Printable ModeApocalipsa, 17
|
17:1 Apoi unul din cei sapte ingeri, care tineau cele sapte potire, a venit de a vorbit cu mine, si mi-a zis: Vino sa-ti arat judecata curvei celei mari, care sta pe ape mari. Unul din cei sapte ingeri. Vezi comentariul de la cap. 1,11; vezi cap. 21,9. Identificarea acestui inger cu unul din cei sapte ingeri purtatori de plagi, din cap. 15 si 16, cuprinde in sine ideea ca informatia care urmeaza sa ii fie data lui Ioan este in legatura cu cele sapte plagi de pe urma. Legatura aceasta este confirmata de faptul ca subiectul acestui capitol, care este anuntat, – ,,judecata curvei celei mari” – are loc in timpul celei de-a saptea plagi (vezi cap. 16,19). Potire. Vezi comentariul de la cap. 15,7; 16,1. A vorbit cu mine. Cuvantul grecesc tradus ,,cu” (meta) poate implica o relatie personala intre Ioan si inger. Vezi comentariul de la cap. 1,2.10. Vino. Sau ,,Iata!” Verbul este la modul imperativ. Vezi comentariul de la v. 3. Sa-ti arat. Vezi comentariul de la cap. 1,2; 4,1. Judecata. Gr. krima, ,,sentinta”, ,,decizie”, ,,verdict”, ,,decret”, aici data ,,curvei celei mari” de catre tribunalul ceresc, in urma comportamentului ei criminal (vezi comentariul de la v. 4–6; compara-l cu cel de la cap. 18,10). Observati ca ingerul nu ii arata lui Ioan executarea sentintei, caci ar fi folosit cuvantul krisis, cuvant care este tradus ,,judecata” in cap. 18,10. El doar ii vorbeste despre aceasta. Krisis poate insemna fie cercetarea unui caz, fie executarea sentintei. Vezi comentariul de la cap. 16,19; 18,5; 19,2; compara cu Isaia 23,11. Capitolul 17 este format din doua parti: (1) viziunea simbolica pe care a avut-o Ioan, v 3–6, si (2) ceea ce i s-a spus (v. 7), ca explicatie a viziunii, asa cum se raporteaza in v. 8–18. Prima parte vorbeste despre crimele Babilonului, constituindu-se astfel acuzatia cerului, o declaratie cu privire la motivul pentru care a fost pronuntata sentinta divina asupra acestei cetati (vezi comentariul de la v. 6). Partea a doua prezinta sentinta in sine si mijloacele prin care va fi dusa la indeplinire. Viata criminala a Babilonului ajunge la apogeu in timpul plagii a sasea (vezi comentariul de la cap. 16,12–16), in timp ce sentinta data este executata in timpul celei de a saptea. Astfel, cap. 17 traseaza criza finala, cand Satana va depune eforturi uriase pentru a-i distruge pe copiii lui Dumnezeu (vezi cap. 12,17) si cand toate puterile pamantului se vor ridica impotriva lor (vezi GC 634). Dumnezeu ii ingaduie lui Satana si agentilor umani aliati cu el sa duca pana aproape la succes complotul lor de a-i nimici pe sfinti. Dar in clipa cand sunt gata sa dea lovitura, Dumnezeu intervine ca sa-si scape poporul. Ostile raului, oprite chiar in momentul cand incearca sa-i ucida pe sfinti, stau fara scuza la bara judecatii divine (vezi Daniel 12,1, compara cu EW 282–285; GC 635, 636; LS 117). Nu e greu de inteles mirarea care l-a cuprins pe Ioan in timp ce privea punctul culminant al marii drame a tainei faradelegii (vezi comentariul de la cap. 17,6). Curvei. Gr. porne, ,,prostituata”, ,,desfranata”. Probabil ca porne vine dintr-un cuvant ce insemna ,,a vinde”, ,,a exporta pentru vanzare” lucruri, ca de pilda sclavi. Profetii Vechiului Testament adesea compara Israelul apostat, care ,,a curvit” de multe ori cu zeii pagani (Ezechiel 23,30; compara cu Isaia 23,17; vezi comentariul de la Ezechiel 16,15), cu o femeie care comite adulter. In ce priveste comparatia Babilonul mistic cu o curva, vezi comentariul de la Apocalipsa 17,5 (compara cu v. 2, 4; cap. 19,2). Pentru alte pasaje vechi testamentare care exprima o idee sau un sens asemanator cu cel din Apocalipsa 17, vezi comentariul de la Isaia 47,1; Ieremia 25,12; 50,1; Ezechiel 26,13. Sade pe ape mari. Adica exercita putere despotica asupra multor ,,noroade” si ,,gloate” (vezi v. 15). Forma verbului din greaca prezinta ,,curva cea mare” ca avand putere in acel moment si continuand sa si-o exercite. Asa cum vechea cetate Babilon era asezata pe apele raului Eufrat (vezi comentariul de la Ieremia 50,12.38) si sedea simbolic ,,pe ape mari” sau popoare (Ieremia 51,12.13; compara cu Isaia 8,7.8; 14,6; Ieremia 50,23), tot asa Babilonul modern este reprezentat ca stand pe popoarele pamantului sau asuprindu-le (vezi comentariul de la Apocalipsa 16,12). 17:2 Cu ea au curvit imparatii pamantului; si locuitorii pamantului s-au imbatat de vinul curviei ei! Au curvit. Gr. porneuo, forma verbala inrudita cu porne (vezi comentariul de la v. 1). Acest verb apare si in Vechiul Testament (compara cu Ezechiel 23,30; Osea 4,12). Folosit in sens figurat, ca aici, el se refera la o alianta ilicita a asa-zisilor crestini, care au un alt stapan decat Hristos, in acest caz la o intelegere politico-religioasa intre biserica apostaziata (vezi comentariul de la Apocalipsa 17,5) si natiunile pamantului. Compara cu Isaia 23,15.17. Locuitorii. Ca rezultat al pozitiei luate de conducatorii lor, locuitorii pamantului sunt inselati (vezi comentariul de la v. 8) si ademeniti sa conlucreze cu planul ,,curvei celei mari” (vezi si cap. 13,8). S-au imbatat. Aceasta inseamna o betie deplina. Puterile ratiunii si ale judecatii au fost adormite, iar simturile spirituale amortite. Compara cu Ieremia 51,7; 2 Tesaloniceni 2,9.10; Apocalipsa 13,3.4.7.18; 14,8; 18,3.23; 19,20. Se poate observa faptul ca se vorbeste despre imbatarea locuitorilor pamantului dupa ce se aminteste despre alianta ilicita dintre Babilon si imparatii pamantului. Se pare ca Babilonul actioneaza prin imparatii pamantului pentru a castiga controlul asupra celor care nu i s-au supus de bunavoie. Conducatori si cei care i se supun sunt deopotriva inselati (GC 624). De vinul. Adica band vinul. Acest ,,vin” este politica inselatoare a Satanei, de a uni intreaga lume sub controlul sau, impreuna cu minciunile si ,,semnele” prin care isi promoveaza politica (vezi cap. 13,13.14; 18,23; 19,20). Curviei ei. Sau ,,care este prostitutia ei”. Alianta dintre crestinismul apostaziat si puterile politice ale pamantului este mijlocul prin care isi propune Satana sa uneasca intreaga lume sub conducerea sa. 17:3 Si m-a dus, in Duhul, intr-o pustie. Si am vazut o femeie, sezand pe o fiara de culoare stacojie, plina cu nume de hula, si avea sapte capete si zece coarne. o fiarade culoare stacojie, plinacu nume de hula, si avea sapte capete si zece coarne. M-a dus. Fara indoiala ca aceasta senzatie a miscarii a fost desemnata sa-l ajute pe Ioan sa faca o tranzitie mentala din timpul si locul unde se afla in timpul si locul viziunii (compara cu Ezechiel 3,12–14; 8,3; 40,2.3; Apocalipsa 21,10). In Duhul. Literal, ,,in duh” (vezi comentariul de la cap. 1,10; vezi si cap. 4,2; 21,10). Absenta articolului hotarat in greceste accentueaza calitatea, sau natura, experientei. Pustie. Gr. eremos, ,,un loc pustiu” (vezi comentariul de la cap. 12,6). Forma verbala inrudita folosita in cap. 17,16 inseamna ,,a pustii”, ,,a lasa gol”, ,,a parasi”. O ,,pustie” era o regiune nelocuita, unde se putea