Printable ModeApocalipsa, 18
|
18:1 Dupa aceea, am vazut pogorandu-se din cer un alt inger, care avea o mare putere; si pamantul s-a luminat de slava lui. o mare putere, si pamantul s-a luminat de slava lui. Dupa aceea. Aceste cuvinte se refera la succesiunea in care i-au fost descoperte lui Ioan cap. 17 si 18, nu neaparat la ordinea evenimentelor raportate acolo. Ioan nu vrea sa spuna ca evenimentele din cap. 18 au loc dupa cele despre care se vorbeste in cap. 17. Vezi comentariul de la cap. 14,1. Din cer. Ingerul este vazut de catre Ioan in actul coborarii din cer, ca si cum ar fi venit dinaintea lui Dumnezeu, cu o misiune speciala. Un alt inger. Adica altul fata de cel din cap. 17. Acest inger se uneste cu ingerul al treilea din cap. 14,9–11 in proclamarea soliei finale adresate lumii de catre Dumnezeu (EW 277), iar mesajul sau este o repetare a mesajului ingerului al doilea, din cap. 14,8 (GC 603). Putere. Gr. exousia, ,,autoritate” (vezi comentariul de la cap. 17,13). Acest inger vine din sala tronului universului, avand insarcinarea de a proclama ultima solie de har a lui Dumnezeu si de a-i avertiza pe locuitorii pamantului cu privire la soarta iminenta pe care o va avea ,,Babilonul cel mare”. Luminat. Sau ,,iluminat”. In ciuda straduintelor Satanei de a invalui pamantul in intuneric, Dumnezeu il ilumineaza acum cu lumina glorioasa a adevarului mantuitor (vezi comentariul de la Ioan 1,4.5.9). Slava. Gr. doxa (vezi comentariul de la Ioan 1,14; Romani 3,23). ,,Slava” poate reprezenta caracterul lui Dumnezeu (vezi Exodul 33,18.19; 34,6.7), aici in deosebi asa cum se descopera acesta in planul de mantuire. 18:2 El a strigat cu glas tare, si a zis: A cazut, a cazut, Babilonul cel mare! A ajuns un locas al dracilor, o inchisoare a oricarui duh necurat, o inchisoare a oricarei pasari necurate si urate; A strigat cu glas tare. Pentru ca toti sa poata auzi. Solia din cap. 18 va fi proclamata in timpul strigatului celui de-al treilea inger (GC 603, 604, 614, 615, 653), si astfel merita cea mai atenta cercetare. A cazut. Vezi comentariul de la cap. 14,8. Caderea spirituala a cetatii urmeaza sa fie acum demonstrata si confirmata, iar ea urmeaza sa-si primeasca pedeapsa. Compara cu Isaia 13,21.22; 21,9; Ieremia 51,8. Babilonul cel mare. Vezi comentariul de la cap. 14,8; 17,5. Al dracilor. Literal, ,,al demonilor” (vezi comentariul de la Marcu 1,23). ,,Babilonul cel mare” este acum cu totul sub stapanire demonica (vezi comentariul de la Apocalipsa 17,5.6.14, compara cu cel de la Matei 12,43–45). Probabil ca aici se face referire, intr-un anumit sens, la spiritismul modern (vezi comentariul de la Apocalipsa 13,13.14; compara cu EW 273, 274; GC 558, 588, 624). Oricarui duh necurat. Literal, ,,spirit necurat” (vezi comentariul de la Marcu 1,23). Pasari necurate si urate. Aceasta dubla metafora are menirea de a intensifica descrierea extremei pervertiri si apostazii a Babilonului. In forma literara, cap. 18 reflecta structura poeziei ebraice antice (vezi Vol. III, p. 23). 18:3 pentru ca toate neamurile au baut din vinul maniei curviei ei, si imparatii pamantului au curvit cu ea, si negustorii pamantului s-au imbogatit prin risipa desfatarii ei. Toate neamurile. Vezi comentariul de la cap. 17,2. Vinul maniei. Vezi comentariul de la cap. 14,8. Imparatii pamantului. Vezi comentariul de la cap. 16,14; 17,2.10.12. Au curvit. Vezi comentariul de la cap. 17,2 Negustorii. Gr. emporoi, literal, ,,cei din calatorie”, deci ,,calatori” sau ,,negustori”. Din cauza limbajului extrem de figurat al cap. 18 este nesigur daca acesti ,,negustori” sunt reali sau simbolici. Sunt posibile ambele variante. Daca sunt simbolici, ,,negustorii” acestia ii reprezinta pe cei care sustin invataturile si metodele ,,Babilonului celui mare” (compara cu Isaia 47,11–15), marfurile pe care le are acesta de prezentat si de vandut pentru oamenii acestei lumi, pentru a-i amagi (vezi comentariul de la Apocalipsa 18,11). Risipa. Gr. dunamis, ,,putere”, aici probabil in sensul de ,,influenta”. Vezi comentariul de la cap. 5,12. Desfatarii. Gr. strenos, ,,frivolitate”, ,,lux fara rost” (vezi comentariul de la v. 7). 18:4 Apoi am auzit din cer un alt glas, care zicea: Iesiti din mijlocul ei, poporul Meu, ca sa nu fiti partasi la pacatele ei, si sa nu fiti loviti cu urgiile ei! Un alt glas. Adica, asa cum cere exprimarea din greaca, o alta voce de inger. Iesiti din mijlocul ei. Dupa cat se pare, chiar aproape pana la sfarsitul timpului, unii – poate multi - din poporul lui Dumnezeu n-au auzit chemarea de a iesi din Babilonul mistic. Compara cu chemarea lui Dumnezeu catre poporul Sau din vechime, de a iesi din Babilonul literal (vezi Isaia 48,20; Ieremia 50,8; 51,6.45). Dupa cum poporul lui Dumnezeu din vechime a iesit din Babilonul literal pentru a putea sa se intoarca la Ierusalim, tot asa poporul Sau de astazi este chemat sa iasa din Babilonul mistic, pentru a putea fi socotiti vrednici de a intra in Noul Ierusalim. Probabil ca toti cei care sunt