49:1 Ascultati lucrul acesta, toate popoarele, luati aminte, toti locuitorii lumii:
INTODUCERE. -Psalmul 49 cuprinde un raspuns la intrebarea: "Pentru ce se pare ca bogatii au un avantaje in viata?" Psalmul ne invata ca bogatia nu poate sa amane moartea si ca la moarte bogatii sunt adusi la acelasi nivel cu saracii. Dupa o introducere de patru versete, acest poem didactic trateaza vremelnicia omului, cu un accent deosebit asupra bogatului lumesc (v. 5-13) si apoi asupra mangaierii care poate fi obtinuta de pe urma sfarsitului celor drepti, care este viata vesnica, in contrast cu acela al celor nelegiuiti (v. 14-20). Psalmul 49 este recitat in familia iudaica moderna ortodoxa, in saptamana de doliu care urmeaza unui deces in familie.
Cu privire la preambul vezi p. 617, 627.
1. Toate popoarele. Problema care urmeaza sa fie tratata merita atentia intregii omeniri. Versetele 1-4 constituie un indemn introductiv, solemn si explicit (vezi Deuteronom 32,1; Psalm 50,1; Isaia 1,2; Mica 1,2).
Lumii. Ebr. cheled, "durata vietii". Cheled e folosit si pentru a desemna "lumea" ca fiind compusa din generatiile de oameni trecatoare (vezi Psalm 17,14).
49:2 mici si mari, bogati si saraci!
Mici si mari. Literal, "fii ai oamenilor de rand [ebr. adam] si fii ai oamenilor mari" [ebr. ish] (vezi la Psalm 4,2; Psalm 8,4). Psalmul ii invata pe cei umili sa nu-i invidieze pe cei bogati si nici sa nu se teama de ei, iar pe cei bogati sa nu se increada in bogatiile lor si nici sa nu le foloseasca in chip nedrept pentru a-i impovara pe cei saraci. In felul acesta bogatii sunt avertizati, iar saracii sunt mangaiati.
49:3 Gura mea va vorbi cuvinte intelepte, si inima mea are ganduri pline de judecata.
Cuvinte intelepte. In ebraica cuvintele pentru "intelepciune" si pentru "pricepere" sunt la plural, atragand atentia asupra diferitelor aspecte ale acestor aptitudini. Vezi la Psalm 1,2 pentru definitii ale "intelepciunii" si "priceperii".
49:4 Eu imi plec urechea la pildele care imi sunt insuflate, imi incep cantarea in sunetul harfei.
Pildele. Ebr. mashal, "omotetie", "proverb", "cantare" sau "poem", (vezi p. 945).
Cantarea. [Vorbire ascunsa, KJV]. Sau "sarada", un amanunt atat de neclar ca are nevoie de descurcare.
Arfei. Mai bine "o lira" (vezi p. 34). Ganduri demni de a fi retinute sunt adesea cel mai bine pastrate in minte cand sunt puse pe muzica. "Putine mijloace sunt mai eficiente sa fixeze cuvintele Lui [Dumnezeu] in memorie decat repetarea lor in cantare." (Ed 167).
49:5 Pentru ce sa ma tem in zilele nenorocirii, cand ma inconjoara nelegiuirea potrivnicilor mei?
Pentru ce? Psalmistul expune intai rezultatele mangaietoare ale meditatiei sale, inainte de a continua prezentarea. El ajunsese la concluzia ca nu are motiv sa se teama.
49:6 Ei se incred in avutiile lor, si se falesc cu bogatia lor cea mare.
Verset ce nu a fost comentat.
49:7 Dar nu pot sa se rascumpere unul pe altul, nici sa dea lui Dumnezeu pretul rascumpararii.
Nu poate sa se rascumpere. O negare exprimata in mod emfatic in ebraica. Nimeni nu poate sa salveze pe altul de la moarte, nici chiar pe fratele sau. Nimeni nu poate pune asupra altuia raspunderea sa sau sa o preia pe a altuia.
49:8 Rascumpararea sufletului lor este asa de scumpa, ca nu se va face niciodata.
Rascumpararea. Versetul 8 este parantetic.
Sufletul lor. "Lor insasi" (vezi la Psalm 16,10). Rascumpararea unei persoane de la moarte este tema prezentarii psalmistului.
Scumpa. A rascumpara pe un om de la moarte nu sta in puterea bogatiei.
Nu se va face niciodata. [Nu inceteaza niciodata, KJV]. Bogatia este insuficienta, oricat timp
ar putea fi la dispozitie, de a izbavi de la moarte macar o fiinta omeneasca.
49:9 Nu vor trai pe vecie, nu pot sa nu vada mormantul.
Mormantul. [Stricaciunea, KJV]. Vezi la Psalm 16,10.
49:10 Da, il vor vedea: caci inteleptii mor, nebunul si prostul deopotriva pier, si lasa altora avutiile lor.
[Ei, KJV]. Bogatii (v. 6). Versetul 10 sustine o lege naturala evidenta. Nici macar intelepciunea nu il fereste de moarte pe cel care o poseda.
49:11 Ei isi inchipuie ca vesnice le vor fi casele, ca locuintele lor vor dainui din veac in veac, ei, care dau numele lor la tari intregi.