trai numai trecand prin dificultati si pericole. Hrana, adapostul si probabil chiar si apa ar fi greu de obtinut si ar exista pericolul animalelor salbatice si al talharilor. Din aceasta cauza, unii considera ca atunci cand este folosita simbolic, ca aici, ,,pustia” reprezinta o situatie plina de dificultati si de primejdii, mai ales pentru poporul lui Dumnezeu (vezi v. 6, 14). In limba greaca absenta articolului hotarat inainte de cuvantul ,,pustie” face termenul sa fie, in mod clar, calitativ si descriptiv. Cu alte cuvinte, aici se accentueaza mai degraba o stare decat un anumit loc. Avand in vedere faptul ca in cap. 17 se vorbeste mai mult de perioada celor sapte plagi (vezi comentariul de la v. 1), unii sustin ca situatia reprezentata aici de cuvantul ,,pustie” face referire la experienta poporului lui Dumnezeu din timpul acela. Situatia descrisa aici este similara cu cea a ,,pustiei” din cap. 12,6.13–16, dar nu trebuie identificata cu ea. O femeie. Profetii Vechiului Testament descriau adesea poporul apostaziat prin simbolul unei femei desfranate (compara cu Ezechiel 16,15–58; 23,2–21; Osea 2,5; 3,1; etc.). Aceasta ,,femeie” – ,,curva cea mare” (Apocalipsa 17,1), sau ,,Babilonul cel mare”, Babilonul mistic (v. 5) – este vinovata de ,,sangele … tuturor celor ce au fost junghiati pe pamant” (cap. 18,24), dupa cat se pare toti cei din decursul istoriei. Babilonul mistic constituie organizatia religioasa care se opune poporului lui Dumnezeu, probabil de la inceputul timpului, dar aici, in special, chiar in vremea sfarsitului (vezi comentariul de la cap. 17,5). Sezand. Forma verbului denota o actiune continua. In v. 1 despre ,,curva cea mare” se spune ca in cele religioase are control direct asupra oamenilor, iar aici se arata ca ea conduce politica guvernelor civile (vezi comentariul de la v. 18). Din totdeauna crestinismului apostaziat i-a fost caracteristica incercarea de a uni biserica cu statul, pentru a consolida controlul religios asupra politicii publice (compara cu Vol. IV, p. 837). Compara cu declaratia Domnului nostru, ca ,,imparatia” Sa nu e ,,din lumea aceasta” (Ioan 18,36). Fiara. In mod obisnuit in profetia biblica fiarele reprezinta puterile politice (Daniel 7,3–7.17; 8,3.5.20.21; compara cu Apocalipsa 12,3; 13,1). Culoarea acestei fiare poate da de inteles ca ea este intruchiparea rautatii, dupa cum numele de hula cu care este acoperita indica faptul ca I se opune lui Dumnezeu. Ca atare, fiara in sine poate fi identificata cu Satana, lucrand prin agentii politici, din toate timpurile, care s-au supus stapanirii sale. In anumite aspecte fiara se aseamana cu balaurul cel mare si rosu din cap. 12,3, iar in altele cu fiara ca un leopard din cap. 13,1.2 (vezi comentariile respective). Contextul face ca aceasta ultima legatura sa fie mai stransa. Diferenta principala dintre fiara din cap. 13 si cea din cap. 17 este ca in prima situatie, cand fiara este identificata cu papalitatea, nu se face nici o deosebire intre aspectele religioase si politice ale puterii papale, in timp in a doua cele doua aspecte sunt deosebite – fiara reprezentand puterea politica, iar femeia puterea religioasa. Stacojie. Este o culoare stralucitoare care atrage in mod sigur atentia. In Isaia 1,18 carmazul este culoarea pacatului. Compara cu balaurul cel mare si rosu, din Apocalipsa 12,3. Plina. Apostazia si impotrivirea fata de Dumnezeu sunt depline. Nume de hula. Sau ,,nume hulitoare” (vezi comentariul de la Marcu 2,7; 7,2). In Apocalipsa 13,1 (vezi comentariul de acolo) numele se afla pe cele sapte capete; aici ele sunt imprastiate pe intreaga fiara. Aceste nume descriu caracterul fiarei – ea ar vrea sa uzurpe prerogativele Dumnezeirii. Faptul ca este ,,plina” de nume de hula arata ca este cu totul dedicata acestui scop. Compara cu Isaia 14,13.14; Ieremia 50,29.31; Daniel 7,8.11.20.25; 11,36.37. Sapte capete. Vezi comentariul de la v. 9–11. In ce priveste fiarele cu sapte capete in mitologia antica, vezi comentariul de la Isaia 27,1. Zece coarne. Vezi comentariul de la v. 12–14, 17. 17:4 Femeia aceasta era imbracata cu purpura si stacojiu; era impodobita cu aur, cu pietre scumpe si cu margaritare. Tinea in mana un potir de aur, plin de spurcaciuni si de necuratiile curviei ei. Femeia. Vezi comentariul de la v. 3. Purpura si stacojiu. Compara cu Ezechiel 27,7; Apocalipsa 18,7.12.16.17.19. Acestea erau culorile regalitatii (vezi comentariul de la Matei 27,28), asupra careia ,,femeia” avea pretentii (vezi Apocalipsa 18,7). Stacojiul poate fi de asemenea considerat culoarea pacatului si culoarea prostituatelor (vezi comentariul de la cap. 17,3). Aceasta prostituata, aceasta organizatie religioasa apostaziata, descrisa in toata puterea ei de a seduce, este imbracata tipator si este impodobita vulgar. Ea sta intr-un contrast izbitor cu ,,mireasa” Mirelui, pe care Ioan a vazut-o imbracata in in subtire, stralucitor si curat (vezi cap. 19,7.8; vezi 1T 136; Ed 248). Vezi comentariul de la Luca 16,19. De spurcaciuni si de necuratiile curviei ei. Sau ,,de fapte necurate, chiar de necuratia care este curvia ei”. Aurul potirului ii insala oamenii cu privire la natura continutului sau. Vezi comentariul de la v. 2. 17:5 Pe frunte purta scris un nume, o taina: Babilonul cel mare, mama curvelor si spurcaciunilor pamantului. Pe frunte. Caracterul reflectat de numele ,,Babilon” este alegerea hotarata a femeii. Acest lucru poate fi dedus din faptul ca numele acesta apare pe fruntea ei. Vezi si comentariul de la cap. 13,16. Purta scris un nume. Adica fusese scris acolo in trecut si a ramas acolo. Numele reflecta caracterul. O taina. Acest cuvant descrie titlul, nu o parte a lui; de aici si termenul ,,Babilonul mistic” (vezi comentariul de la cap. 1,20). Babilonul cel mare. Desi, intr-un anumit sens, se poate considera ca Babilonul mistic reprezinta sistemele religioase apostaziate de-a lungul istoriei, ,,Babilonul cel mare” din cartea Apocalipsei desemneaza, intr-un anumit inteles, organizatia religiilor apostaziate din vremea sfarsitului (vezi comentariul de la cap. 14,8; 16,13.14; 18,24). In cap. 17,18 Babilonul mistic este numit ,,cetatea cea mare” (vezi cap. 16,19; 18,18). Fara indoiala ca aici Babilonul este numit ,,cel mare” in lumina faptului ca acest capitol se ocupa in mod deosebit cu marele efort final al Satanei de a-si asigura, cu ajutorul religiei, ascultarea si supunerea neamului omenesc. ,,Babilonul cel mare” este numele prin care Inspiratia face referire la marea organizatie religioasa formata din papalitate, protestantismul decazut si spiritism (vezi comentariul de la cap. 16,13.18.19; vezi si comentariul de la cap. 14,8; 18,2; compara cu GC 588; Daniel 4,30; Zaharia 10,2.3; 11,3–9). Cuvantul ,,Babilon” face referire la organizatie in sine si la conducatorii ei, nu neaparat la membrii celor trei componente ale ei. La acestia din urma se face referire prin sintagmele ,,ape mari” (Apocalipsa 17,1.15) si ,,locuitorii pamantului” (v. 2; vezi comentariul de la v. 8). Mama curvelor. Asa cum s-a amintit deja, ,,Babilonul cel mare” include protestantismul apostaziat, la vremea aratata lui Ioan in viziune. Astfel, fiicele acestei ,,mame” reprezinta diferitele organizatii religioase care constituie protestantismul apostaziat. Spurcaciunilor. Vezi comentariul de la v. 4. 