2:24 Voua, insa, tuturor celorlalti din Tiatira, care nu aveti invatatura aceasta, si n-ati cunoscut adancimile Satanei, cum le numesc ei, va zic: Nu pun peste voi alta greutate.
Celorlalti. Adica restul credinciosilor din Tiatira. Din punct de vedere istoric, acest cuvant se refera la grupele mici de credinciosi din Evului Mediu, care au incercat sa ramana fideli crestinismului apostolic. Astfel de grupe se gaseau atat inauntrul cat si in afara bisericii catolice. Deosebit de importante au fost miscarea valdenzilor, in continentul Europa, si aderentii lui Wyclif, in Anglia. Nici una din gruparile acestea nu a avut parte de adevarul care a fost proclamat mai tarziu in timpul Reformei, dar solia data ,,tuturor celorlalti din Tiatira” era potrivita pentru ei. Dumnezeu nu le-a cerut acestora nimic altceva decat sa fie credinciosi fata de lumina pe care o aveau.
Invatatura aceasta. Adica invataturile Izabelei (vezi comentariul de la v. 20).
Adancimile. Literal, ,,adancuri”, cu intelesul de ,,lucruri profunde”. Hristos ia chiar cuvintele pe care apostatii le aplica la propriile lor invataturi (,,cum le numesc ei”) si le intituleaza incisiv ,,adancimile Satanei”. Gnosticii pretindeau ca sunt singurii care cunosteau ,,lucrurile adanci” (vezi Vol. VI, pp. 54–58).
Alta greutate. Credinciosia fata de lumina ce le fusese data era suficienta.