6:1 Doamne, nu ma pedepsi cu mania Ta, si nu ma mustra cu urgia Ta.
INTRODUCERE - Cel dintai din cei sapte psalmi de penitenta (6, 32, 38, 51, 102, 130 si 143; vezi p. 624), Psalmul 6 este profund personal. Maclaren zice: "Daca pulsatia unei dureri personale a gasit vreodata lacrimi si glas, aceasta este in psalmul acesta." Luther il numea "o rugaciune de penitenta pentru sanatatea trupului si a sufletului". In el psalmistul exprima agonia trupeasca si chinul sufletului cand e facut sa sufere de cei care sustin ca Dumnezeu l-a parasit. Cu toate ca e pe pragul mortii, el se roaga fierbinte cerand ajutor si sustine cu tarie ca Dumnezeu il asculta si il mantuieste. Ca si Psalmul 3, acesta psalm prezinta o schimbare dramatica brusca: in v. 8-10 melancolia profunda e preschimbata in bucurie intensa. Pentru descrierea unei experiente la fel de impresionante, vezi Psalmul 30.
In ce priveste comentariul la preambul, vezi p. 616, 627.
1. Nu ma pedepsi. [Nu ma mustra, KJV]. Nenorocirea si boala erau considerate in vechime pedepse dumnezeiesti pentru pacat. In chinul lui sufletesc, psalmistul considera ca Dumnezeu n-are placere de el si de aceea il mustra. Psalmistul se roaga ca mustrarea lui binemeritata sa fie cu indurare, nu cu manie (vezi Ieremia 10,24). In mod frecvent in Vechiul Testament, scriitorul inspirat caracterizeaza atitudinile si actiunile Divinitatii in limbajul oamenilor (vezi Psalm 2,4). In ebraica, ultimul cuvant al v. 1 se sfarseste cu sunetul lung i. Sunetul acesta predomina in intregul psalm, in special la sfarsitul multor versete, si constituie o interesanta asemanare de sunete numita asonanta, care da psalmului un ton de penitenta (vezi p. 624).
6:2 Ai mila de mine, Doamne, caci ma ofilesc! Vindeca-ma, Doamne, caci imi tremura oasele.
Ma ofilesc. Literal, "ma ofilesc". Verbul acesta este deseori aplicat la ofilirea plantelor (Isaia 16,8; 24,4.7; Ioel 1,12).
Vindeca-ma. O cerere directa de vindecare fizica, cu toate ca nu e amintita o anumita boala. Oasele ii "tremura". Afirmatia aceasta arata suferinta intensa, de moarte a scheletului corpului sau; intregul sau corp e chinuit de durere.
6:3 Sufletul mi-i ingrozit de tot; si Tu, Doamne, pana cand vei zabovi sa Te induri de mine?
Sufletul mi-i ingrozit de tot. Chiar mai mare decat durerea fizica este agonia sufleteasca. Psalmistul nu e in stare sa-si elibereze mintea de gandul ca are parte de neplacerea lui Dumnezeu. El exclama indurerat: "Doamne, pana cand?" ca si cum, in incercarea de a exprima o raza de speranta in puterea lui Dumnezeu de vindecare, isi da seama brusc, in natura lui umana, de situatia disperata in care se afla si striga: Cat va mai continua chinul acesta sufletesc, pana voi afla alinare?" (vezi Iov 7,2-4). I se pare ca Dumnezeu l-a parasit in boala lui. Crestinul poate afla mangaiere in ideea ca suferintele pamantesti sunt neinsemnate cand sunt comparate cu bucuria cerului (vezi Romani 8,28; 2 Corinteni 4,17.18).
6:4 Intoarce-Te, Doamne, izbaveste-mi sufletul! Mantuieste-ma, pentru indurarea Ta!
Intoarce-te, Doamne. Psalmistul se roaga acum pentru eliberare. "Sufletul" este o expresie idiomatica pentru pronumele personal "mine". Apelul acesta este catre indurarea lui Dumnezeu, ca unul din atributele caracterului Lui (vezi Exod 34,6; Numeri 14,18; Psalm 86,15).
