Electronic Books / Adventist / Romanian_non-diacritics / Comentarii Biblice / Web / Psalmi

Psalmi 36:12


36:12 Cei ce fac faradelegea au si inceput sa cada; sunt rasturnati, si nu pot sa se mai scoale.

Au si inceput. Psalmistul vede ca rugaciunile sale au primit deja raspuns si ne atrage atentia asupra tabloul descoperirii dreptatii lui Dumnezeu prin distrugerea totala a celui nelegiuit. Psalmul incepe in deznadejde si se termina in triumf.

NOTA SUPLIMENTARA LA PSALMUL 36

Chesed este un cuvant ebraic cat se poate de dificil de tradus in mod corespunzator in limba engleza [in orice limba, n. tr.]. Cuvantul acesta apare de 245 de ori in VT ebraic. KJV il reda in diferite moduri, dupa cum urmeaza: "favoare" de 3 ori, "fapta buna" o data, "frumusete" o data , "bunatate" de 12 ori, "amabilitate" de 38 de ori, "bunatate iubitoare" de 30 de ori , "bunatate induratoare" de 2 ori, "indurare" de 151 de ori, "mila" o data, "amabil" de 5 ori si " indurator" o data. LXX traduce chesed prin eleos, "indurare" de 135 de ori si in alte cazuri prin dikaiosune, "dreptate", eleemosune, "mila" sau "indurare", elpis, "nadejde" si dosa "slava". Prin urmare, este evident ca traducatorii au vazut in chesed o paleta larga de calitati.

Chesed e folosit pentru a descrie (1) legatura intre indivizi; si (2) legatura dintre Dumnezeu si familia omeneasca. Din prima categorie sunt citate urmatoarele exemple: (1) dintre un fiu si tata sau pe moarte (Genesa 47,29); (2) dintre sot si sotie (Genesa 20,13); (3) dintre rude (Rut 2,20);

(4) dintre oaspeti (Genesa 19,19); (5) dintre prieteni (1 Samuel 20,8); (6) dintre un rege si supusii lui (2 Samuel 3,8). Exemple de folosire a lui chesed pentru descrierea legaturii dintre Dumnezeu si om sunt multe, textul aflat in studiu fiind un exemplu.

Intr-un sens general se poate observa ca chesed descrie: (1) cand e aplicat la Dumnezeu, atitudinile, raporturile si purtarea Lui fata de oameni; (2) cand e aplicat la oameni, atitudinile, raporturile si purtarile oamenilor unii fata de altii. Se vede ca nu exista nici un cuvant englez [si in oricare alta limba, n.tr.], care sa redea cititorului exact aceeasi idee pe care chesed o da cititorului evreu. "Indurare", "mila", si "bunatate" descriu corect diferite aspecte ale sensului, dar nici una nu acopera complet paleta de semnificatii a cuvantului, cel putin cand chesed descrie un atribut al lui Dumnezeu.

Cu privire la chesed ca atribut al lui Dumnezeu, e de observat ca cuvantul "iubire", atat de clar reprezentat in NT ca fiind o caracteristica a lui Dumnezeu (1 Ioan 4,7-8; etc.), apare numai rareori in VT (substantivul ebraic 'ahabah este folosit cu privire la Dumnezeu numai de zece ori, Deuteronom 7,8; 1 Regi 10,9; 2 Cronici 2,11; 9,8; Isaia 63,9; Ieremia 31,3; Osea 3,1; 9,15; 11,4; Tefania 3,17; verbul este de asemenea rar, aparand de doua ori in Pentateuc: Deuteronom 7,13; 23,5 si doar cu aparitii sporadice in alte locuri). De aceea nu trebuie sa tragem concluzia ca atributul acesta al lui Dumnezeu era cu totul necunoscut sfintilor din VT si ca numai rareori era proslavit. Dimpotriva reiese ca intr-o mare masura ceea ce scriitorii NT descriu ca agape, "iubire"(vezi Matei 5,43), scriitorii VT numeau chesed. Din nefericire cuvantul "dragoste" este folosit pentru a descrie intreaga gama de experiente, de la pasiunea nebuna si senzuala pana la duioasa si binefacatoarea relatie a lui Dumnezeu cu poporul Sau. Prin urmare, pentru multi varianta "dragoste" transmite doar

o idee trunchiata sau chiar incorecta, cand e folosita pentru a descrie caracterul lui Dumnezeu. Cu toate acestea, pentru ca nu exista un cuvant mai bun, "dragoste" este retinut in NT ca traducere a lui agape (in 26 de cazuri KJV traduce pa agape prin "mila"; cuvantul era potrivit pe vremea aceea, cand includea mai mult sensul de iubire in desavarsirea ei; in prezent "caritate" este atat de mult legat de binefacerea fata de saraci si de nevoiasi, incat folosirea lui pentru traducerea cuvantului agape poate induce in eroare). Totusi, daca prin "dragoste" intelegem dragostea divina, asa cum au cautat sa ni-o redea scriitorii biblici, si daca detasam de cuvantul "dragoste" acele idei nedorite care ii sunt uneori asociate, dar care nu se regasesc in cuvantul grecesc agape, avem o definitie destul de corecta a lui chesed, in masura in care chesed descrie un atribut al lui Dumnezeu.

