16:16 Duhurile cele rele i-au strans in locul care pe evreieste se cheama Armaghedon.
I-au strans. Este vorba de cele trei duhuri necurate din v. 13, 14. In ce priveste procesul strangerii, vezi comentariul de la v. 14.
Adeptii ambelor interpretari sunt de acord ca strangerea are loc in timpul plagii a sasea, dar ca batalia este data in timpul celei de a saptea (vezi Smith, op. cit., p. 702; vezi comentariul de la Apocalipsa 16,12.17).
Cei stransi sunt imparatii pamantului din v. 14.
Conform primei interpretari, imparatii pamantului, sau fortele militare ale pamantului, sunt adunate in Valea Meghido, in nordul Palestinei (vezi comentariul de la v. 12, 14). Conform celei de-a doua interpretari, imparatii pamantului se unesc in idei si in scop (vezi comentariul de la cap. 17,13.17). Compara cu Psalmi 83,4.5.
Locul. Gr. topos, ,,loc”, care este folosit in mai multe sensuri: ca localizare geografica, un ,,loc” intr-o carte, un statut, sau figurat, ,,conditie” sau ,,situatie”, ca in Faptele Apostolilor 25,16 (,,putinta”) si in Evrei 12,17. Conform primei interpretari, care pune accentul pe implicatiile geografice, acest cuvant se refera la Valea Meghido, Campia Esdraelon, in nordul Palestinei (vezi comentariul de la Apocalipsa 16,12.14). Conform celei de-a doua interpretari, care pune accentul asupra semnificatiei simbolice a expresiilor din v. 12–16 (vezi comentariul de la v. 12), acest cuvant face referire la ,,conditia” sau dispozitia in care se aduna imparatii pamantului – intelegerea lor de a nimici poporul lui Dumnezeu (vezi comentariul de la cap. 16,14; 17,13).
Pe evreieste. Poate ca prin asta Ioan intentiona sa-si directioneze cititorii asupra unui studiu al Armaghedonului ca termen ebraic, pentru a revedea istoria ebraica si a intelege astfel acest nume criptic.
Armaghedon. Gr. Harmageddon, o transliterare din ebraica, dupa cum declara Ioan. Dovezile textuale favorizeaza termenul Harmagedon, dar pot fi citate dovezi textuale si pentru Armagedon, Armagedo, Mageddon si altele. Tinand cont de faptul ca, dupa cat se stie pana in prezent, nici un loc geografic nu a purtat vreodata acest nume, semnificatia acestui termen nu este usor lamurita. De asemenea, opiniile difera cu privire la care cuvant sau cuvinte ebraice sunt reprezentate de transliterarea greaca. Termenul Harmageddon provine din doua cuvinte ebraice, dintre care primul poate fi ’ir, ,,cetate”, desi e mult mai probabil har, ,,munte”. Dupa cum s-a observat deja, unele manuscrise antice omit cu totul prima silaba, ar- sau har.
In ce priveste a doua parte a numelui, - mageddon, au fost sugerate doua etimologii diferite: (1) Ca –mageddon vine de la ebraicul megiddo sau megiddon (1 Regi 9,15; Zaharia 12,11), vechea cetate Megiddo, de unde a venit numele importantei trecatori prin munti, in sud-vest, catre Valea Israelului, in nord si nord-est (2 Cronici 35,22), si catre Raul Chison (Judecatori 4,7.13; 5,19.21), care curge prin aceasta vale. (2) Ca -mageddon vine de la mo’ed, cuvantul ebraic folosit de obicei in Vechiul Testament pentru ,,intalnire” (Exodul 27,21; 28,43; 29,4.10.11.30.32; etc.), pentru o ,,sarbatoare” randuita (vezi comentariul de la Leviticul 23,2) si pentru ,,adunare” sau ,,loc de adunare” (Plangeri 1,15; 2,6). Prima etimologie leaga numele compus, Armaghedon, de geografia si istoria vechiului Megiddo, in timp ce a doua sugereaza o posibila legatura cu marea lupta dintre Hristos si Satana.
La Isaia 14,13, unde har-mo’ed este tradus ,,muntele adunarii” si desemneaza muntele pe care a fost asezat templul lui Solomon, la nord de Ierusalimul antic, se spune despre Lucifer ca a dorit sa ia locul lui Dumnezeu, in calitatea Sa de conducator suprem al lui Israel (vezi comentariul de acolo). Compara cu sintagma ,,cortul intalnirii” (Exodul 33,7; etc.).
Adeptii primei interpretari cu privire la Armaghedon considera ca acest cuvant vine de la ebraicul har-megiddo, ,,muntele lui Megiddo”, si interpreteaza numele asa cum este folosit in Apocalipsa 16,16, in termenii imprejurarilor geografice si ai evenimentelor istorice ale orasului antic Megiddo. Adeptii celui de-al doilea punct de vedere interpreteaza prima etimologie in mod figurat, adica evenimentele istoriei Vechiului Testament, asociate cu imprejurimile geografice ale cetatii antice Megiddo (vezi Judecatori 4,4 la 5,31, in special cap. 5,31; cap. 6,33 la 7,25; 1 Regi 18,36–40; Psalmi 83; compara cu 2 Cronici 35,20–24), dar fara a atribui o semnificatie geografica termenului Armaghedon din Apocalipsa 16,16 (vezi comentariul de la v. 12). Ei inteleg a doua etimologie, har-mo’ed, tot figurat, pe baza folosirii acestui cuvant in Isaia 14,13, in termenii marii lupte dintre Hristos si Satana (vezi Apocalipsa 12,7–9.17; 17,14; 19,11–21).