17:6 Si am vazut pe femeia aceasta, imbatata de sangele sfintilor si de sangele mucenicilor lui Isus. Cand am vazut-o, m-am mirat minune mare. Imbatata. Vezi comentariul de la v. 2. Literal, ,,staruind intr-o stare de betie”. In sens general, se poate spune despre cetatea Babilon ca este ,,imbatata” cu sangele martirilor din toate timpurile (vezi cap. 18,24), dar intr-un inteles mai imediat, este ,,imbatata” de sangele martirilor si al posibililor martiri din vremea sfarsitului acestui pamant. Dumnezeu considera ca cetatea Babilon este vinovata de sangele celor a caror moarte a decretat-o, dar a fost oprita sa o indeplineasca (vezi GC 628). Este cu totul imbatata de succesul pe care l-a avut in trecut in persecutarea sfintilor (vezi comentariul de la Daniel 7,25; Matei 24,21; vezi Apocalipsa 6,9–11; 18,24), si de perspectiva de a avea in curand satisfactia de a-si incheia sarcina sangeroasa (vezi comentariul de la cap. 16,6; 17,14; compara cu GC 628). Sangele. Vezi comentariul de la cap. 16,6. Sfintilor. Literal, ,,celor sfinti” (vezi comentariul de la Faptele Apostolilor 9,13; Romani 1,7). Si de sangele. Sau ,,adica de sangele”. Martirilor. [,,Martirilor”, KJV]. Gr. martures, literal, ,,martori” (vezi comentariul de la cap. 2,13). Compara cu Isaia 47,6; Ieremia 51,49; vezi comentariul de la Apocalipsa 18,24. Lui Isus. Insemnand, probabil, ,,cei care au dat marturie despre Isus”, mai intai prin cuvintele lor si apoi prin martirajul lor. Ei au fost omorati pentru ca au persistat in a-L marturisi pe Isus si adevarul Sau, pentru ca au fost credinciosi numelui Sau, chiar cu pretul vietii lor. Cand am vazut-o. Nu este clar daca se face referire la tot ceea ce a vazut Ioan in v. 3–6 sau numai la comportamentul descris in v. 6, punctul culminant la purtarii sale criminale. Raspunsul ingerului la mirarea lui Ioan (v. 7) poate indica prima varianta. M-am mirat minune mare. Literal, ,,am fost uimit cu o mare uimire”, cuvintele din limba greaca reflectand o expresie specific ebraica. Ingerul l-a chemat pe Ioan sa fie martor la sentinta care urmeaza sa fie pronuntata asupra Babilonului, prostituata religioasa (v. 1), iar apostolul probabil ca se astepta sa vada o ruina si o degradare totala. Insa, din contra, imaginea care i se arata este cea a unei femei invesmantate in haine scumpe si stralucitoare, intr-o stare de betie, sezand pe o fiara inspaimantatoare. Un inger ii spusese deja lui Ioan cate ceva despre aceasta ,,femeie” (vezi comentariul de la cap. 14,8; 16,18.19), dar acum i se da un raport mult mai complet si mai uimitor asupra crimelor ei. Ceea ce vede il umple pe Ioan de o profunda uimire, intrecand tot ceea ce exprima el in celelalte locuri din Apocalipsa. Crimele Babilonului mistic, asa cum sunt prezentate in actul de acuzatie, pot fi enumerate dupa cum urmeaza (vezi comentariul de la cap. 18,4) : 1. Seductie. Seducandu-i pe imparatii pamantului sa se uneasca, impreuna cu ea, intr-o organizatie ilicita, pentru a-si aduce la indeplinire intentiile sinistre (vezi comentariul de la v. 2; cap. 18,3). 2. Despotism aspru. Sezand pe ,,ape mari” – asuprind popoarele pamantului (vezi comentariul de la cap. 17,1). 3. Contribuind la stricaciunea oamenilor. Facand populatia pamantului – cu exceptia sfintilor – sa fie imbatata de vinul sistemului ei politic, facand-o astfel sa fie complice in uneltirea ei ticaloasa (vezi comentariul de la v. 2). Prin ,,curvia” ei, ea a stricat pamantul (cap. 19,2). 1. 4. Betie. Fiind ,,imbatata de sangele sfintilor”, care o jignisera refuzand sa bea din ratacirea ei sau sa se supuna ambitiei ei de a stapani pamantul. 2. 5. Omor si tentativa de omor. Uneltind uciderea miresei lui Hristos, ,,femeia” din cap. 12 (vezi comentariul de la cap. 17,6.14; 18,24). 17:7 Si ingerul mi-a zis: De ce te miri? Iti voi spune taina acestei femei si a fiarei care o poarta, si care are cele sapte capete si cele zece coarne. Iti voi spune. In greceste pronumele este emfatic: ,,Eu insumi iti voi spune”. Restul capitolului este interpretarea pe care o da ingerul ,,tainei”, sau simbolismul viziunii v. 3–6. ,,Fiara” este explicata in v. 8–17, ,,femeia” in v. 18. 17:8 Fiara, pe care ai vazut-o, era, si nu mai este. Ea are sa se ridice din Adanc, si are sa se duca la pierzare. Si locuitorii pamantului, ale caror nume n-au fost scrise de la intemeierea lumii in cartea vietii, se vor mira cand vor vedea ca fiara era, nu mai este, si va veni. Fiara pe care ai vazut-o. Adica fiara din v. 8. Lui Ioan nu i s-a aratat fiara aceea nici in starea exprimata de verbul ,,era”, nici in cea exprimata de cuvintele ,,nu mai este”, ci in starea refacuta, urmand dupa perioada ,,nu mai este”. Totusi, ingerul povesteste pe scurt viata din trecut a acestei fapturi inspaimantatoare, identificand fiara, asa cum a vazut-o Ioan (vezi comentariul de la v. 8–11). In introducerea viziunii (v. 1, 2) si in cuprinsul ei (v. 3–6), atentia lui Ioan a fost indreptata aproape exclusiv catre femeie, iar fiara este amintita numai intamplator. In versiunea greaca, in v 1–6, dupa textul lui Nestle, o suta doua cuvinte sunt dedicate femeii si numai douasprezece fiarei. Dar in explicatie (v. 7–18) ingerul se ocupa aproape cu totul numai de fiara si de capetele si coarnele ei. In versiunea greaca, in v. 7–18, numai treizeci si sase de cuvinte sunt dedicate femeii, iar doua sute patruzeci si trei fiarei. Aceasta deosebire remarcabila dintre viziune si explicatia ei poate sugera ca desi se anunta ca subiectul viziunii este osanda divina rostita asupra Babilonului mistic si desi ea este prezentata ca personalitatea principala a evenimentelor prezentate in viziune, scurtul ei triumf si brusca ei cadere pot fi intelese numai printr-un studiu atent al contributiei aduse de aceasta fiara, atat la succesul ei de moment cat si la infrangerea ei finala. Era si nu mai este. Candva in trecut fiara a fost activa, dar apoi a disparut. Aceste cuvinte sunt repetate la sfarsitul v. 8 si apar si in v. 11. Unii identifica perioada reprezentata de verbul ,,era” cu cea a Romei pagane, perioada reprezentata de cuvintele ,,nu mai este” cu cea a scurtului interval dintre sfarsitul persecutiei pagane si inceputul persecutiei papale, iar perioada reprezentata de predicatul ,,va veni” cu cea a Romei papale. Altii sustin ca prin verbul ,,era” se face referire la perioada reprezentata de aceasta fiara si de cele sapte capete ale ei, iar prin cuvintele ,,nu mai este” se face referire la intervalul dintre ranirea celui de al saptelea cap si reinvierea fiarei, drept ,,al optulea”. Cei care sustin prima opinie pun astfel semnul egal intre perioada reprezentata de verbul ,,era” si balaurul din cap. 12, in timp ce aceia care sustin a doua opinie includ aici si fiara care semana cu un