cu adevarat poporul Lui vor auzi glasul Sau si vor da ascultare chemarii (vezi comentariul de la Matei 7,21–27; compara cu Ioan 10,4.5). Acest ,,glas” repeta chemarea celui de-al doilea inger din Apocalipsa 14,8 (vezi GC 390, 603; EW 277). Motivele imediate ale acestei chemari imperative sunt aratate in ultima parte a versetului. Partasi. Acesta este primul din cele doua motive date pentru a iesi repede din Babilonul mistic. Cei care vor fi partasi la pacatele Babilonului vor fi, evident, responsabili pentru ele (compara cu Ieremia 51,6). Pacatele ei. Intr-un sens general, toate pacatele la care ii mana ea pe oameni, dar mai ales pacatele aratate in cap. 17,2–6, (vezi comentariul de la v. 6). In cap. 18 Babilonul este adus inaintea barei justitiei divine din cinci motive: (1) mandrie si aroganta, (2) materialism si lux, (3) adulter, (4) inselaciune si (5) persecutie (vezi v. 2, 3, 5, 7, 23, 24). Urgiile ei. Adica pedeapsa care este gata sa o primeasca pe urma ,,judecatii”, sau a ,,sentintei”, din cap. 17,1 (vezi comentariul de la cap. 16,19; 17,1.17). Natura acestor ,,urgii”, este descrisa pe scurt in cap. 16,19; 17,16; 18,8.21. Cea mai mare parte a cap. 18 consta intr-o descriere concreta, dar foarte figurata si indirecta, a acestor ,,urgii”. Intrucat primele cinci din cele sapte plagi de pe urma vor veni mai ales asupra celor care colaboreaza cu Babilonul – conducatorii si locuitorii pamantului (cap. 17,1.2.8.12) – pedepsirea Babilonului, organizatiile religioase apostaziate unite, va avea loc in timpul plagii a saptea (vezi comentariul de la cap. 16,19; 17,1.5.16). Cea de-a sasea plaga pregateste calea pentru darea pedepsei. 18:5 Pentru ca pacatele ei s-au ingramadit, si au ajuns pana in cer; si Dumnezeu Si-a adus aminte de nelegiuirile ei. Pacatele ei. Vezi comentariul de la Apocalipsa 18,4; vezi Ieremia 50,14. S-au ingramadit si au ajuns. [,,Au ajuns”] Gr. kollao, literal, ,,a se alipi”, ,,a se intari laolalta”. Pacatele Babilonului sunt descrise ca o masa muntoasa ridicandu-se, compacta si lipita. Pana la cer. Asa cum muntele simbolic strapunge cerul, tot asa purtarea criminala a ,,Babilonului celui mare” (vezi comentariul de la cap. 17,6) se ridica inaintea lui Dumnezeu, cerand o rasplata (Apocalipsa 16,19; compara cu Genesa 11,4.5; 18,20.21; Ezra 9,6; Ieremia 51,9; Daniel 5,26.27; Iona 1,2). Probabil ca aici este o aluzie la turnul Babel (Genesa 11,4). Si-a adus aminte. Indelunga rabdare a lui Dumnezeu este aproape de sfarsit, iar judecata Sa asupra Babilonului mistic este gata sa fie executata (vezi comentariul de la cap. 16,19). Asa cum se aplica la Dumnezeu, cuvintele ,,Si-a adus aminte” inseamna in mod normal ca El este pe punctul de a-i rasplati pe oameni pentru faptele lor, fie bune, fie rele (vezi Genesa 8,1; Exodul 2,24; Psalmi 105,42; etc.). Nelegiuirile ei. Adica faptele ei nelegiuite si rezultatele acestora, mai ales crimele puse pe seama ei in cap. 17 si 18 (vezi comentariul de la cap. 17,6; 18,6.7). 18:6 Rasplatiti-i cum v-a rasplatit ea, si intoarceti-i de doua oricat faptele ei. Turnati-i indoit in potirul in care a amestecat ea! Rasplatiti-i. Literal, ,,dati-i pana la limita”. Desfranata, adica organizatia apostaziata, ,,Babilonul cel mare” (vezi comentariul de la cap. 14,8; 17,5), va fi rasplatita pe deplin pentru toate faptele ei rele. Cu o dreptate absoluta, Cerul nu va retine nimic din rasplata care i se cuvine. Rasplata pe care o va primi Babilonul este descrisa pe scurt in cap. 17,16.17, si mai pe larg in cap. 18. Compara cu Ieremia 51,6. Cum v-a rasplatit ea. Literal, ,,dupa faptele ei”. Ea isi va primi rasplata practic. Pedeapsa va corespunde crimei, adica va fi pe masura ei. Compara cu Isaia 47,3; Ieremia 50,15.29; 51,24. De doua ori. Literal, ,,dublati-i dublul”. Dati-i o masura indoita (compara cu Isaia 40,2; Ieremia 16,18; 17,18). Faptele ei. Felul in care s-a purtat ea cu altii va fi etalonul, norma dupa care se va purta si Dumnezeu cu ea. Potirul. Vezi comentariul de la cap. 14,10; 17,4. A amestecat. In acelasi potir in care a amestecat ea o portie rea pentru ca altii sa o bea, Dumnezeu ii va amesteca acum o amestecatura teribila si o va sili sa o bea (Apocalipsa 14,8; 17,4; compara cu Ieremia 50,15.29). 18:7 Pe cat s-a slavit pe sine insasi, si s-a desfatat in risipa, pe atat dati-i chin si tanguire! Pentru ca zice in inima ei: Sed ca imparateasa, nu sunt vaduva, si nu voi sti ce este tanguirea! Pe cat. Pedeapsa va fi corespunzatoare cu crima. Suferinta si tanguirea ei vor fi pe masura laudei si a desfraului de mai inainte. S-a desfatat in risipa. Literal, prima parte a v. 7 suna asa: ,,atat de multe lucruri au slavit-o si au dus-o la desfranare”. Atat de multe lucruri au contribuit la mandria si desfranarea ei. Aroganta ei incredere in sine a facut-o sa fie sigura de succesul final al complotului de a distruge ramasita poporului lui Dumnezeu si de a domni nestingherita pe pamant. Ea este mandra de bogatia, popularitatea si puterea ei. Compara cu Isaia 