Printable ModePsalmi, 36
|
36:1 Nelegiuirea celui rau zice inimii mele: Nu este frica de Dumnezeu inaintea ochilor lui. INTRODUCERE - In Psalmul 36 psalmistul celebreaza bunatatea iubitoare a lui Dumnezeu in contrast cu stricaciunea celor nelegiuiti. Versetele 1-4 sunt o descriere generala a nelegiuirii omenesti, v. 5-9 dau expresie frumusetii atributelor lui Dumnezeu, iar v. 10-12 constituie o rugaciune a credintei ca Dumnezeu Isi va manifestate bunatatea fata de toti cei cu inima curata. Limbajul psalmului este extraordinar de frumos. Versetele 1-4 sunt un tablou succint al omului nelegiuit. Declinul moral trece prin trei stadii: (1) pacat cu sfidarea constiintei; (2) pacatul fara mustrare de constiinta; si (3) pacat inspirat de o constiinta total stricata (Moulton). Pacatul inimii (v. 1-2) este urmat de pacatul limbii (v. 3) si apoi de pacatul mainii (v. 4) - o analiza critica a starii de nelegiuire. Cu privire la preambul vezi p. 616. Observa ca psalmistul e numit "robul Lui" in Psalm 35,27; vezi si preambulul la Psalmul 18. 1. Zice. Ebr. ne'um, "o rostire". Cuvantul apare de 361 de ori si este folosit in alta parte exclusiv cu privire la rostirea divina, in general in expresia "zice Domnul" (Genesa 22,16; etc). In versetul de fata e o folosire cu totul neobisnuita a cuvantului. Nelegiuirea este personificata si prezentata ca repetand o rostire divina. Pacatul ajunge sa vorbeasca pacatosului, ca si cum ar fi glasul lui Dumnezeu. Inimii mele. Cateva manuscrise ebraice, LXX si Siriaca redau: "inimii lui". Varianta aceasta pare sa fie mai in potrivita in context. Cea dintai propozitie spune atunci literal "rostirea incalcarii [sau "incalcarea zice"] nelegiuitului in mijlocul inimii lui". Frica. Ebr. pachad, "tremurare", "spaima". Acesta nu este cuvantul pentru "frica", care apare in general in expresia "frica de Domnul" (vezi Psalm 19,9). Pachad nu este "frica" in sensul de "respect" sau de "adorare", ci in sensul de "spaima", ca "teama de dusman" (Psalm 64,1) sau "teama de vreun rau" (Proverbe 1,33). Pavel citeaza a doua propozitie din Psalmul 36,1 in sprijinul tezei sale privind ticalosia celui nelegiuit (Romani 3,18). 36:2 Caci se maguleste singur in ochii lui, ca sa-si desavarseasca faradelegea, ca sa-si potoleasca ura. Ca sa-si potoleasca ura. [vazuta ca e vrednica de urat, KJV]. Ebraica acestui verset este foarte neclara. De fapt ea zice: "deoarece el se maguleste in ochii sai, ca sa gaseasca nedreptatea demna de ura". Poate ca psalmistul vrea sa spuna ca nelegiuitul se inseala singur cu ideea ca nu va fi demascat in pacatul sau si deci pedepsit. 36:3 Cuvintele gurii lui sunt mincinoase si inselatoare; nu mai vrea sa lucreze cu intelepciune si sa faca binele. Rautate. Versetele 3 si 4 prezinta un progres in rau: renuntare la facerea binelui, cugetarea la rau, hotararea de a face raul, savarsirea raului fara mustrare de constiinta. 36:4 In asternutul lui se gandeste la rautate, sta pe o cale care nu este buna, si nu uraste raul. Rautate. Sau "desertaciune". Nu uraste raul. Pentru pacatosul total stricat si fara speranta, pacatosenia pacatului nu reprezinta o piedica in calea actiunii. El nu recunoaste caracterul imoral al actului pacatos. 36:5 Bunatatea Ta, Doamne, ajunge pana la ceruri, si credinciosia Ta pana la nori. Bunatatea Ta. Ebr. chesed (vezi v. 7). Uimitor de brusc si intr-un contrast izbitor cu cele din v. 1-4, psalmistul incepe sa laude bunatatea si credinciosia lui Dumnezeu (vezi Psalm 33,4) . O trecere atat de brusca este tipic ebraica. La ceruri. [In ceruri, KJV]. Psalmistul pare sa se inalte deodata deasupra stricaciunii omenirii, avantandu-se spre spatiile nemarginite unde pot fi intalnite atributele lui Dumnezeu. Deoarece prepozitia ebraica be, "in", poate sa insemne si "de la", asa cum arata paralele ugaritice (vezi p. 618, 619; vezi Psalm 18,13), pasajul acesta ar trebui probabil inteles ca afirmand ca bunatatea iubitoare a lui Dumnezeu vine "din ceruri". 