leopard, din cap. 13. Timpul prezent, ,,nu mai este”, accentueaza succesiunea in timp. Are sa se ridice. Sau ,,este gata sa se urce”. Ingerul povesteste inca intamplarile din viata fiarei inainte de ridicarea ei din ,,Adanc”. Pe vremea cand a vazut Ioan aceasta fiara in viziune, ea se si ridicase din ,,Adanc”. Cand la sfarsitul v. 8 sunt repetate cuvintele ,,era si nu mai este”, predicatul ,,va veni” – de preferat ,,urmeaza sa fie”– apare in locul cuvintelor ,,are sa se ridice din Adanc”, folosite mai devreme in acest verset (vezi mai jos, comentariul de la ,,va veni”). Ca atare, fiara ,,va veni” atunci cand se va ridica ,,din Adanc”. Cuvintele comparabile din aceasta intreita succesiune, asa cum apar in v. 11, sunt ,,ea insasi este al optulea”. De aceea, atunci cand fiara se ridica ,,din Adanc”, atunci cand ,,va veni”, ea exista ca ,,al optulea”, literal ,,o optime”. In v. 8 fiara se duce ,,la pierzare”, dupa ce s-a ridicat ,,din Adanc” si a existat timp de o perioada nespecificata ca ,,al optulea”. Cand fiara va exista din nou, ca ,,al optulea”, ,,locuitorii pamantului, ale caror nume n-au fost scrise de la intemeierea lumii in cartea vietii, se vor mira cand vor vedea fiara”. O declaratie foarte asemanatoare se face in cap. 13,3.8 (compara cu v. 4), cu privire la atitudinea lumii fata de fiara din acest capitol, cand rana ei de moarte se va vindeca. ,,Si tot pamantul se mira dupa fiara … Si toti locuitorii pamantului i se vor inchina, toti aceia al caror nume n-a fost scris, de la intemeierea lumii, in cartea vietii Mielului, care a fost junghiat”. Daca aceste versete din cap. 13 se refera la acelasi eveniment ca si cap. 17,8 inseamna ca propozitia ,,rana de moarte fusese vindecata” (cap. 13,3) este echivalenta cu propozitia ,,se va ridica din Adanc” (cap. 17,8; vezi si cap. 20,3.7). La fel, cuvantul ,,traia” (cap. 13,14) ar fi atunci echivalent cu propozitiile ,,totusi este” si ,,ea insasi este al optulea” (cap. 17,8.11); ranirea capului (cap. 13,3), ducerea ,,in robie” si ,,rana de sabie” (cap. 13,10–14) ar avea echivalent in coborare implicita a ,,fiarei” in ,,Adanc” (cap. 17,8); iar ,,moartea” (cap. 13,3) ar fi echivalentul acelei etape din viata fiarei reprezentata de ,,Adanc”. Aceste similaritati tind sa identifice capul al saptelea al fiarei cu papalitatea (capul papal) (vezi comentariul de la cap. 17,9.10). Totusi, similaritatea aceasta nu dovedeste neaparat identitatea. In ce priveste legatura dintre fiara din cap. 17 si cea din cap. 13, vezi comentariul de la cap. 17,3. Adanc. Gr. abussos, literal, ,,abis”, sugerand un spatiu imens, nemasurat (vezi comentariul de la Marcu 5,10; Apocalipsa 9,1). In LXX acest cuvant face referire fie la adancimile marii, fie la apele subterane. In LXX, la Psalmi 71,20 si in Romani 10,7 el este folosit pentru lumea de sub pamant, sau salasul mortilor, in general numit Hades (vezi comentariul de la Matei 11,23; vezi si comentariul de la 2 Samuel 12,23; Proverbe 15,11; Isaia 14,9). Coborarea in ,,Adanc” ar fi astfel un termen foarte potrivit pentru a reprezenta moartea unei fiare ce pare ca a fost ucisa. Pierzare. Gr. apoleia, ,,nimicire deplina”, ,,nimicire” (vezi comentariul de la Ioan 17,12). Acest cuvant indica sfarsitul definitiv al fiarei (compara cu Apocalipsa 17,11; vezi comentariul de la cap. 19,20; 20,10). Locuitorii pamantului. Adica cei pe care ,,sade” curva (v. 1) si care ,,s-au imbatat de vinul curviei ei” (v. 2). Vezi si cap. 13,3.4.7.8.12.14; vezi comentariul de la cap. 17,1.2. N-au fost scrise. Adica nu sunt puse pe lista impreuna cu cei pe care Dumnezeu ii accepta drept candidati ai imparatiei Sale. De la intemeierea. Din versiunea greaca poate reiesi ideea ca numele din cartea vietii au fost scrise acolo ,,de la intemeierea lumii”, sau pur si simplu ca insasi cartea a existat din acel moment. Aici este intentionat al doilea inteles. Vezi si comentariul de la cap. 13,8. Cartea vietii. Vezi comentariul de la Filipeni 4,3. Mira. Gr. thaumazo, ,,a fi uimit”, ,,a se minuna” (vezi comentariul de la v. 6). Locuitorii pamantului sunt extrem de surprinsi sa o priveasca pe fiara, pe care au vazut-o coborand in ,,Adanc” (v. 8) si care acum se ridica si isi reia vechea activitate. Mai intai ei se mira, apoi se inchina fiarei (vezi cap. 13,3.4.8.12.14), adica o sprijina de bunavoie in implinirea planurilor ei hulitoare. In ce priveste legatura dintre fiara din cap. 17 si cea din cap. 13, vezi comentariul de la cap. 17,3. Va veni. Dovezile textuale favorizeaza exprimarea ,,urmeaza sa fie” sau ,,urmeaza sa vina”. Vezi mai sus, comentariul de la ,,era si nu mai este” si ,,are sa se ridice”. 17:9 Aici este mintea plina de intelepciune. Cele sapte capete sunt sapte munti, pe care sta femeia. Mintea plina de intelepciune. Vezi si cap. 13,18. Prin aceste cuvinte ingerul isi introduce explicatia cu privire la fiara care ,,era, nu mai este, si va veni” din cap. 17,8. Ceea ce i se aratase lui Ioan era o taina (compara cu v. 7; vezi comentariul de la v. 5), in sensul ca realitatea a fost ascunsa intr-un limbaj simbolic, si se cerea ,,intelepciune” pentru a intelege simbolurile ascunse in cuvinte luate din realitate. Desi probabil ca aceasta afirmatie a ingerului se refera mai ales la enigma din v. 8, si astfel in special la explicatia din v. 9, 10, lucrul acesta este adevarat si cu privire la intreaga viziune, si cu privire la explicatia v. 10–18 ca un intreg. Sapte capete. Se pare ca acestea reprezinta sapte puteri politice importante prin care Satana a incercat sa distruga poporul si lucrarea lui Dumnezeu pe pamant (vezi comentariul de la v. 2, 3, 6, 10). Nu e clar daca Inspiratia a intentionat sau nu ca aceste capete sa fie identificate cu exact sapte natiuni din istorie, deoarece in Apocalipsa adesea numarul ,,sapte” are mai degraba un caracter simbolic decat o valoare numerica (vezi comentariul de la cap. 1,11). Astfel, unii au inteles ca cele sapte capete reprezinta intreaga opozitie politica fata de poporul si cauza lui Dumnezeu pe pamant, de-a lungul istoriei, fara a fi specificate sapte natiuni anume. Altii au considerat ca puterile reprezentate de cele sapte capete trebuie sa fie sapte natiuni deja amintite in diferite profetii din Daniel si Apocalipsa. Ei identifica primele patru capete cu cele patru mari imperii ale lumii, din Daniel 2 si 7, pe al cincilea cu cornul cel mic din cap. 7 si 8 si fiara care seamana cu un leopard din Apocalipsa 13, cel de-al saselea cu puterea reprezentata in Apocalipsa 11,7, iar cel de-al saptelea cu fiara cu doua coarne din Apocalipsa 13,11. Conform acestui model de interpretare, puterile reprezentate de primele cinci capete ar fi Babilonul, Persia, Grecia, Imperiul Roman si papalitatea. Al saselea cap ar fi Franta revolutionara si cel de-al saptelea cap ar fi Statele Unite, sau Statele Unite si Papalitatea repusa in putere. Altii considera ca cele sapte capete reprezinta puterile persecutoare mai importante, incepand cu momentul in care Dumnezeu a avut pentru prima data un popor ales si o