47,6–10; Ezechiel 28,2.4.5.16. Chin. Vezi comentariul de la cap. 17,16; 18,4. Tanguire. Aceasta va veni drept urmare a ,,plagilor” (v. 4) care o ,,chinuiesc”. Compara cu plangerile ,,imparatilor” si ale ,,negustorilor” (v. 9, 11). Zice in inima ei. Sau ,,zice in mintea ei”, si anume pe vremea cand ingerul din v. 4 proclama solia sa de avertizare, inainte de incheierea timpului de proba, si mai tarziu, in timpul plagii a sasea (vezi comentariul de la cap. 17,1). Ingamfarea excesiva a zamislit o incredere deplina in planul ei rau, de a stapani lumea. Incercarea de a-i insela pe altii a avut ca rezultat o absoluta autoamagire. Nu numai ca i-a ,,imbatat” pe altii, dar si ea insasi este intr-o stare de betie (vezi comentariul de la cap. 17,2.6). Sed ca imparateasa. Notati timpul prezent (vezi mai sus, la ,,zice in inima ei”). Adevarata biserica este reprezentata in Scriptura de o ,,fecioara curata” (vezi comentariul de la 2 Corinteni 11,2), mireasa lui Hristos (vezi comentariul de la Efeseni 5,23–32; vezi comentariul de la Apocalipsa 12,1; 19,7.8). Marea desfranata face pe mireasa lui Hristos inaintea locuitorilor pamantului, asupra carora, in Numele Lui, ea pretinde stapanire. Insa ea este o ,,imparateasa” falsa (vezi Isaia 47,6–10). Este o desfranata care nu a avut niciodata un sot legal, si totusi este in stare sa se laude cu cuceririle ei. Oare nu se tin dupa ea ,,imparatii” si ,,oamenii mari” ai pamantului (Apocalipsa 18,9.23)? Nu sunt ei supusi vointei ei, instrumentele uneltirilor ei ticaloase (vezi comentariul de la cap. 17,2)? Nu sunt vaduva. Ca ,,vaduva”, ea nu ar avea un statut legal, nu ar putea pretinde supunerea locuitorilor pamantului. Compara cu Isaia 47,8.10. Tanguirea. Exact ceea ce asteapta mai putin este ceea ce i se va intampla cu siguranta (vezi comentariul de la Isaia 47,11). 18:8 Tocmai pentru aceea, intr-o singura zi vor veni urgiile ei: moartea, tanguirea si foametea. Si va fi arsa de tot in foc, pentru ca Domnul Dumnezeu, care a judecat-o, este tare. Pentru aceea. Adica din pricina laudaroseniei ei arogante, a ingamfarii, a desfranarii, a dorintei ticaloase dupa putere si suprematie, si din pricina indraznelii de a se opune vointei lui Dumnezeu. Intr-o singura zi. Unii considera ca este un timp profetic, reprezentand astfel un an literal. Altii considera ca aici ingerul accentueaza faptul ca ,,plagile” vor veni deodata si pe neasteptate asupra Babilonului mistic, mai ales asupra falsului sau simt al sigurantei (v. 7), sau ca este vorba de o perioada nedefinita de timp. Tinand cont ca acelasi eveniment va avea loc ,,intr-un ceas” (v. 10, 17, 19), a doua explicatie pare preferabila (vezi comentariul de la Apocalipsa 17,12; compara cu Ieremia 50,29.31). In plus, forma cuvintelor traduse aici ,,zi” si ,,ceas” (Apocalipsa 18,10) sugereaza un moment – nu o perioada – din timp, si in felul acesta este evident ca este subliniata graba si caracterul neasteptat, mai degraba decat durata. Compara cu Isaia 47,9.11; 50,31; 51,8. Moartea. Prima data este aratat rezultatul final al ,,urgiilor ei” (vezi comentariul de la v. 21). Tanguirea. Vezi comentariul de la v. 7. Foametea. In timpul plagii a patra aderentii Babilonului (compara cu v. 1, 2) sufera de o foamete reala (cap. 16,8.9). Totusi, judecata Babilonului ca organizatie va avea loc in timpul plagii a saptea (v. 18, 19), iar foametea la care se face referire aici este figurata – asa dupa cum ar fi natural in cazul unei entitati figurate, ca Babilonul mistic, in conformitate cu faptul ca intregul capitol are un caracter figurat si extrem de poetic. Arsa de tot. O femeie simbolica va fi, fara indoiala, ,,arsa” cu un foc simbolic (compara cu Efeseni 6,16; 1 Petru 4,12; vezi comentariul de la Apocalipsa 17,16). In cap. 18,21 sfarsitul ei este descris printr-un simbol cu totul diferit. In ce priveste o descriere a evenimentelor prezise aici, vezi GC 653–657. Foc. Compara cu Ieremia 50,32; 51,24.25.37. Judecat-o. Judecata pronuntata asupra Babilonului este atat de sigura incat ingerul vorbeste despre ea ca si cum ar fi avut deja loc. Vezi comentariul de la cap. 16,19; 17,1.17; 19,2. Ceea ce i se intampla nu este un accident, ci un act deliberat al lui Dumnezeu. 18:9 Si imparatii pamantului, care au curvit si s-au dezmierdat in risipa cu ea, cand vor vedea fumul arderii ei, o vor plange si o vor boci. Imparatii pamantului. Vezi comentariul de la cap. 16,14.16; 17,2.12–14. Au curvit. Vezi comentariul de la cap. 17,2. S-au dezmierdat. Vezi comentariul de la v. 7. Fumul arderii ei. Compara cu Isaia 13,19; Ieremia 50,32; vezi comentariul de la Apocalipsa 14,10.11; 17,16; 18,6. O vor plange. Sau ,,se vor jeli din cauza ei”, ,,vor suspina din cauza ei”, cu voce tare si fara sa se poata stapani. Anticipandu-si soarta de neinlaturat, nenorocitii ,,imparati” si ,,negustori” (v. 11) ai pamantului se vor uni intr-o cantare de jale pentru ingamfatul Babilon, acum in chin pe rugul in flacari. Efectul dramatic al v. 9–20, care descriu soarta de neinlaturat