Ei isi inchipuie. [Gandul lor launtric, KJV]. Bogatul pare sa uite ca, mai curand sau mai tarziu, oamenii uita numele celui care a fost candva stapan peste averile lor, iar amintirea lor piere.
49:12 Dar omul pus in cinste nu dainuieste, ci este ca dobitoacele care se taie.
In cinste. Sau "in splendoare". Nu dainuieste. Versetul 12 este refrenul psalmului. El apare din nou cu modificari la v. 20. Dainuieste. Ebr. lin, "a petrece noaptea" fara a ramane de tot. El nici macar nu isi petrece "noaptea" vietii, ci trece repede. Se taie. [Pier, KJV]. Literal, "sunt reduse la tacere" sau "sunt duse la odihna".
49:13 Iata ce soarta au ei, cei plini de atata incredere, precum si cei ce ii urmeaza, carora le plac cuvintele lor.
Cei ce ii urmeaza. Cei ce ii urmeaza sunt la fel de neintelepti ca si parintii lor.
Le plac cuvintele lor. [Aproba cuvintele lor, KJV]. Literal, "se delecteaza cu gura lor". Acesti urmasi neintelepti au placerea sa rosteasca ganduri neintelepte, ca si stramosii lor bogati. Raul e dus mai departe.
Oprire. [Selah, KJV]. Vezi p. 629.
49:14 Sunt dusi ca o turma in locuinta mortilor, ii paste moartea, si in curand oamenii fara prihana ii calca in picioare: li se duce frumusetea, si locuinta mortilor le este locasul.
Locuinta mortilor. [Mormant, KJV]. Ebr. she'ol (vezi la Proverbe 15,11). Ii paste. Ebr. ra'ah, "a paste o turma", "a indeplini slujba de pastor". Ideea nu este ca moartea ii va manca, ci ca moartea le va fi pastor. Frumusetea. Trupul se descompune si se transforma in tarana.
49:15 Dar mie Dumnezeu imi va scapa sufletul din locuinta mortilor, caci ma va lua sub ocrotirea Lui.
Sufletul. "Pe mine" (vezi la Psalm 16,10).
Din locuinta mortii. [Din puterea mormantului, KJV]. Literal, "din mana lui she'ol" (vezi la Proverbe 15,11), o personificare impresionanta.
Ma va lua sub ocrotirea Sa. [El ma va primi, KJV]. Mai bine: "El ma va primi pentru Sine". In aceasta scurta expresie, cu atat mai puternica cu cat este mai scurta, este sugerata doctrina vietii viitoare si a invierii din morti (vezi PK 264). In Genesa 5,24 o alta forma a aceluiasi verb descrie stramutarea lui Enoh (vezi 2 Regi 3,10).
Oprire. [Selah, KJV]. Vezi p. 629.
49:16 Nu te teme cand se imbogateste cineva, si cand i se inmultesc vistieriile casei;
Nu te teme. Psalmistul trece de la incurajarea de sine la incurajarea altora.
Vistieriile. [Slava, KJV]. Aceasta poate fi pusa in seama fastului pe care o procura bogatia.
49:17 caci nu ia nimic cu el cand moare: vistieriile lui nu se pogoara dupa el.
Nu ia nimic cu el. Vezi Iov 1,21; Eclesiastul 5,15; Luca 12,20; 1 Timotei 6.7.
Vistieriile. [Slava, KJV]. Vezi la v. 16. Bogatia omului bogat nu poate cobori in mormant impreuna cu el. In ciuda obiceiului multora de a ingropa bogatii odata cu cel decedat, trupul se preface in tarana.
49:18 Sa se tot creada omul fericit in viata, sa se tot laude cu bucuriile pe care si le face,
Fericit. Tabloul este acela al unui om bogat care se lauda cu iscusinta sa de a aduna multa avere (vezi Deuteronom 29,19; Luca 12,19).
Sa se tot laude. [Oamenii te vor lauda, KJV]. Multi sunt gata sa laude pe un om pentru acumularea de bogatii, dorinta universala a oamenilor. Aceasta aclamare generala nu e dovada succesului final.
49:19 caci tot in locuinta parintilor sai va merge, si nu va mai vedea lumina niciodata.
Va merge. Adica omul nelegiuit, care este subiectul psalmului.
Nu va mai vedea lumina niciodata. Pacatosul bogat si urmasii lui nu vor privi iarasi lucrurile care erau pentru ei sursa mandriei si laudei de sine a lor (vezi Iov 33,30).
49:20 Omul pus in cinste, si fara pricepere, este ca dobitoacele pe care le tai.
Ca dobitoacele. Se repeta cu usoare modificari refrenul din v. 12. In loc de "a nu dainuieste", versetul acesta zice "fara pricepere", ["nu pricepe", KJV], desi cateva manuscrise ebraice zic si aici "nu dainuieste". LXX are "nu pricepe" in ambele cazuri. In ebraica exista doar o deosebire de litera intre cele doua redari. Potrivit cu v. 12, oamenii, in general, sunt ca animalele care pier. Potrivit cu versetul acesta, oamenii pier precum animalele, numai daca nu au adevarata intelepciune.COMENTARIILE LUI ELLEN G. WHITE
6-82T 198
7, 8�
MH 210
15�
�
PK 264
18�
�
COL 258
20�
�
COL 258; GW 18; 4T 526