88:1 Doamne, Dumnezeul mantuirii mele! Zi si noapte strig inaintea Ta!
INTRODUCERE. - Psalmul 88 a fost numit cel mai jalnic si deznadajduit dintre psalmi. Psalmul acesta, atribuit lui David (PK 341), a fost probabil compus intr-un timp de extrem de dureroasa suferinta fizica si sufleteasca. Nu exista in el nici o singura raza de speranta (cu exceptia adresarii pline de incredere: "Doamne, Dumnezeul mantuirii mele"). El este un neintrerupt si lung bocet de intristare pura, care se incheie prin cuvantul expresia "cei de aproape ai mei s-au facut nevazuti" ["in intuneric", KJV]. David sufera, se teme ca vine moartea, se roaga pentru ajutor, dar nu da nici un semn ca s-ar astepta sa primeasca vreun raspuns la rugaciunea sa. Cu toate acestea, sta lipit de Dumnezeu neabatut si continua sa se roage, printr-o credinta simpla, ca Dumnezeu va asculta (v. 1.2.9.13).
Cu privire la preambul vezi p. 617, 629.
1. Mantuirii Mele. Aceasta pare sa fie unica raza de nadejde din intregul psalm. In ciuda tristetii coplesitoare a psalmului, David se increde in Dumnezeu ca Mantuitor al sau. Un copil al lui Dumnezeu nu ar trebui niciodata sa ajunga pana acolo incat sa cedeze din cauza disperarii.
88:2 S-ajunga rugaciunea mea inaintea Ta! Ia aminte la cererile mele;
Verset ce nu a fost comentat.
88:3 caci mi s-a saturat sufletul de rele, si mi se apropie viata de locuinta mortilor.
De rele. [De necazuri, KJV]. Vezi Iov 10,15; Psalm 123,4. Tonul psalmului se aseamana cu plangerile lui Iov in primele capitole ale cartii cu acelasi titlu.
Locuinta mortilor. [Mormant, KJV]. Ebr. she'ol (vezi la Proverbe 15,11). Psalmistul sustine stramtorarea sa ca fiind motivul pentru care ar trebui ca Dumnezeu sa-l asculte. Bolnav de moarte, Ezechia putea sa se roage precum David (vezi PK 340, 341).
88:4 Sunt pus in randul celor ce se pogoara in groapa, sunt ca un om, care nu mai are putere.
Groapa. Vezi la Psalm 28,1.
88:5 Stau intins printre cei morti, ca cei ucisi si culcati in mormant, de care nu-Ti mai aduci aminte, si care sunt despartiti de mana Ta.
Printre cei morti. Adica psalmistul era socotit ca si mort.
Nu-Ti mai aduci aminte. In tristetea lui, psalmistul ajunge sa creada ca Dumnezeu uita pe un om cand se culca sa doarma somnul mortii.
De mana Ta. Sau "de puterea Ta", mana fiind simbolul puterii.
88:6 M-ai aruncat in groapa cea mai de jos, in intuneric, in adancuri.
Verset ce nu a fost comentat.
88:7 Mania Ta ma apasa, si ma napadesti cu toate valurile Tale.
Mania Ta. David considera suferinta sa drept rezultat al maniei lui Dumnezeu (vezi la Psalm 38,3).
Toate valurile Tale. Vezi la Psalm 42,7.
Oprire. [Selah, KJV]. Vezi la p. 629.
88:8 Ai indepartat de la mine pe toti prietenii mei, m-ai facut o pricina de scarba pentru ei; sunt inchis si nu pot sa ies.
Ai indepartat. Vezi v. 18; cf. Psalm 31,11; 38,11; 69,8; Iov 19,13-17. Scarba. [Uraciune, KJV]. Adica ceva de dispretuit, de detestat si prin urmare de evitat ca necurat. Inchis. Poate ca necurat sau banuit de a fi necurat (vezi Levitic 13).
88:9 Mi se topesc ochii de suferinta; in toate zilele Te chem, Doamne, si-mi intind mainile spre Tine!
Verset ce nu a fost comentat.
88:10 Oare pentru morti faci Tu minuni? Sau se scoala mortii sa Te laude?