a desfranatei celei mari, este sporit de forma lor literara, exotic orientala – un exces de cuvinte subliniate cu o imagistica grafica. Apelul din cap. 18 este in primul rand emotional, dar este intarit printr-o logica patrunzatoare: pentru cei care raspund chemarii lui Dumnezeu de a fugi de mania viitoare (v. 4) inca mai este timp sa scape de nenorocirea de neinlaturat care va veni o data cu ea. Simbolistica acestui capitol este luata aproape in intregime din Vechiul Testament, asa cum o dovedeste multimea de referinte paralele care sunt citate (vezi Nota Suplimentara de la sfarsitul acestui capitol). O cercetare atenta a acestor paralele din Vechiul Testament, in legatura cu evenimentele istorice la care se face aluzie acolo, lamureste foarte mult imaginea puternic simbolica a acestui capitol. In cap. 17,16 imparatii pamantului (vezi comentariul de la v. 12) sunt cei care dau foc Babilonului. Aici ei sunt descrisi ca jelind rezultatele acelui fapt, probabil din cauza ca au inteles tristul fapt ca in curand trebuie sa participe si ei la soarta Babilonului (compara cu Isaia 47,13–15). Boci. Gr. kopto, literal, ,,a-si bate pieptul”, ,,a-si taia trupul” de durere. 18:10 Ei vor sta departe, de frica sa nu cada in chinul ei, si vor zice: Vai! vai! Babilonul, cetatea cea mare, cetatea cea tare! Intr-o clipa ti-a venit judecata! Departe. Fara indoiala dandu-si seama ca, numai pana de curand, au colaborat cu cetatea Babilon (vezi v. 3), au participat la ,,pacatele” ei, si prin urmare, sunt destinati sa aiba parte de ,,plagile” acesteia (v. 4). Ei isi dau seama ca propria lor soarta este inexorabil legata de a ei. Ei nu au luat seama la chemarea lui Dumnezeu de a ,,iesi din mijlocul ei” (v. 4), si in curand trebuie sa aiba parte de soarta ei. Compara cu Ezechiel 27,33.35. Vai, vai! Ei au asteptat sa ,,primeasca putere imparateasca” (vezi comentariul de la cap. 17,12) in continuu, impreuna cu amanta lor, Babilonul mistic. Ea i-a asigurat ca a fost intronata drept ,,imparateasa” pentru totdeauna si ca daca ei isi vor lega soarta de a ei, se vor bucura de o stapanire fara sfarsit (vezi comentariul de la cap. 17,2). Dandu-si seama de zadarnicia unui astfel de plan, ei isi exprima acum puternicul lor regret. Cetatea cea mare. Vezi comentariul de la cap. 14,8; 17,5.18; 18,7. In limba greaca descrierea maretiei si a puterii de odinioara a Babilonului mistic este extrem de emfatica. Inconsistenta pretentiilor sale este acum evidenta, deoarece ,,Dumnezeul care a judecat-o este tare” (v. 8). O clipa. Vezi comentariul de la cap. 17,12; 18,8. Judecata. Gr. krisis, ,,actul judecatii” sau ,,executarea judecatii”, in contrast cu krima, ,,sentinta judecatii” (vezi comentariul de la cap. 17,1). Intrucat cap. 17 se ocupa mai ales de sentinta impotriva Babilonului, cap. 18 se ocupa de executarea acestei sentinte. 18:11 Negustorii pamantului o plang si o jelesc, pentru ca nimeni nu le mai cumpara marfa: Negustorii. Unii sustin ca acesti ,,negustori” sunt cei care conduc comertul si afacerile de pe pamant, al caror sprijin financiar si material a contribuit atat de mult la luxul, splendoarea si succesul Babilonului cel mare (vezi comentariul de la v. 7, 12–15). Altii considera ca acesti ,,negustori” simbolici ii reprezinta pe colportorii marfii spirituale a Babilonului, cei care au vandut doctrinele si metodele ei imparatilor si locuitorilor pamantului (vezi comentariul de la cap. 16,13.14; 17,2.4; vezi mai jos, la ,,marfa”). In cap. 18,23 despre acesti ,,negustori” se spune ca sunt ,,mai marii pamantului”. Compara cu Isaia 23,2.8.17.18; 47,13.15. O plang si o jelesc. Vezi comentariul de la v. 9. Nimeni nu le mai cumpara. Imparatii si locuitorii pamantului sunt dezamagiti si refuza sa mai aiba ceva de-a face cu Babilonul. Compara cu Isaia 23,14; Ezechiel 26,15–18. Marfa. Gr. gonos, ,,incarcatura”, sau ,,povara”, unei corabii sau a unui animal de povara, de aici sensul de ,,marfa”. Conform primei opinii mentionate mai sus, acest cuvant face referire la articole reale de manufactura si comert, iar conform celei de-a doua opinii, sau interpretarea figurata, este vorba de doctrinele si metodele Babilonului mistic, numite in alta parte ,,vinul” ei (vezi comentariul de la cap. 17,2). Caracterul extrem de figurat al cap. 18 (vezi comentariul de la v. 9) tinde sa favorizeze a doua interpretare (vezi mai sus, la ,,negustorii”). O data cu distrugerea Babilonului se pune capat suvoiului de bunuri care au fost vandute si distribuite in numele ei, prin care a inselat lumea intreaga. 