40:2 M-a scos din groapa pieirii, din fundul mocirlei; mi-a pus picioarele pe stanca, si mi-a intarit pasii.
Groapa pieirii. [Groapa ingrozitoare, KJV]. Literal, "groapa larmei". Se poate ca psalmistul sa fi avut in minte o pestera intunecoasa si adanca, in care apele vuiesc, umpland-o cu tunete ingrozitoare si din care nu exista nadejde de scapare. Bratul lui Dumnezeu era destul de lung ca sa ajunga in groapa in care se afla psalmistul si sa-l izbaveasca.
Mocirlei. Sau "noroi". Fundul gropii nu este un teren solid pe care psalmistul, in starea lui nenorocita, sa poata sta, ci e noroi alunecos (vezi Psalm 69,2.14.15). Orice incercare de iesi din mocirla nu face decat sa-l traga mai tare in adanc.
Pe stanca. In contrast cu pamantul mocirlos. Psalmistul pune pasul sigur pe terenul solid (vezi Psalm 27,5), asa ca umbla in siguranta (vezi Psalm 37,23).