6:5 Caci cel ce moare nu-si mai aduce aminte de Tine; si cine Te va lauda in locuinta mortilor?
Aduce aminte. Versetul acesta constituie o dovada impotriva doctrinei unei stari intermediare constiente intre moarte si inviere (Psalm 88,10; 146,4; Isaia 38,18).
6:6 Nu mai pot gemand! In fiecare noapte imi stropesc asternutul, si-mi scald patul in lacrimi.
Imi stropesc asternutul. Neputand sa doarma, psalmistul plange "in fiecare noapte" (sau "toata noaptea") din cauza suferintelor lui. Poetul se lasa in voia hiperbolei puternice din v. 6.7 pentru a exprima intensitatea chinului sau sufletesc. Se pare ca este istovit nu numai de chinul sufletesc, ci si de o profunda framantare mentala. Daca psalmul a izvorat din necazul pricinuit de razvratirea lui Absalom, e usor sa ne dam seama de chinul tatalui lipsit de fiul sau, inmarmurit de nerecunostinta marsava a odraslei sale (vezi bocetul lui David pentru Absalom, 2 Samuel 18:33; 19:1-4).
Comparati cu descrierea plastica a lui David luata dintr-un poem religios ugarit (vezi p. 618): "Seara, s-a prins cu mainile de patul sau in timp ce plangea si a adormit in lacrimile sale".
6:7 Mi s-a sub fata de intristare, si a imbatranit din pricina tuturor celor ce ma prigonesc.
Tuturor celor ce ma prigonesc. Poate Absalom si tovarasii lui.
6:8 Departati-va de la mine, toti cei ce faceti raul! Caci Domnul a auzit glasul plangerii mele!
Departati-va de la mine. Trecerea de la necaz la alinare nu e treptata, ci imediata. Lumina izbucneste in intuneric, ca si cand soarele s-ar fi aprins dintr-odata in intunericul unui miez de noapte fara luna. Credinta biruieste. Prin credinta, vazandu-si vrajmasii imprastiati, psalmistul le porunceste sa plece. Aceasta este credinta in actiune. Dumnezeu raspunde uneori rugaciunilor noastre inainte ca noi sa incetam a ne ruga (vezi Isaia 65,24).
Domnul a auzit. Dumnezeu asculta strigatul suferintei si il considera o rugaciune sincera a sufletului. Cuvintele nu sunt esentiale in rugaciune. Lacrimile pot sa exprime chinul sufletului omenesc ce nu se poate demonstra prin cuvinte.
6:9 Domnul imi asculta cererile, si Domnul imi primeste rugaciunea!
Domnul imi asculta. Cat de natural e pentru un suflet credincios sa devina tot mai puternic prin repetare gandurilor de asigurare si de bucurie. Psalmistul scoate in evidenta bucuria din v. 8. Imi primeste. Intrucat Dumnezeu a auzit rugaciunea lui, psalmistul se odihneste fara teama, stiind ca Dumnezeu va asculta.
6:10 Toti vrajmasii mei vor fi acoperiti de rusine, si cuprinsi de spaima; intr-o clipa vor da inapoi, acoperiti de rusine.
Cuprinsi de spaima. Ebr. bahal, cuvantul tradus "tremura" in v. 2 si "ingrozit" in v.3. Psalmistul se roaga ca vrajmasii lui - vrajmasii lui Dumnezeu - sa fie facuti de rusine in planurile lor. E potrivit sa se inalte rugaciuni ca uneltirile oamenilor rai sa fie zadarnicite.
Intr-o clipa. Cu cat planurile oamenilor rai sunt nimicite mai curand cu atat mai bine. Psalmistul se roaga ca vrajmasii sai sa dea inapoi la dejucarea planurilor lor.
Psalmul 6 ar trebui sa aduca o mangaiere speciala celui care este lovit de o suferinta puternica, aparent nevindecabila, fie ea fizica sau sufleteasca. "Rugaciunea schimba lucrurile."
COMENTARIILE LUI ELLEN G. WHITE 5 �
�
GC 546
8 �
4T 514