18:12 marfa de aur, de argint, de pietre scumpe, de margaritare, de in subtire, de purpura, de matase si de stacojiu; nici feluritele lor soiuri de lemn de tiin, tot felul de vase de fildes, tot felul de vase de lemn foarte scump, de arama, de fier si de marmura; Marfa de aur. Incercarea de a clasifica cele 28 de articole de comert insirate in v. 12, 13, pentru a scoate din ele vreun inteles ascuns, sunt fara valoare exegetica. Caracterul foarte difuz si poetic al cap. 18 sugereaza ca scopul listei este de a scoate in evidenta multele interese comerciale ale Babilonului, daca este acceptata prima interpretare mentionata in comentariul de la v. 11, sau, daca este adoptata a doua, scopul este de a sublinia multilateralitatea doctrinelor si a metodelor ei corupte (vezi comentariul de la cap. 16,13.14; 17,2.4). Pentru o lista similara a marfurilor, vezi Ezechiel 27,3–25.33. Lemn de tiin. Literal, ,,lemn parfumat”, adica un lemn mirositor, folosit pentru ardere, ca si tamaia. Arama. Mai degraba ,,bronz” (vezi comentariul de la Exodul 25,3). 18:13 nici scortisoara, nici mirodeniile, nici miroznele, nici mirul, nici tamaia, nici vinul, nici untdelemnul, nici faina buna de tot, nici graul, nici boii, nici oile, nici caii, nici carutele, nici robii, nici sufletele oamenilor. Mirodeniile. Mai degraba ,,tamaie”. Dovezile textuale favorizeaza , intre ,,scortisoara” si ,,mirodenii”, adaugarea cuvantului amomon, o ,,mirodenie” extrasa dintr-o planta mirositoare care creste in India. Mirul. Gr. muron, ,,mir” (vezi comentariul de la Matei 2,11). Tamaia. Vezi comentariul de la Matei 2,11. Vinul. Pot fi citate dovezi textuale pentru omiterea acestui cuvant. Boii. Sau ,,vitele”. Gr. ktene, animale domestice, ca boii si animalele de povara. Aici probabil ca se intentioneaza numai boii. Carutele. Gr. rhedai, un cuvant imprumutat de la gali sau celti, introdus in Asia Mica de gali, care au devenit galateni. Rhedai de fapt nu inseamna carute, ci trasuri de calatorie pe patru roti. Folosirea acestui cuvant in Apocalipsa sugereaza ca autorul a trait in Asia Mica si si-a insusit un termen familiar in acea zona. Robii. Literal, ,,trupurile” (compara cu Romani 8,11; etc.). Ca un obiect de comert, acest cuvant ar avea, bineinteles, sensul de ,,robi”. Sufletele oamenilor. Mai degraba ,,adica fiintele umane”. In Biblie cuvantul ,,suflet” inseamna adesea ,,fiinta umana” sau ,,persoana” (vezi comentariul de la Psalmi 16,10; Matei 10,28). Compara cu ,,o suta de mii de insi” (1 Cronici 5,21), literal, ,,din sufletele oamenilor, o suta de mii”; ,,dadeau robi” (Ezechiel 27,13), literal, ,,dadeau suflete de oameni”. Unii au considerat ca aici ,,sufletele oamenilor” sunt o referinta la natura spirituala a fiintelor umane in discutie. 18:14 Si roadele atat de dorite sufletului tau s-au dus de la tine. Toate lucrurile alese, stralucite, sunt pierdute pentru tine, si nu le vei mai gasi. Roadele. Gr. apora, ,,fructe”, sau mai exact, ,,sezonul fructelor coapte”, tarziu in vara sau la inceput toamnei. Simbolic, se poate ca aici sa fie vorba despre vremea pe care desfranata o astepta, ca sa se poata bucura pe deplin de roadele poftelor ei (vezi comentariul de la cap. 17,4.6; 18,7). Atat de dorite sufletului tau. Literal, ,,dorintelor sufletului tau”, insemnand ,,dorintelor tale”. Cuvantul ,,suflet” este adesea echivalent cu pronumele personal (vezi comentariul de la Psalmi 16,10; Matei 10,28; Apocalipsa 18,13). Lucrurile alese, stralucite. Literal, ,,lucrurile bogate si splendide”, adica tot ceea ce a contribuit la viata ei de lux si desfrau (vezi comentariul de la v. 7). Nu le vei mai gasi. Deznodamantul nenorocirii care s-a abatut asupra Babilonului este repetat de sase ori in v. 21–23, in cuvinte asemanatoare. Babilonul va avea parte acum de ,,pierzarea” descrisa in cap. 17,8.11, pentru a nu se mai ridica niciodata. Compara cu Ieremia 51,26; Ezechiel 26,21; 27,36; 28,19. 18:15 Cei ce fac negot cu aceste lucruri, care s-au imbogatit de pe urma ei, vor sta departe de ea, de frica chinului ei. Vor plange, se vor tangui, Cei ce fac negot. Vezi comentariul de la v. 11. Aceste lucruri. Vezi comentariul de la v. 12, 13. Care s-au imbogatit de pe urma ei. Parteneriatul cu Babilonul a fost benefic pentru ambele parti (compara cu Ezechiel 27,33). Vor sta departe. Vezi comentariul de la v. 10. Vor plange, se vor tangui. Vezi comentariul de la v. 9. 18:16 si vor zice: Vai! vai! Cetatea cea mare, care era imbracata cu in foarte subtire, cu purpura si cu stacojiu, care era impodobita cu aur, cu pietre scumpe si cu margaritare! Vai, vai. Vezi comentariul de la v. 10. Cetatea cea mare. Vezi comentariul de la v. 10. Imbracata. Vezi comentariul de la cap. 17:4. In foarte subtire. Vezi comentariul de la cap. 19,8. Purpura si cu stacojiu. Vezi cap. 17,4. Impodobita. Vezi comentariul de la cap. 17,4. 