. 8.
In minciuna. Vezi comentariul de la v. 8.
Cartea vietii. Vezi comentariul de la Filipeni 4,3.
COMENTARIILE LUI ELLEN G. WHITE
1 AH 539; GC 674; PP 62; SR 430
1, 2 Ed 301
1–271T 67–71
2 AA 591; EW 18, 31, 291; GC 427, 663
3 AA 592; DA 26; Ed 302; MB 108
3, 4 GC 676; SR 431
4 AA 602; AH 543, 544; GC 568; Ed 302; EW 289; MB 17; MH 506, 508; ML 153, 348, 349, 355; SR 413; 8T 42, 45; 9T 287
6 Ed 83; EW 279; FE 363; 1T 484
6, 7 GC 540
8 2T 630; 4T 336
9, 10 EW 251; GC 426
10–14EW 18, 291
11 GC 676; SR 431
11, 12 AA 591
18, 19 ML 357
21, 22 AA 592
22 GC 676; ML 365; SR 432
23 Ed 301; EW 170, 179, 286; ML 357
24 GC 676
27 AA 76; CH 103, 285; GC 474, 481; MB 24; ML 321; MM 144, 268; PK 84; PP 326; SL 31; Te 69; TM 149; 5T 278, 331, 384, 475