Cand chesed este aplicat la legatura dintre indivizi, definitia "dragoste" este mai putin potrivita. "Dragoste" este in general considerat un termen abstract si un principiu care guverneaza viata. Cand "dragoste" se traduce prin experienta concreta, feluritele ei manifestari nu mai sunt numite "dragoste", ci li se da diferite definitii individuale (vezi 1 Corinteni 13). Pe de alta parte chesed e folosit nu numai pentru principiul abstract al iubirii, ci si pentru diferitele manifestari ale ei. Astfel, Iosif cerea paharnicului sa dovedeasca chesed fata de el (Genesa 40,14). "Bunatate", un constituent al lui chesed, ar fi aici o traducere mai potrivita decat "dragoste". Fapta lui Rahav e descrisa ca o fapta de chesed (Iosua 2, 2). Ca rasplata pentru informatia secreta, barbatii din casa lui Iosif s-au oferit sa manifeste chesed fata de omul din Betel (Judecatori 1,24). "Faptele bune" ale lui Neemia pentru casa lui Dumnezeu sunt numite chasadim (pluralul lui chesed, Neemia 13,14). Iov vorbea de necesitatea de a dovedi chesed fata de cineva care e lovit de necazuri (Iov 6,14). In paralelismul antitetic inteleptul punea chesed in contrast cu cruzimea (Proverbe 11,17). Prin urmare chesed, acolo unde era folosit in legatura cu relatiile dintre oameni, e de obicei mai bine tradus prin trasatura particulara a principiului general al iubirii care se manifesta. Regula aceasta este urmarita atat de versiunile vechi, cat si de cele moderne. Un exemplu de chesed omenesc descriind un principiu mai general este Mica 6,8. Aici aspectele esentiale ale adevaratei religii sunt definite ca ar consta din fapte oneste, dragoste si umilinta.

Aceeasi regula poate fi urmata cand chesed descrie fapte ale lui Dumnezeu care sunt manifestari ale unor trasaturi specifice "dragostei". De pilda, cand servul lui Avraam s-a rugat pentru chesed, se gandea la un aspect particular al lui chesed necesar rezolvarii problemei in cauza. Prin urmare, "bunatate" sau "favoare" si nu "dragoste" ar parea sa fie traducere potrivita. Cand psalmistul spunea: "cat de mareata este indurarea Ta [chesed ], o, Dumnezeule!" ("Cat de scumpa este bunatatea Ta, Dumnezeule!"] el vrea sa spuna: "Cat de mareata este iubirea Ta, Dumnezeule! (Proverbe 36,7); de asemenea prin "in veac tine indurarea [chesed] Lui" (Psalm 136,1.2.3 etc.) el vrea sa spuna: "Iubirea Lui tine in veac".

Adjectivul chasid, din aceeasi radacina ca chesed, inseamna literal "cineva care manifesta chesed". Este tradus "om evlavios" o data, "bun" o data, "sfant" de patru ori, "Cel Sfant" o data, "indurator" de trei ori, "sfant" de 19 ori, "ca e sfant" de doua ori si o data prin negativul "neevlavios". In 22 de cazuri Septuaginta reda chasid prin hosios, "sfant" sau "evlavios". Intrucat chesed este un atribut remarcabil al lui Dumnezeu, cel care este chasid este divin sau "un sfant." Privit din aceasta perspectiva, chasid devine aproape analog cu ideea exprimata prin agape, "dragoste", in NT (1 Corinteni 13; 1 Ioan 2,5; 4,7.8; 5,3). Adjectivul apare adesea la plural, chasidim.

In sinteza, putem adopta ca un principiu de lucru traducerea "dragoste" pentru chesed, cand iubirea divina este considerata in aspectele ei generale. Cand trasaturile particulare sunt scoase in evidenta sau cand relatiile omenesti sunt definite, contextul trebuie sa calauzi in determinarea traducerii potrivite.

COMENTARIILE LUI ELLEN G. WHITE 1 �



SR 109

4 �

EW 123

5-7 �

MH 463

6 �

MB 80

7 �

MH 417

7-9�

MH 463

8.9 �

PP 413

9 �

Ed 197; FE 415; MH 465; ML 12; 3T 433; 8T 322; 9 T 41