lucrare organizata pe pamant, si prin urmare specifica Egiptul, Asiria, Babilonul, Persia, Grecia, Imperiul Roman si papalitatea. Cei care urmeaza acest model de interpretare atrag atentia asupra rolului important pe care l-au avut Egiptul si Asiria in legatura cu Israel, in istoria si profetia Vechiului Testament. De asemenea, ei atrag atentia si asupra urmatoarelor circumstante, cand fiecare din aceste sapte puteri a incercat sa distruga poporul lui Dumnezeu, sa-l subjuge sau sa stearga caracterul sau religios distinctiv: (1) Egiptul, la Marea Rosie, Exodul 4,9–30; (2) Asiria, sub Sanherib, Isaia 8,4–8; 36,1–15; 37,3–37; (3) Babilon, in timpul captivitatii, Ieremia 39,9.10; 52,13–15; (4) Persia, sub Haman, Estera 3,8.9; 7,4; 9,16; (5) Grecia, sub Antioh Epifanes, 1 Macabei 1,20–64; 3,42; 4,14.36–54; (6) Roma, in persecutarea evreilor si a crestinilor, Daniel 8,9–12.24.25; Matei 24,15.21; Luca 21,20–24; Apocalipsa 2,10.13; si (7) Papalitatea, de-a lungul intregii ei istorii, Daniel 7,21.25; 8,24; 11,33.35. Avand in vedere faptul ca Inspiratia nu a descoperit daca cele sapte capete trebuie intelese ca simboluri a sapte natiuni specifice si nu a specificat nici un moment in istorie de cand trebuie sa fie socotite, comentariul acesta considera ca dovezile sunt insuficiente pentru a indreptati o identificare dogmatica a lor. Apocalipsa 17 se ocupa cu aceasta fiara de-a lungul perioadei reprezentate de predicatul ,,va veni”, cand este ,,al optulea”, (vezi comentariul de la v. 8 si 11), iar interpretarea soliei de baza a acestui capitol din fericire n-are legatura cu identificarea celor sapte capete. Munti. Un simbol profetic obisnuit, desemnand puterile politice sau politico-religioase (vezi Isaia 2,2.3; Ieremia 17,3; 31,23; 51,24.25; Ezechiel 17,22.23; etc.). Acest simbol poate fi o aluzie la cetatea Romei, cu cele sapte coline ale ei. Scriitori clasici fac deseori referire la Roma, numind-o cetatea celor sapte coline (Horatiu Carmen Saeculare 7; Virgil Eneida vi. 782–784; Georgicele ii. 534, 535; Martial Epigrame iv. 64. 11, 12; Cicero Scrisori catre Atticus vi. 5; Propertius Elegii iii. 11; etc.). In primele secole ale erei crestine, se obisnuia printre autorii crestinii vorbeasca despre Roma numind-o ,,Babilon” (vezi comentariul de la 1 Petru 5,13; Apocalipsa 14,8), probabil pentru a evita sa fie considerati subversivi atunci cand vorbeau sau scriau despre activitatile anticrestine ale Romei si judecatile iminente pe care le va trimite Dumnezeu asupra ei. Tinand cont de legaturile care au existat in vremurile Vechiului Testament intre vechiul Babilon si poporul lui Dumnezeu, numele ,,Babilon” aplicat Romei, in relatiile ei cu crestinatatea, este cat se poate de potrivit. Sade femeia. Aici ingerul declara ca ,,femeia” sta pe cele sapte ,,capete”, in timp ce in v. 3 se spune despre ea simplu, ca sade pe ,,fiara” (vezi comentariul de acolo). Deci a sta pe cele sapte capete este de fapt acelasi lucru cu a sta pe fiara. Drept urmare, nu exista o deosebire exacta intre fiara si capetele ei. Probabil ca aici nu este intentionata nici o diferenta. 17:10 Sunt si sapte imparati: cinci au cazut, unul este, celalalt n-a venit inca, si cand va veni, el va ramane putina vreme. Si sunt sapte imparati. Sau ,,si ei sunt sapte imparati”. Acesti ,,imparati” nu sunt in plus pe langa ,,capete” si ,,munti”, ci probabil ca se identifica cu acestea. Nu este foarte clar ce diferenta se intentioneaza intre ,,imparati” si ,,munti”, sau daca exista vreuna. Cinci au cazut. Nu este clar indicat momentul cand se poate preciza ca cele cinci capete au ,,cazut”, ca ,,unul este” si ca celalalt ,,n-a venit inca”. In general comentatorii adventisti sustin una sau alta din cele trei opinii cu privire la momentul indicat aici: (1) Dupa modelul de interpretare conform caruia cele sapte capete reprezinta toate puterile care se opun poporului si lucrarii lui Dumnezeu de pe pamant, indiferent de numar, aceste cuvinte arata doar ca o majoritate a puterilor reprezentate astfel a disparut de pe scena istoriei. (2) Cei care enumara primele cinci capete ca fiind Babilonul, Persia, Grecia, Roma si papalitatea considera ca acestea cinci cazusera toate la data cand rana de moarte fusese in cele din urma data capului papal al fiarei, in 1798 (vezi comentariul de la cap. 13,3.4). (3) Cei care cred ca primele cinci capete sunt Egiptul, Asiria, Babilon, Persia si Grecia considera ca momentul indicat in v. 10 este timpul cand a trait Ioan, cand a fost data viziunea. Vezi comentariul de la v. 9. Unul este. Conform celei de-a doua opinii, este vorba de Franta sau Statele Unite, dupa anul 1798, iar conform celei de-a treia, este Imperiul Roman din vremea lui Ioan (vezi mai sus, comentariul de la ,,cinci au cazut”). Celalalt. Conform primei opinii, este vorba de minoritatea puterilor politice care mai au sa-si indeplineasca partea lor; conform celei de-a doua, este Statele Unite sau o organizatie mondiala, ca Liga Natiunilor sau papalitatea (vezi mai sus, la ,,cinci au cazut”). Se poate observa ca daca evenimentele prezise in cap. 17 sunt, in parte, identice cu cele din cap. 13 (vezi comentariul de la cap. 17,3.8), inseamna ca cel desemnat prin pronumele ,,celalalt” este capul papal. Putina vreme. Gr. oligos, folosit de 34 de ori in Noul Testament cu sensul de ,,putini”, ,,putin”, ,,mic”, cu referire la o cantitate, si de opt ori cu sensul de ,,scurt”, cu referire la timp (vezi comentariul de la cap. 12,12). Sintagma poate fi tradusa fie ,,este necesar ca el sa ramana putin”, fie ,,este necesar ca el sa dainuiasca scurt timp”, probabil in sensul de ,,o perioada limitata de timp”, in contrast cu o perioada nelimitata de timp. In cap. 12,12 oligos face referire la ,,timpul scurt” acordat lui Satana dupa ce a fost infrant la cruce (compara cu DA 758, 761; GC 503). Probabil ca aici ingerul il reasigura pe Ioan ca Satana, si mai precis puterea reprezentata (sau puterile reprezentate) de cel de-al saptelea cap, nu-si va vedea niciodata planurile implinite pe deplin sau ca perioada puterii sale a fost drastic limitata. Unii inteleg aici cuvantul oligos strict literal, indicand o perioada scurta de timp. 17:11 Si fiara, care era, si nu mai este, ea insasi este al optulea imparat: este din numarul celor sapte, si merge la pierzare. Fiara care era. Vezi comentariul de la v. 8. Ea insasi este al optulea. Literal, ,,de asemenea el insasi este un al optulea”. Aici fiara este in starea ei refacuta, reprezentata de predicatul ,,va veni”, perioada care urmeaza ridicarii ei din ,,Adanc” (vezi comentariul de la v. 8, 10). Unii considera ca a opta putere este papalitatea insasi; altii sugereaza ca il reprezinta pe Satana. Cei care sustin aceasta ultima opinie atrag atentia asupra faptului ca la data aratata aici Satana incearca sa-L intruchipeze pe Hristos (vezi comentariul de la 2 Tesaloniceni 2,8). Din numarul celor sapte. Literal, ,,dintre cei sapte”. Se pare ca fiara insasi – ,,al optulea” – era aceeasi fiara la care fusesera atasate cele sapte capete (vezi si cap. 13,11.12). Absenta in greaca a articolului hotarat inainte de cuvantul ,,optulea” sugereaza ca fiara insasi a fost adevarata autoritate din spatele celor sapte capete, si este deci mai mult decat un simplu cap in plus, al optulea dintr-o serie. Este suma lor si punctul culminant – fiara insasi. In greceste cuvantul ,,optulea” este la masculin si deci nu se poate referi la un cap, care in limba greaca are genul feminin. Pierzare. Vezi comentariul de la v. 8. 