18:17 Atatea bogatii intr-un ceas s-au prapadit! Si toti carmacii, toti cei ce merg cu corabia pe mare, marinarii, si toti cei ce castiga din mare, stateau departe; Atatea bogatii. Sau ,,toata bogatia aceasta” (vezi comentariul de la v. 7, 11–14). Intr-un ceas. Vezi comentariul de la cap. 17,12; 18,8. S-au prapadit. [,,Au ajuns nimic”, KJV]. Literal, ,,au fost pustiite” (vezi comentariul de la cap. 17:16). Carmacii. Gr. kubernetes, ,,carmaci”, insemnand ofiterul care poarta raspunderea navigarii unui vas, indiferent daca el conduce sau nu acel vas – nu proprietarul vasului (vezi Faptele Apostolilor 27,11). Folosind un limbaj extrem de figurat (vezi comentariul de la Apocalipsa 18,9), Ioan trece la dezvoltarea tabloului sugerat de ,,negustori” si de negotul lor (v. 11–15). Toti cei ce merg cu corabia. Sau ,,oricine navigheaza spre un loc”, probabil pentru a se angaja in comert. Aceste cuvinte pot fi considerate ca o apozitie la ,,carmaci”, cele doua parti de propozitie sunand astfel: ,,toti carmacii de vase, adica, oricine navigheaza in cautarea unui loc”. Tabloul este al unui capitan de vas care isi duce vasul din port in port pentru a face comert. Castiga din mare. Literal, ,,lucreaza pe mare”, adica isi castiga existenta din mare, in contrast cu cei care si-o castiga muncind pamantul. Aceste cuvinte ii includ si pe cei care construiesc vase, cei care pescuiesc, cei care cauta perle, aduna scoici, din care se extragea culoarea purpurei (vezi comentariul de la Luca 16,19). Compara cu Ezechiel 26,17; 27,26–32. Stateau departe. Vezi comentariul de la v. 10. 18:18 si, cand au vazut fumul arderii ei, strigau: Care cetate era ca cetatea cea mare? Fumul arderii ei. Vezi comentariul de la v. 9. Strigau. Sau ,,strigau fara incetare”. Era un adevarat Babel de glasuri atunci cand persoanele mentionate in v. 17 strigau intr-o parte si-n alta. Care cetate. Babilonul antic a fost unic (vezi Vol. IV, pp. 794–799). Compara cu Ezechiel 27,32. Cetatea cea mare. Vezi comentariul de la cap. 14,8; 17,5.18; 18,10. 18:19 Si isi aruncau tarana in cap, plangeau, se tanguiau, tipau si ziceau: Vai! Vai! Cetatea cea mare, al carei belsug de scumpeturi a imbogatit pe toti cei ce aveau corabii pe mare, intr-o clipa a fost prefacuta intr-un pustiu! Isi aruncau tarana. Un semn al extremei rusini sau dureri, aici, mai degraba a doua varianta (vezi comentariul de la v. 9). Compara cu Ezechiel 27,30; vezi comentariul de la Iosua 7,6. Plangeau, se tanguiau. Vezi comentariul de la v. 9. Tipau. Vezi comentariul de la v. 18. Vai! Vai! Vezi comentariul de la v. 10. Belsug de scumpeturi. Literal, ,,din risipa ei”. Pretentiile extravagante ale cetatii Babilon i-au imbogatit pe cei care faceau comert cu lucrurile de care era ea interesata. A imbogatit. Vezi comentariul de la v. 15. Pe toti cei ce aveau corabii. Vezi comentariul de la v. 17. Intr-un clipa. [,,Intr-un ceas”, KJV]. Vezi comentariul de la cap. 17,12; 18,8. Prefacuta intr-un pustiu. Vezi comentariul de la cap. 17,16. Compara cu Isaia 13,19–22; 47,11; Ieremia 50,13.40; 51,26.29; Ezechiel 26,17.19. 18:20 Bucura-te de ea, cerule! Bucurati-va si voi, sfintilor, apostolilor si prorocilor! Pentru ca Dumnezeu v-a facut dreptate, si a judecat-o. Bucura-te. Sau ,,nu te opri din bucurie”. Pustiirea sumara a Babilonului aduce biruinta si bucurie tuturor fiintelor neprihanite din tot universul. Imnul biruintei asupra Babilonului este raportat in cap. 19,1–6, iar despre sarbatoarea care celebreaza eliberarea poporului lui Dumnezeu se aminteste in v. 7–9. Cerule. Locuitorii cerului sunt primii care se vor bucura de biruinta lui Hristos si a bisericii Sale. Sfintilor, apostolilor. ,,Apostolii” ar putea fi conducatorii din timpurile Noului Testament, in timp ce sfintii ar putea face referire la membrii biserici in general. Proorocilor. Probabil prorocii in general, desi aici, e mai probabil sa fie vorba de cei din timpurile Vechiului Testament (vezi comentariul de la Efeseni 2,20). V-a facut dreptate. Literal, ,,a judecat judecata voastra”, insemnand ,,a executat sentinta voastra”. Ea decretase moartea poporului lui Dumnezeu (vezi cap. 13,15; 17,6), dar acum suporta exact soarta la care ii osandise pe acestia. Compara cu soarta lui Haman (Estera 7,10). In ce priveste mijloacele prin care va fi executata sentinta divina asupra Babilonului, vezi comentariul de la Apocalipsa 17,1.16.17. Acest eveniment va avea loc in timpul plagii a saptea (cap. 16,19; vezi si cap. 19,2). 18:21 Atunci un inger puternic a ridicat de jos o piatra ca o mare piatra de moara, a aruncat-o in mare, si a zis: Cu asa repeziciune va fi aruncat Babilonul, cetatea cea mare, si nu va mai fi gasit! O mare piatra de moara. O piatra de moara de o marime care in antichitate era miscata de un animal, in contrast cu micile pietre de moara care erau puse in miscare de mana omului. A aruncat-o in mare. Compara cu ilustratia lui Ieremia cu privire la soarta vechiului Babilon (Ieremia 51,63.64; vezi comentariul de la Isaia 13,19; Apocalipsa 14,8). In ce priveste o explicatie a simbolului inundatiei, vezi Isaia 8,7.8; Ieremia 50,9; 51,27.42; Ezechiel 26,3.4. Cu asa repeziciune. Literal, ,,cu graba”. Cuvantul acesta este folosit de scriitori greci clasici cu privire la un atac de lupta si o revarsare de ape. In Faptele Apostolilor 14,5 un cuvant inrudit este tradus ,,miscare”. Piatra de moara este aruncata puternic in adancurile marii. Astfel, aflandu-si sfarsitul (vezi comentariul de la Apocalipsa 18,14), Babilonul se va scufunda in uitare, sau ,,pierzare” (cap. 17,8). Compara cu Ieremia 51,42,64; Ezechiel 26,3.19; 27,32.34. Nu va mai fi gasit. Vezi comentariul de la v. 14. Descrierea lui Ioan cu privire la starea pustiita a Babilonului antic (v. 21–23) trebuie sa fi avut un impact deosebit asupra contemporanilor sai, tinand cont de faptul ca tocmai in timpul vietii lor nenorocita cetate a ajuns in cele din urma un loc pustiu, nelocuit (vezi comentariul de la Isaia 13,19). 