Morti. Ebr. repha'im (vezi la Iov 26,5). In ugaritica (vezi p. 618) rphwm inseamna de asemenea "morti". Psalmistul pare sa argumenteze astfel cu Dumnezeu: Pentru ce ma osandesti la moarte cand puterea si bunatatea Ta nu pot fi demonstrate in mormant (vezi Iov 10,21.22)?
Oprire. [Selah, KJV]. Vezi la p. 629.
88:11 Se vorbeste de bunatatea Ta in mormant, si de credinciosia Ta in Adanc?
Bunatatea. Cei morti nu pot sa aprecieze atributele lui Dumnezeu. Numai cei vii pot sa-L laude pe Dumnezeu pentru iubirea lui (vezi Psalm 89,1). Adanc. [Nimicire, KJV]. Ebr. 'abaddon (vezi la Iov 26,6).
88:12 Sunt cunoscute minunile Tale in intuneric, si dreptatea Ta in tara uitarii?
Tara uitarii. O tara a uitarii, unde mortii nu-si mai aduc aminte de nimic si unde nimeni nu-si mai aduce aminte de ei.
88:13 Doamne, eu isi cer ajutorul, si dimineata rugaciunea mea se inalta la Tine.
Iti cer ajutorul. Psalmistul revine, ca sa zicem asa, la intelegerea ca nu e in mormant, ci e inca viu. Cu toate ca e pe pragul mormantului, el va continua sa se roage ca Dumnezeu sa-i vina in ajutor si sa-l scape.
Dimineata. Vezi la Psalm 5,3.
88:14 Pentru ce, Doamne, lepezi sufletul meu? Pentru ce imi ascunzi Fata Ta?
Sufletul meu. Sau "ma" (vezi la Psalm 16,10). Necunoscandu-se vinovat de un pacat grav, el nu poate intelege pentru ce trebuie sa sufere atat de mult.
Pentru ce imi ascunzi? Vezi la Psalm 13,1. Lui David i se pare ca Dumnezeu Si-a abatut in mod intentionat atentia de la el, acum cand e in necaz.
88:15 Din tinerete, sunt nenorocit si trag sa mor, sunt cuprins de spaimele Tale, si nu stiu ce sa mai fac.
Din tinerete. Expresia aceasta poate sa dea de inteles ca psalmistul se imbolnavise de tanar varsta tanara si ca suferise multi ani. Sau poate sa fie limbajul hiperbolic al unei emotii adanci: suferinta lui este atat de intensa incat simte de parca ar avea-o din tinerete.
88:16 Mania Ta trece peste mine, spaimele Tale ma nimicesc de tot.
Verset ce nu a fost comentat.
88:17 Ele ma inconjoara toata ziua, ca niste ape, ma infasoara toate deodata.
Ca niste ape. Psalmistul este ca un om gata sa se inece (vezi Psalm 42,7).
88:18 Ai departat de la mine pe prieteni si tovarasi; si cei de aproape ai mei s-au facut nevazuti.
Prieteni si tovarasi. Compara cu v. 8. Psalmistul repeta plangerea lui ca o ultima observatie zguduitoare in cantarea sa. Il parasisera chiar si cei de la care era indreptatit sa astepte ajutor si compasiune in starea in care se afla (vezi Iov 19, 13-21).
E bine de a observat ca, in ciuda lipsei de nadejde a psalmului, David marturiseste pe Dumnezeu ca Mantuitor al lui (v. 1), recunoaste bunatatea, credinciosia, puterea si dreptatea Lui (v. 10-12) si continua sa se roage (v. 13). Putem fi siguri ca desi psalmul se incheie intr-o atmosfera sumbra, lumina a rasarit si totul a fost bine (vezi Iov 5,18; 13,15). Psalmul este un exemplu exceptional de credinta desavarsita: cu toate ca David nu vede nici o scapare, ramane tare in Dumnezeu.
Cei de aproape. [Cunoscutii mei, KJV]. In paralelismul poetic al v. 18 aceste cuvinte stau ca un corespondent al expresiei "prieteni si tovarasi". Cu un "cunoscut", probabil, ar avea legaturi mai putin apropiate decat cu un "prieten si tovaras". Totusi, David deplange pierderea prieteniei chiar si din partea acelora care nu ii erau atat de apropiati.
COMENTARIILE LUI ELLEN G. WHITE 2.3PK 341