17:12 Cele zece coarne, pe care le-ai vazut, sunt zece imparati, care n-au primit inca imparatia, ci vor primi putere imparateasca timp de un ceas impreuna cu fiara. Zece coarne. Compara cu Daniel 7,24; Apocalipsa 12,3; 13,1; vezi comentariul de la Daniel 7,7; Apocalipsa 12,3. N-au primit inca imparatia. Unii considera ca numarul ,,zece” reprezinta zece ,,imparati” sau natiuni. Altii considera ca ,,zece”, fiind un numar rotund, se refera la toate puterile categoriei descrise de cuvantul ,,coarne”, fara sa se tina seama de numarul lor aritmetic precis. O asemenea folosire este obisnuita si in alte parti ale Scripturii (vezi comentariul la cap. 12,3). Altii considera ca cele zece coarne reprezinta exact cele zece puteri specificate in cartea lui Daniel si mentionate mai devreme in Apocalipsa. Altii, pe baza faptului ca acesti zece ,,vor primi putere imparateasca timp de un ceas, impreuna cu fiara”, considera ca, prin urmare, ei nu pot fi identificati cu diferitele natiuni care s-au ridicat in urma destramarii Imperiului Roman. Ceas. Gr. hora, ,,vreme hotarata sau potrivita pentru ceva”, ,,timp anumit”, ,,timpul zilei“ (in contrast cu timpul noptii), ,,o zi”, ,,o ora (a douasprezecea parte a orelor din timpul zilei)” si un anumit moment din ,,timp”. La Matei 14,15 cuvantul hora este tradus ,,vreme”, insemnand timpul zilei. Aceasta traducere se mai gaseste si la Ioan 16,2. Hora este tradus ,,ziua” in Marcu 6:35 si ,,ceas” in Luca 2,38, ,,vreme” in 2 Corinteni 7,8 si in Filimon 15, ,,catava vreme” in 1 Tesaloniceni 2,17, ,,ceasul” in Romani 13,11, si ,,pe inserate” in Marcu 11,11. Este evident deci ca sensul cuvantului hora, in orice imprejurare apare, trebuie sa fie determinat de context. Unii au considerat ca acest ,,un ceas” din cap. 17,12 este un timp profetic, reprezentand o perioada de doua saptamani. Totusi, contextul pare sa impuna un alt inteles. Este recunoscut in general faptul ca in cap. 18 se ofera o mult mai detaliata explicatie a evenimentelor descrise in cap. 17,12–17. Dar perioada de timp denumita ,,o zi”, din cap. 18,8, este numita si ,,o clipa” si ,,o ora” in v. 10, 17, 19, intentia evidenta a Inspiratiei fiind aceea de a indica o scurta perioada de timp, fara a-i specifica lungimea exacta. Prin urmare, pare de preferat sa luam cuvintele ,,un ceas” din cap. 17,12 in acelasi sens, ca indicand o scurta, dar nespecificata perioada de ,,timp”. Perioadele de timp mentionate in fragmentele profetice al Scripturii nu desemneaza intotdeauna ceea ce este in general cunoscut ca timp profetic. De exemplu, cei sapte ani de foamete prezisi de Iosif au fost ani literali (Genesa 41,25–31), lucru care este la fel de adevarat cu privire la cei 40 de ani de ratacire prin pustie, prezisi in Numeri 14,34. Acelasi lucru s-ar putea spune si despre cei 400 de ani din Genesa 15,13, despre cei 70 de ani din Ieremia 25,12; 29,10 si despre cei 1000 de ani din Apocalipsa 20,4. Scurtul ,,ceas” din cap. 17,12 face referire la apogeul planului satanic de a unifica lumea printr-o invoiala intre organizatiile religioase apostaziate, reprezentate printr-o femeie, si puterile politice, reprezentate de fiara (vezi comentariul de la cap. 16,13.14; 17,3). Se pare Ioan a vazut ca in acest scurt interval de timp, numit ,,ceas”, femeia sedea pe ,,fiara”, chiar in culmea puterii ei, si era ,,imbatata” de sangele sfintilor si al martirilor lui Isus (v. 3–6). 17:13 Toti au acelasi gand, si dau fiarei puterea si stapanirea lor. Gand. Gr. gnome, ,,opinie”, ,,intentie”, ,,scop”, ,,hotarare”, ,,decret”. In v. 17 gnome este tradus ,,planul”. ,,Gandul” natiunilor pamantului este diametral opus celui al lui Dumnezeu. Aici natiunile pamantului, reprezentate prin cele zece coarne, planuiesc sa se uneasca ca ,,fiara” (vezi comentariul de la v. 3), pentru a-i constrange pe locuitorii pamantului sa bea ,,vinul” Babilonului (vezi comentariul de la v. 2), adica sa uneasca lumea sub controlul ei si sa-i nimiceasca pe toti cei care refuza sa conlucreze (vezi comentariul de la v. 14). Vezi EW 34, 36, 282; GC 615, 624, 626; PK 512, 587; 5T 213. Vezi si comentariul de la Apocalipsa 16,12–16. Si dau. [,,Vor da”, KJV]. Literal, ,,adica dau”. Vezi mai jos, comentariul de la ,,stapanire”. Puterea. Gr. dunamis, ,,capacitate (potentiala)”, insemnand putinta de a indeplini o hotarare. Fiara porneste sa-si infaptuiasca scopul prin intermediul celor zece coarne ale ei. Stapanirea. Gr. exousia, ,,autoritate” (vezi comentariul de la Marcu 2,10; Romani 13,1). Literal, declaratia aceasta suna astfel: ,,Acestia au un singur gand, adica ii dau [‘vor da’, KJV] fiarei capacitatea si autoritatea lor”. Acest consens general al natiunilor este realizat cu ajutorul celor trei ,,duhuri” rele (vezi comentariul de la Apocalipsa 16,13.14). Acum, cand timpul de proba a trecut, Dumnezeu permite constituirea unei uniuni politico-religioase, al carei obiectiv este nimicirea poporului Sau. Din totdeauna El a tinut in frau un astfel de plan, inca de pe vremea Babilonului (vezi comentariul de la Genesa 11,4–8; Daniel 2,43; Apocalipsa 14,8), dar acum El nu mai impiedica acest lucru (Apocalipsa 17,17; vezi comentariul de la 2 Cronici 18,18). ,,Va fi o organizatie universala, un acord important, o confederatie a fortelor Satanei .… In lupta ce urmeaza sa fie data in zilele din urma, toate puterile corupte care au apostaziat de la ascultarea de legea lui Iehova se vor uni in opozitie fata de poporul lui Dumnezeu” (Ellen G. White, Material Suplimentar la Apocalipsa 17,13.14). 