18:22 Si nu se va mai auzi in tine nici sunet de alaute, nici cantece din instrumente, nici cantatori din fluiere, nici cantatori din trambite; nu se va mai gasi la tine nici un mester in vreun mestesug oarecare. Nu se va mai auzi in tine vuietul morii. Nu se va mai auzi. Artele si distractiile au incetat. Vezi comentariul de la Apocalipsa 18,14; compara cu Ezechiel 26,13. Sunet. Versetele 22 si 23 sunt o descriere vie si simbolica a starii pustiite a Babilonului (vezi comentariul de la v. 19). Compara cu Isaia 24,8; Ezechiel 26,13. Alaute. Gr. kitharodoi, cantareti care cantau din kithara, ,,citera”, cu care isi acompaniau cantecele vocale, deci ,,barzi”. Lira era un instrument cu coarde, a carei cutie de rezonanta era din lemn, si semana foarte mult cu o lira (vezi Vol. III, pp. 34–37). Cantatori din fluiere. Vezi Vol. III, pp. 37, 38. Mester. Artizanii, mecanicii si toti lucratorii iscusiti au pierit. Manufacturile au incetat. 18:23 Lumina lampii nu va mai lumina in tine, si nu se va mai auzi in tine glasul mirelui si al miresei, pentru ca negustorii tai erau mai marii pamantului, pentru ca toate neamurile au fost amagite de vrajitoria ta, Lampii. Vezi comentariul de la cap. 1,12. Intunecarea totala a noptii descrie expresiv absenta oricarei urme de viata. Mirelui. Orice forma de viata sociala si familiala a ajuns la capat (compara cu Ieremia 25,10). Negustorii tai. Vezi comentariul de la v. 11. Mai marii pamantului. Compara cu Isaia 23,8; Ezechiel 26,17; 27,8; Apocalipsa 6,15. Vrajitoria. Adica inselaciunile practicate de Babilon pentru a-si asigura supunerea locuitorilor pamantului. Vezi cap. 13,14; 16,14; 19,20; vezi comentariul de la cap. 17,2; compara cu Isaia 47,9.12.13. 18:24 si pentru ca acolo a fost gasit sangele prorocilor si al sfintilor si al tuturor celor ce au fost injunghiati pe pamant. Sangele. Vezi comentariul de la cap. 16,6; 17,6. Proorocilor. Vezi comentariul de la v. 20. Al tuturor celor ce au fost junghiati. Babilonul mistic reprezinta religiile decazute, chiar de la inceput (vezi comentariul de la cap. 14,8; 17,5.13). Totusi, cap. 13–18 se ocupa in special de momentul culminant al apostaziei de la sfarsitul timpului. Astfel, intr-un sens general, propozitia ,,toti cei care au fost junghiati” ar putea foarte bine sa-i includa pe martirii din toate timpurile, dar fara indoiala ca aici este vorba in primul rand de cei care isi dau viata in batalia finala a marii lupte dintre bine si rau, si probabil si de cei pe care Babilonul planuieste sa ii omoare, dar, prin interventia divina, este impiedicat sa o faca (vezi comentariul de la cap. 17,6; compara cu Isaia 47,6; Ieremia 51,47–49). NOTA ADITIONALA LA CAPITOLUL 18 Babilonul mistic joaca un rol principal in Apocalipsa 14–19, si mai ales in cap. 17–18. Avand in vedere ca imagistica Apocalipsei pare sa se bazeaza in mare parte pe paralele istorice din Vechiul Testament (vezi p. 725) si mai ales ca Babilonul mistic este echivalentul simbolic al vechii cetati literale de pe malurile Eufratului (vezi comentariul de la cap. 14,8; 17,5), este de asteptat ca o comparatie cu pasajele relevante din Vechiul Testament sa clarifice, cel putin in parte, rolul atribuit de catre Inspiratie Babilonului mistic. In mare masura ilustratiile Apocalipsei cu privire la Babilonul mistic sunt luate din Isaia 13; 14; 47; Ieremia 25; 50; 51; Ezechiel 26–28. In ce priveste o analiza a contributiei acestor pasaje vechi testamentare la subiectul in discutie, vezi comentariul de la Isaia 47,1; Ieremia 25,12; 50,1; Ezechiel 26,13. In urmatorul tabel comparativ coloana din stanga consta intr-o serie compusa, asezata pe subiecte, continand declaratii din Apocalipsa cu privire la Babilonul mistic, iar in coloana din dreapta sunt prezentate cele mai semnificative pasaje din Vechiul Testament care se ocupa de Babilonul antic. Noteaza unica exceptie – nr. 5. Vezi tabelul cu Babilonul mistic in Apocalipsa si paralelele din Vechiul Testament COMENTARIILE LUI ELLEN G. WHITE 1 COL 79; CS 52; CT 548; CW 141; EW 245; LS 327, 375; ML 59, 63; MM 185; TM 89; 5T 383, 729; 6T 41, 406; 7T 140; 9T 40, 46 1, 2 EW 277; GC 603; 6T 60 1–3LS 412 1–5TM 59 1–68T 118 1–24Ev 230; EW 273–276; GC 390; LS 412 2 EW 274; PP 124, 458; SR 399; TM 265; 4T 13 2, 3 Ev 365 2–4Ev 559; RC 51; 9T 110, 149 2–5PK 188 3 GC 653; TM 62 3, 4 Ev 247 4 CH 291; EW 92, 266; FE 502; GC 383, 390; PK 715; PP 167 4, 5 EW 277; GC 604; SR 399 5 EW 274 5, 6 COL 179; FE 363 5–10GC 653 6 EW 276 8 TM 62 13 EW 275; MH 338 5–17GC 653 |
Seek to any passage:
Search the text:
Special note for ANDROID SmartPhones
I recommend to download PhoneMe emulator for Android from here.
