17:3 Si m-a dus, in Duhul, intr-o pustie. Si am vazut o femeie, sezand pe o fiara de culoare stacojie, plina cu nume de hula, si avea sapte capete si zece coarne.
o fiarade culoare stacojie, plinacu nume de hula, si avea sapte capete si zece coarne.
M-a dus. Fara indoiala ca aceasta senzatie a miscarii a fost desemnata sa-l ajute pe Ioan sa faca o tranzitie mentala din timpul si locul unde se afla in timpul si locul viziunii (compara cu Ezechiel 3,12–14; 8,3; 40,2.3; Apocalipsa 21,10).
In Duhul. Literal, ,,in duh” (vezi comentariul de la cap. 1,10; vezi si cap. 4,2; 21,10). Absenta articolului hotarat in greceste accentueaza calitatea, sau natura, experientei.
Pustie. Gr. eremos, ,,un loc pustiu” (vezi comentariul de la cap. 12,6). Forma verbala inrudita folosita in cap. 17,16 inseamna ,,a pustii”, ,,a lasa gol”, ,,a parasi”. O ,,pustie” era o regiune nelocuita, unde se putea trai numai trecand prin dificultati si pericole. Hrana, adapostul si probabil chiar si apa ar fi greu de obtinut si ar exista pericolul animalelor salbatice si al talharilor. Din aceasta cauza, unii considera ca atunci cand este folosita simbolic, ca aici, ,,pustia” reprezinta o situatie plina de dificultati si de primejdii, mai ales pentru poporul lui Dumnezeu (vezi v. 6, 14). In limba greaca absenta articolului hotarat inainte de cuvantul ,,pustie” face termenul sa fie, in mod clar, calitativ si descriptiv. Cu alte cuvinte, aici se accentueaza mai degraba o stare decat un anumit loc.
Avand in vedere faptul ca in cap. 17 se vorbeste mai mult de perioada celor sapte plagi (vezi comentariul de la v. 1), unii sustin ca situatia reprezentata aici de cuvantul ,,pustie” face referire la experienta poporului lui Dumnezeu din timpul acela. Situatia descrisa aici este similara cu cea a ,,pustiei” din cap. 12,6.13–16, dar nu trebuie identificata cu ea.
O femeie. Profetii Vechiului Testament descriau adesea poporul apostaziat prin simbolul unei femei desfranate (compara cu Ezechiel 16,15–58; 23,2–21; Osea 2,5; 3,1; etc.). Aceasta ,,femeie” – ,,curva cea mare” (Apocalipsa 17,1), sau ,,Babilonul cel mare”, Babilonul mistic (v. 5) – este vinovata de ,,sangele … tuturor celor ce au fost junghiati pe pamant” (cap. 18,24), dupa cat se pare toti cei din decursul istoriei. Babilonul mistic constituie organizatia religioasa care se opune poporului lui Dumnezeu, probabil de la inceputul timpului, dar aici, in special, chiar in vremea sfarsitului (vezi comentariul de la cap. 17,5).
Sezand. Forma verbului denota o actiune continua. In v. 1 despre ,,curva cea mare” se spune ca in cele religioase are control direct asupra oamenilor, iar aici se arata ca ea conduce politica guvernelor civile (vezi comentariul de la v. 18). Din totdeauna crestinismului apostaziat i-a fost caracteristica incercarea de a uni biserica cu statul, pentru a consolida controlul religios asupra politicii publice (compara cu Vol. IV, p. 837). Compara cu declaratia Domnului nostru, ca ,,imparatia” Sa nu e ,,din lumea aceasta” (Ioan 18,36).
Fiara. In mod obisnuit in profetia biblica fiarele reprezinta puterile politice (Daniel 7,3–7.17; 8,3.5.20.21; compara cu Apocalipsa 12,3; 13,1). Culoarea acestei fiare poate da de inteles ca ea este intruchiparea rautatii, dupa cum numele de hula cu care este acoperita indica faptul ca I se opune lui Dumnezeu. Ca atare, fiara in sine poate fi identificata cu Satana, lucrand prin agentii politici, din toate timpurile, care s-au supus stapanirii sale.
In anumite aspecte fiara se aseamana cu balaurul cel mare si rosu din cap. 12,3, iar in altele cu fiara ca un leopard din cap. 13,1.2 (vezi comentariile respective). Contextul face ca aceasta ultima legatura sa fie mai stransa. Diferenta principala dintre fiara din cap. 13 si cea din cap. 17 este ca in prima situatie, cand fiara este identificata cu papalitatea, nu se face nici o deosebire intre aspectele religioase si politice ale puterii papale, in timp in a doua cele doua aspecte sunt deosebite
– fiara reprezentand puterea politica, iar femeia puterea religioasa. Stacojie. Este o culoare stralucitoare care atrage in mod sigur atentia. In Isaia 1,18
carmazul este culoarea pacatului. Compara cu balaurul cel mare si rosu, din Apocalipsa 12,3.
Plina. Apostazia si impotrivirea fata de Dumnezeu sunt depline.
Nume de hula. Sau ,,nume hulitoare” (vezi comentariul de la Marcu 2,7; 7,2). In Apocalipsa 13,1 (vezi comentariul de acolo) numele se afla pe cele sapte capete; aici ele sunt imprastiate pe intreaga fiara. Aceste nume descriu caracterul fiarei – ea ar vrea sa uzurpe prerogativele Dumnezeirii. Faptul ca este ,,plina” de nume de hula arata ca este cu totul dedicata acestui scop. Compara cu Isaia 14,13.14; Ieremia 50,29.31; Daniel 7,8.11.20.25; 11,36.37.
Sapte capete. Vezi comentariul de la v. 9–11. In ce priveste fiarele cu sapte capete in mitologia antica, vezi comentariul de la Isaia 27,1. Zece coarne. Vezi comentariul de la v. 12–14, 17.