17:14 Ei se vor razboi cu Mielul; dar Mielul ii va birui, pentru ca El este Domnul domnilor si Imparatul imparatilor. Si cei chemati, alesi si credinciosi, care sunt cu El, de asemenea ii vor birui. Se vor razboi. Adica vor porni la razboi. Lumea fiind unita (vezi comentariul de la cap. 16,12–16; 17,13) sub conducerea ,,fiarei” din v. 3, 8, 11, va incepe scena finala a luptei de veacuri impotriva lui Hristos si a poporului Sau. Aceasta etapa a conflictului, denumita ,,razboiul zilei celei mari a Dumnezeului Celui Atotputernic” (cap. 16,14), este descrisa mai pe larg in cap. 19,11–21 (vezi comentariul de acolo). In timpul celei de-a sasea plagi se vor face pregatirile pentru acea batalie (vezi comentariul de la cap. 16,12–16), care se va da in timpul plagii a saptea. Mielul. Vezi comentariul de la cap. 5,6. Ii va birui. Poporul credincios al lui Dumnezeu, care a suferit atat de multa vreme de pe urma vrajmasilor (vezi cap. 6,9–11; 12,13–17; 13,7.15), va fi eliberat atunci cand Acela care este ,,Domnul domnilor si Imparatul imparatilor” Isi va intinde bratul si va veni pentru a le apara cauza (vezi comentariul de la cap. 11,15.17; 18,20; 19,2.11–21). Hristos va interveni in momentul cand fortele raului isi vor lansa atacul asupra sfintilor, la inceputul celei de-a saptea plagi (vezi GC 635, 636; vezi comentariul de la cap. 16,17). Domnul domnilor. Titlul ,,Domnul domnilor si Imparatul imparatilor” este folosit in Scriptura cu privire la Hristos atunci cand va reveni pe pamant pentru a distruge ostirile celui rau si a-l elibera pe poporul sau credincios (vezi 1 Timotei 6,15; Apocalipsa 19:16; compara cu Matei 25,31; Apocalipsa 1,5;17,14; GC 427, 428, 613, 614). Chemati. Literal, ,,invitati”, care in Noul Testament inseamna chemati sa obtina viata vesnica (vezi comentariul de la Matei 22,3.14). Alesi. Sau ,,selectionati”. Nu toti cei ,,chemati” se califica pentru a fi ,,alesi”. In ce priveste deosebirea dintre cei ,,chemati” si cei ,,alesi”, vezi comentariul de la Matei 22,14; compara cu Ioan 1,12. Credinciosi. Sau ,,vrednici de incredere”. Pentru a fi numarati impreuna ,,cu El”, adica impreuna cu Hristos, cei care au fost ,,alesi” trebuie sa ramana ,,credinciosi”, chiar ,,pana la moarte” (cap. 2,10), daca este necesar. Adaugarea cuvantului ,,credinciosi” implica faptul ca nu este de ajuns sa fi ,,chemat” si ,,ales”. Cu alte cuvinte, cei care au intrat in experienta harului, prin credinta lui Hristos, trebuie sa ,,ramana” in har daca vor sa fie demni de a primi dreptul sa intre in imparatia slavei (vezi comentariul de la Ioan 3,18–20; Efeseni 1,4.5; vezi si comentariul de la 1 Corinteni 3,15; compara cu Ezechiel 3,20; 18,24; 33,12). 17:15 Apoi mi-a zis: Apele, pe care le-ai vazut, pe care sta curva, sunt noroade, gloate, neamuri si limbi. Mi-a zis. Vezi comentariul de la cap. 17,1. Apele. Vezi comentariul de la v. 1. In ce priveste alte locuri in care apa este folosita ca simbol pentru fiintele umane, vezi comentariul de la Isaia 8,7; Daniel 7,2. Sade. Aici ingerul face din nou referire la ceea ce a vazut Ioan in v. 1–3, in timpul perioadei specificate in v. 11–13 (vezi comentariul de acolo). 17:16 Cele zece coarne, pe care le-ai vazut, si fiara, vor uri pe curva, o vor pustii, si o vor lasa goala. Carnea i-o vor manca, si o vor arde cu foc. Cele zece coarne. Vezi comentariul de la v. 12. Si fiara. Coarnele si fiara participa la executarea sentintei divine asupra Babilonului. In ce priveste identitatea fiarei, vezi comentariul de la v. 3. Vor uri. Aceasta este o schimbare de atitudine din partea ,,fiarei” si a ,,coarnelor”. Unii consdiera ca este vorba de atitudinea unora din natiunile Europei Apusene fata de papalitate, incepand din vremea Reformei; altii sustin ca implinirea acestei profetii este inca in viitor. Pana aici coarnele au sprijinit planurile sustinute de ,,femeie” (vezi comentariul de la v. 3, 9, 13), in deosebi complotul de a-i ucide pe sfinti (vezi comentariul de la v. 14). Dar atunci cand Hristos ii va birui (v. 14) ei o vor ataca pe femeie, dandu-si seama ca ea i-a inselat (vezi comentariul de la v. 2). Vezi GC 654–656. Pe curva. Vezi comentariul de la v. 1. O vor pustii. Gr. eremoo, ,,a pustii”, ,,a lasa pustiu” (vezi comentariul de la v. 3). Forma cuvantului din limba greaca contine in sine ideea ca ea, ,,curva”, va ramane pentru totdeauna ,,pustiita” (vezi comentariul de la cap. 18,21). In ce priveste o descriere mai amanuntita a starii de pustiire a desfranatei, vezi cap. 18,22.23. Goala. Adica lipsita de vesmintele ei stralucitoare (v. 3, 4), lasata astfel in incurcatura si rusine. Vezi GC 655, 656; compara cu Ezechiel 23,29; Apocalipsa 16,15. Carnea. Literal, ,,bucati de carne”, fiind accentuata actiunea de devorare si de finalizare a actului. Dupa cum un animal de prada rupe si sfasie victima in timp ce o devoreaza, tot asa ,,curva” va fi nimicita cu violenta si fara mila, chiar de catre puterile care pana recent o sprijinisera (vezi comentariul de la ,,vor uri”). O vor arde cu foc. Literal, ,,o vor arde de tot”. Vezi si cap. 18,8, unde este tradus: ,,va fi arsa de tot in foc”. Bineinteles ca o femeie simbolica va fi arsa tot simbolic. Vezi comentariul de la Apocalipsa 18,8.9; compara cu Ezechiel 28,17–19. 17:17 Caci Dumnezeu le-a pus in inima sa-I aduca la indeplinire planul Lui: sa se invoiasca pe deplin si sa dea fiarei stapanirea lor imparateasca, pana se vor indeplini cuvintele lui Dumnezeu. Dumnezeu le-a pus. Cele ,,zece coarne” si ,,fiara” (vezi comentariul de la v. 16) sunt autorizate de catre Dumnezeu sa execute ,,judecata” sau ,,sentinta” divina asupra ,,Babilonului”, pentru crimele sale (vezi comentariul de la Apocalipsa 17,1; compara-l cu cel de la 1 Samuel 16,14; 2 Cronici 18,18; 2 Tesaloniceni 2,11). Prin urmare, Apocalipsa 17,16.17 constituie punctul culminant al acestui capitol, prezentand, asa cum si face, ,,judecata [sau ,,sentinta data”] curvei celei mari”, subiect anuntat de inger in v. 1. Toate celelalte pregatesc si explica acest raport cu privire la soarta ,,Babilonului cel mare”. Versetele 2–6 ofera o lista a crimelor sale (vezi comentariul de la v. 6) si deci o explicatie a motivului pentru care s-a rostit sentinta aceasta asupra ei, sau cum va fi ea executata (vezi comentariul de la v. 1). Aceasta sentinta va fi adusa la indeplinire asupra Babilonului in timpul celei de-a saptea plagi (vezi cap. 16,19; vezi comentariul de la cap. 16,19; 18,5.21; 19,2). Inima. Sau ,,minte”. Sa aduca la indeplinire planul Lui. Adica sa execute ,,scopul” sau ,,decretul” (vezi comentariul de la v. 13) tribunalului ceresc, cu privire la ,,curva cea mare” (vezi comentariul de la cap. 16,19; 17,1). Sa se invoiasca. Vezi comentariul de la v. 13. Sa dea fiarei stapanirea lor imparateasca. Vezi comentariul de la v. 13. Pana se vor indeplini. Adica pana cand sentinta va fi pe deplin executata. Religiile apostaziate ale lumii, unite intr-o organizatie mondiala (vezi comentariul de la cap. 16,13), impreuna cu cei de la conducerea lor, vor fi primele care vor cadea (vezi GC 656), atunci cand coalitia universala politico-religioasa (vezi comentariul de la cap. 16,13; 17,5) va deveni un instrument in mana lui Dumnezeu, pentru a executa sentinta impotriva elementului religios al acestei uniuni (compara cu Isaia 10,5; 13,4–9; 14,4.6; 28,17–22; 47,11–15; Ieremia 25,14.34–38; 50,9–15.29–31; 51,49; Ezechiel 26,3; Daniel 11,45; Zaharia 11,10; vezi comentariul de la Apocalipsa 19,2). 17:18 Si femeia, pe care ai vazut-o, este cetatea cea mare, care are stapanire peste imparatii pamantului. Femeia. Vezi comentariul de la v. 3. Cetatea cea mare. Babilonul literal a fost ,,cetatea cea mare” din antichitate (vezi Nota Suplimentara de la Daniel 4). Inca din vremea turnului Babel cetatea Babilonul a fost reprezentantul organizatiilor care s-au opus planurilor lui Dumnezeu pentru acest pamant (vezi comentariul de la Genesa 11,4–6; Apocalipsa 14,8). O cetate este o asociatie de fiinte umana, superior constituita si organizata. Prin urmare, ,,Babilonul cel mare” este un simbol cat se poate de potrivit pentru organizatia religioasa universala si apostaziata. COMENTARIILE LUI ELLEN G. WHITE 2 GC 536 4–6GC 382 6 GC 59 14 AA 371; COL 421; PK 721; 5T 223 15 GC 440 18 GC 382; PP 167 |