Especially I recommend phoneME Advanced - Foundation Profile + MIDP High Resolution b168 rev20547 from here, or from here.
Then you have to build your application, to transfer the .jar and .jad files on your mobile phone and run using this nice emulator.
1. Install a Zip Utility from Android Market.
2. Install a File Manager from Android Market.
3. Download and install PhoneMe, as mentioned above.
4. Build your application by using Download Multilingual Service or Dynamic Download (zip).
5. Copy the zip file into your Android Phone and unzip the content in a folder, and then write down the path to the unzipped files and the name of the .jad file.
6. Launch PhoneMe from your smartphone.
7. Inside PhoneMe, write to the main window the path and the name to the .jad file, above mentioned. Will look something like: file:///mnt/sd/download/BiblePhone.jad and then press enter.
8. The application will be installed, and next a hyperlink will be available below the above mentioned textbox. On this way you can install as many of MIDP application you like on your Android Phone.
How to install the application in Java Mobile enabled phones
It is possible now to have the Holy Scriptures on your mobile phone and to read
it wherever you are due to the Mobile Information Device Profile (MIDP)
technology in 1.0 and 2.0 versions, developed for Java applications.
A good advice is to try in the beginning the MIDP 1.0 / 128 Kbytes version, and
progressively to advance to MIDP 2.0 and larger volumes (512 Kbytes or more).
The application is available for MIDP 2.0, MIDP 1.0. You have only to select one
table on the field MIDP2.0 or MIDP1.0, according to the desired Bible version.
Then, you shall make a click on the JAR (Java Archive) file in order to obtain
the software to be installed on your mobile phone.
I recommend you to start with STARTER(MIDP1.0old) edition, then to continue with
INTERMEDIATE(MIDP1.0), and in the end, if the mobile phone supports this thing,
to try to install the ADVANCED (MIDP2.0) edition. Also, start with 128 kbytes
volumes, continue with 512 kbytes, and at the end try the version in one file.
There are cases where the mobile phone requires so called JAD (Java Descriptor)
files. These JAD files has to be
uploaded, on this case, together with the desired JAR files(s).
There are different methods to download the applications in your mobile phone as
follows:
1. Directly from Internet by using a WAP or GPRS connection
2. By using the infrared port of the mobile phone
3. By wireless Bluetooth access to the mobile phone
4. By cable link between PC ad mobile phone
5. If none from the above cases are valid
Next, we shall examine each case in order to have a successfully installation of
the software.
1. Directly from Internet by using a WAP or GPRS connection
If your have Internet access on your mobile phone (e.g. WAP or GPRS), it is
enough to access
https://biblephone.intercer.net/wap/ from the browser of the mobile phone,
and to access the desired Bible version, and then to make an option about
MIDP1.0 or MIDP2.0, and finally to select the desired module (e.g. one or more).
After the last selection, the desired version will be downloaded on your mobile
phone.
Many phones have only this option for installing JAVA appplications.
2. By using the infrared port of the mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile
phones.
If you don't have access to Internet directly from your mobile phone, then you
shall have to pass to this step requiring to have infrared ports on your mobile
phone and on the computer.
a. On this case, you will download the application by using the computer from
the Internet (i.e. JAR files).
b. Once the application is downloaded (preferable on the desktop) you will have
to activate the infrared port on the mobile phone and align it with the infrared
port of the computer (preferable laptop).
c. Then a window will appear asking what file you want to send to the mobile
phone. Next, you will select the downloaded JAR file, and after OK, the mobile
phone will ask you if you want to load that file. You say YES and the
application will be downloaded on your mobile phone.
d. Probably, you will be asked by the mobile phone where you want to save it (e.g.
on the games or applications directories). After you made this selection, the
file will be ready to be loaded for run.
The displaying preference can be set inside the application in order to have
larger fonts, full screen display etc.
3. By wireless Bluetooth access to the mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile
phones.
This situation is similar with the infrared case. You have only to activate
Bluetooth access on your mobile phone (check if exists) and on the computer (check
if exists).
4. By cable link between PC ad mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific
mobile phones.
On this case the steps are as follows:
a. On this case, you will download the application by using the computer from
the Internet (i.e. JAR files).
b. Once the application is downloaded (preferable on the desktop) you will have
to set up the wired connection between the mobile phone and the computer. Next,
you will start the synchronization / data transfer application and download the
JAR file in your mobile phone. Surely, you will have to consult the CD of your
mobile phone.
c. By this application you shall transfer into your mobile phone the JAR file in
the games or applications directories. Next, you will have to select for run the
JAR desired file.
5. If none from the above cases are valid
On this unhappy case, I recommend you to find a friend with a laptop having
infrared / Bluetooth capabilities, or to buy a data link cable, or to change
your current model of mobile phone.
Unfortunately, some models of mobile phones require only WAP/GPRS in order to
download and run Java applications.
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile
phones. Therefore check the documentation of them and also the page for specific
models.
Why so many versions? Simple, because not all the mobile phones support the
Bible in one file with MIDP 2.0 (the most advanced for the time being).
Multilingual Online Ebooks
It is possible now to have the inspirational ebooks on your browser and to read it allowing you to make comparisons between different translations or versions for a specific language. This occasion is unique, and you have only to browse to the desired author and book.
Select another version:
If you have any questions, remarks, suggestions, please contact me here.
May God bless you in studying the Holy Scriptures.
Sitemap: Please select the BiblePhone modules in your language: