2:14 Dar am ceva impotriva ta. Tu ai acolo niste oameni care tin de invatatura lui Balaam, care a invatat pe Balac sa puna o piatra de poticnire inaintea copiilor lui Israel, ca sa manance din lucrurile jertfite idolilor, si sa se dedea la curvie.
Ta. Cu privire la forta singularului, vezi comentariul de la v. 2.
Balaam. Vezi Numeri 22,24. Analogia cu Balaam sugereaza ca erau in Pergam unele persoane al caror scop era sa dezbine si sa ruineze biserica, incurajand practicile care sunt interzise crestinilor (vezi mai jos, la ,,lucrurile jertfite”; vezi comentariul de la Faptele Apostolilor 15,29). Balaam se preocupa de propriile interese, nu de cele ale poporului lui Dumnezeu.
Piatra de poticnire. Gr. skandalon, carligul care face sa se inchida o cursa. Astfel, a ,,pune o piatra de poticnire” inaintea cuiva inseamna a-l face sa cada. Vezi comentariul de la Matei 5,29.
Lucrurile jertfite. Cele doua practici mentionate aici au fost in mod expres interzise de Sinodul de la Ierusalim (vezi comentariul de la Faptele Apostolilor 15,29; Romani 14,1; 1 Corinteni 8,1). Balaam l-a influentat pe Israel ,,sa se dedea la curvie cu fetele lui Moab”, sa aduca jertfe zeilor moabiti si probabil sa manance din jertfele aduse acestor zei (Numeri 25,1.2; 31,16).
Aceste doua pacate au dus la un amestec al paganismului cu religia adevarata. Aplicata la istoria crestina, descrierea aceasta este cat se poate de potrivita la situatia din biserica in perioada de dupa legalizarea crestinismului de catre Constantin, in anul 313 d.Hr., si convertirea lui cu numele, zece ani mai tarziu. Acest imparat a urmarit o politica de contopire a paganismului si a crestinismului in cat mai multe puncte cu putinta, intr-o incercare de a uni diverse elemente ale imperiului, pentru a-l intari. Pozitia favorabila, ba chiar dominanta, pe care a acordat-o Constantin bisericii a facut din ea o prada pentru ispitele care insotesc intotdeauna prosperitatea si popularitatea. Sub Constantin si urmasii sai, dintre care aproape toti au continuat politica sa favorabila, biserica a devenit repede o institutie politico-eclesiastica si a pierdut mult din spiritualitatea ei anterioara.