Seek to any passage:
Search the text:
Special note for ANDROID SmartPhones
I recommend to download PhoneMe emulator for Android from here.
Especially I recommend phoneME Advanced - Foundation Profile + MIDP High Resolution b168 rev20547 from here, or from here.
Then you have to build your application, to transfer the .jar and .jad files on your mobile phone and run using this nice emulator.
1. Install a Zip Utility from Android Market.
2. Install a File Manager from Android Market.
3. Download and install PhoneMe, as mentioned above.
4. Build your application by using Download Multilingual Service or Dynamic Download (zip).
5. Copy the zip file into your Android Phone and unzip the content in a folder, and then write down the path to the unzipped files and the name of the .jad file.
6. Launch PhoneMe from your smartphone.
7. Inside PhoneMe, write to the main window the path and the name to the .jad file, above mentioned. Will look something like: file:///mnt/sd/download/BiblePhone.jad and then press enter.
8. The application will be installed, and next a hyperlink will be available below the above mentioned textbox. On this way you can install as many of MIDP application you like on your Android Phone.
How to install the application in Java Mobile enabled phones
It is possible now to have the Holy Scriptures on your mobile phone and to read
it wherever you are due to the Mobile Information Device Profile (MIDP)
technology in 1.0 and 2.0 versions, developed for Java applications.
A good advice is to try in the beginning the MIDP 1.0 / 128 Kbytes version, and
progressively to advance to MIDP 2.0 and larger volumes (512 Kbytes or more).
The application is available for MIDP 2.0, MIDP 1.0. You have only to select one
table on the field MIDP2.0 or MIDP1.0, according to the desired Bible version.
Then, you shall make a click on the JAR (Java Archive) file in order to obtain
the software to be installed on your mobile phone.
I recommend you to start with STARTER(MIDP1.0old) edition, then to continue with
INTERMEDIATE(MIDP1.0), and in the end, if the mobile phone supports this thing,
to try to install the ADVANCED (MIDP2.0) edition. Also, start with 128 kbytes
volumes, continue with 512 kbytes, and at the end try the version in one file.
There are cases where the mobile phone requires so called JAD (Java Descriptor)
files. These JAD files has to be
uploaded, on this case, together with the desired JAR files(s).
There are different methods to download the applications in your mobile phone as
follows:
1. Directly from Internet by using a WAP or GPRS connection
2. By using the infrared port of the mobile phone
3. By wireless Bluetooth access to the mobile phone
4. By cable link between PC ad mobile phone
5. If none from the above cases are valid
Next, we shall examine each case in order to have a successfully installation of
the software.
1. Directly from Internet by using a WAP or GPRS connection
If your have Internet access on your mobile phone (e.g. WAP or GPRS), it is
enough to access
https://biblephone.intercer.net/wap/ from the browser of the mobile phone,
and to access the desired Bible version, and then to make an option about
MIDP1.0 or MIDP2.0, and finally to select the desired module (e.g. one or more).
After the last selection, the desired version will be downloaded on your mobile
phone.
Many phones have only this option for installing JAVA appplications.
2. By using the infrared port of the mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile
phones.
If you don't have access to Internet directly from your mobile phone, then you
shall have to pass to this step requiring to have infrared ports on your mobile
phone and on the computer.
a. On this case, you will download the application by using the computer from
the Internet (i.e. JAR files).
b. Once the application is downloaded (preferable on the desktop) you will have
to activate the infrared port on the mobile phone and align it with the infrared
port of the computer (preferable laptop).
c. Then a window will appear asking what file you want to send to the mobile
phone. Next, you will select the downloaded JAR file, and after OK, the mobile
phone will ask you if you want to load that file. You say YES and the
application will be downloaded on your mobile phone.
d. Probably, you will be asked by the mobile phone where you want to save it (e.g.
on the games or applications directories). After you made this selection, the
file will be ready to be loaded for run.
The displaying preference can be set inside the application in order to have
larger fonts, full screen display etc.
3. By wireless Bluetooth access to the mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile
phones.
This situation is similar with the infrared case. You have only to activate
Bluetooth access on your mobile phone (check if exists) and on the computer (check
if exists).
4. By cable link between PC ad mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific
mobile phones.
On this case the steps are as follows:
a. On this case, you will download the application by using the computer from
the Internet (i.e. JAR files).
b. Once the application is downloaded (preferable on the desktop) you will have
to set up the wired connection between the mobile phone and the computer. Next,
you will start the synchronization / data transfer application and download the
JAR file in your mobile phone. Surely, you will have to consult the CD of your
mobile phone.
c. By this application you shall transfer into your mobile phone the JAR file in
the games or applications directories. Next, you will have to select for run the
JAR desired file.
5. If none from the above cases are valid
On this unhappy case, I recommend you to find a friend with a laptop having
infrared / Bluetooth capabilities, or to buy a data link cable, or to change
your current model of mobile phone.
Unfortunately, some models of mobile phones require only WAP/GPRS in order to
download and run Java applications.
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile
phones. Therefore check the documentation of them and also the page for specific
models.
Why so many versions? Simple, because not all the mobile phones support the
Bible in one file with MIDP 2.0 (the most advanced for the time being).
Multilingual Online Ebooks
It is possible now to have the inspirational ebooks on your browser and to read it allowing you to make comparisons between different translations or versions for a specific language. This occasion is unique, and you have only to browse to the desired author and book.
Select another version:
If you have any questions, remarks, suggestions, please contact me here.
May God bless you in studying the Holy Scriptures.
Sitemap: Please select the BiblePhone modules in your language: