21:16 Cetatea era in patru colturi, si lungimea ei era cat largimea. A masurat cetatea cu trestia, si a gasit aproape douasprezece mii de prajini. Lungimea, largimea si inaltimea erau deopotriva.
In patru colturi. Este frumusete in simetrie, in echilibru desavarsit si in armonie. In ce priveste diferite obiecte patrate, vezi Exodul 27,1; 28,16; 30,2; 39,9; 2 Cronici 3,8; Ezechiel 41,21; 43,16; 45,2; 48,20.
Douasprezece mii de prajini. O prajina are aproximativ 190 m. (vezi Vol. V. p. 50). Prin urmare, 12.000 de prajini ar fi cam 2.280 km. Nu se specifica daca aceasta masura este a perimetrului sau doar a unei singure laturi. Daca ar fi a perimetrului, atunci lungimea unei laturi a cetatii ar fi de 570 km. In ce priveste obiceiul de a masura o cetate dupa perimetrul ei, vezi The Letter of Aristeas 105. Ar trebui notat faptul ca prajina nu este identica cu stadionul.
Deopotriva. S-au facut diferite incercari de a explica dimensiunile cetatii. Este dificil sa ne imaginam o cetate care are o inaltime de 12.000 de prajini (sau 3.000) (vezi mai sus, la ,,douasprezece mii de prajini”). Unii, fara a nega realitatea cetatii, cred ca masurile de aici, ca si cele ale zidului, sunt ,,masura ingerului” (vezi comentariul de la v. 17). Ei sustin ca, prin urmare, este aproape imposibil ca aici sa fie vorba de dimensiuni omenesti. Altii atrag atentia asupra similaritatii dintre masura cetatii descrisa aici si cea pe care si-o imaginau iudeii. Despre aceasta problema se discuta in Midrash: ,,De unde este lungimea, latimea si inaltimea [Ierusalimului]? Si el s-a intins si sa inaltat mereu in sus, Ezechiel 41,7. Se spune ca R. Eli’ezer Ja’aqob a zis: In cele din urma Ierusalimul se va ridica si se va inalta pana la tronul slavei si Ii va spune lui Dumnezeu: ‚Spatiul meu este prea stramt; retrage-Te de la mine, ca sa pot locui!’ Isaia 49,20” (Pesiqtha 143a, citat in Strack si Billerbeck, Kommnetar zum Neuen Testament, vol. 3, p. 849).
Altii atribuie cuvantului tradus aici ,,deopotriva” (isos) sensul de ,,proportie” si cred ca desi lungimea si latimea pot fi egale, inaltimea va fi proportionala cu celelalte dimensiuni. Acest lucru este posibil, desi este dificil de demonstrat o astfel de explicatie fie din sursele biblice, fie din cele clasice. O alta interpretare permite ca isos sa pastreze sensul obisnuit, dar face observatia ca prin cuvantul tradus aici inaltime (hupsos) se poate face referire nu doar la ,,inaltime”, ci si la ,,partea inalta”, ,,varful”, ,,culmea”, ,,coroana”. Daca intelegem hupsos in felul acesta, Ioan vrea sa spuna ca distanta din jurul varfului zidului este aceeasi cu cea a partii de jos a acestuia.
Oricata nesiguranta ar fi cu privire la proportia exacta sau cu privire la masura cetatii ceresti, un lucru este sigur, si anume ca slava ei va intrece foarte mult cele mai placute inchipuiri. Nimeni nu trebuie fie ingrijorat, deoarece va fi loc destul pentru toti cei care doresc sa locuiasca acolo. In casa Tatalui ,,sunt multe locasuri” (Ioan 14,2).