36:6 Dreptatea Ta este ca muntii lui Dumnezeu, si judecatile Tale sunt ca Adancul cel mare. Doamne, Tu sprijinesti pe oameni si pe dobitoace! Muntii lui Dumnezeu. [Muntii cei mari, KJV]. Literal, "muntii lui Dumnezeu". Adancul. Ebr. tehom, cuvantul folosit pentru a desemna oceanul primar (vezi Genesa 1,2). Psalmistul descrie judecatile lui Dumnezeu ca fiind neobosite si insondabile. Oameni si dobitoace. De la om, actul suprem de creatiune al lui Dumnezeu, pana la fiara salbatica. Dumnezeu Se ingrijeste de toate fapturile mainilor Sale (vezi Psalm 145,9). Noteaza grija lui Dumnezeu pentru animalele necuvantatoare, asa cum e exprimata in Psalm 104 (vezi si Iona 4,4). Crestinul ar trebui sa se poarte cu bunatate fata de animalele necuvantatoare (vezi PP 443). 36:7 Cat de scumpa este bunatatea Ta, Dumnezeule! La umbra aripilor Tale gasesc fiii oamenilor adapost. Scumpa. [Excelenta, KJV]. Ebr. yaqar, "pretioasa", "costisitoare". Bunatatea. Ebr. chesed, tradus "bunatatea" ["indurarea, KJV"] in v. 5. Vezi nota suplimentara la acest psalm. Umbra aripilor tale. Vezi la Psalm 17,8; cf. Deuteronom 32,11.12. 36:8 Se satura de belsugul Casei Tale, si-i adapi din suvoiul desfatarilor Tale. Se satura de belsugul. [Ei vor fi din belsug saturati, KJV]. Ebr. rawah, literal, "a-si bea pe saturate". Proviziile lui Dumnezeu pentru om satura, prin aceea ca el gaseste in Dumnezeu ceea ce ii trebuie si gaseste satisfactia aceea din belsug (vezi Efeseni 3,20; cf. Luca 6,38). Dumnezeu este Gazda cea binevoitoare (vezi Psalm 23,5). Sivoiul. [Raul, KJV]. Imaginea este deosebit de plastica pentru locuitorii din Palestina, unde apa este adesea rara. Desfatarile Tale. Desfatarile lui Dumnezeu, nu acelea gresit apreciate ca atare de om. Barnes gaseste urmatoarele invataturi in acest verset: (1) Dumnezeu este fericit; (2) religia face pe om fericit; (3) fericirea aceasta este de aceeasi natura cu aceea a lui Dumnezeu; (4) fericirea aceasta implineste nevoile sufletului; (5) nu lasa nesatisfacuta nici o nevoie a sufletului; si (6) fericirea aceasta se gaseste in special in legatura cu serviciul din casa lui Dumnezeu. 36:9 Caci la Tine este izvorul vietii; prin lumina Ta vedem lumina. Izvorul vietii. Viata literala si spirituala, viata de aici si cea viitoare. Dumnezeu este izvorul nu numai al vietii, dar si a tot ce da sens vietii (vezi Psalm 34,12; Ioan 1,4; 4,10; 5,26; Ed 197, 198; vezi la Proverbe 9,11). Prin lumina Ta. Intrucat Dumnezeu este izvorul luminii, numai in El putem vedea lumina. Fara Dumnezeu, toata priceperea noastra e doar intuneric. Rugaciunea noastra ar trebui sa fie: "ce entunecat in mine lumineaza" (Milton). Vezi Ioan 3,19.20; 1 Ioan 1,5-7; 1 Petru 2,9. 36:10 Intinde-Ti si mai departe bunatatea peste cei ce Te cunosc, si dreptatea peste cei cu inima neprihanita! Mai departe. Psalmistul cere ca indurarea lui Dumnezeu sa fie continua. Bunatatea. Ebr. chesed, pentru a treia oara in psalmul acesta (vezi v. 7; cf. v. 5). Te cunosc. Dumnezeu doreste un lucru: cunoasterea Lui sa duca la mantuire (vezi Ioan 17,3; vezi la Proverbe 1,2). 36:11 Sa nu m-ajunga piciorul celui mandru, si sa nu ma puna pe fuga mana celor rai. Sa nu ma puna pe fuga. Psalmistul se roaga ca Dumnezeu sa nu permita ca el sa fie calcat in picioare de pacatosul mandru si nici sa nu fie luat din locul in care Acesta L-a asezat. 36:12 Cei ce fac faradelegea au si inceput sa cada; sunt rasturnati, si nu pot sa se mai scoale. Au si inceput. Psalmistul vede ca rugaciunile sale au primit deja raspuns si ne atrage atentia asupra tabloul descoperirii dreptatii lui Dumnezeu prin distrugerea totala a celui nelegiuit. Psalmul incepe in deznadejde si se termina in triumf. NOTA SUPLIMENTARA LA PSALMUL 36 Chesed este un cuvant ebraic cat se poate de dificil de tradus in mod corespunzator in limba engleza [in orice limba, n. tr.]. Cuvantul acesta apare de 245 de ori in VT ebraic. KJV il reda in diferite moduri, dupa cum urmeaza: "favoare" de 3 ori, "fapta buna" o data, "frumusete" o data , "bunatate" de 12 ori, "amabilitate" de 38 de ori, "bunatate iubitoare" de 30 de ori , "bunatate induratoare" de 2 ori, "indurare" de 151 de ori, "mila" o data, "amabil" de 5 ori si " indurator" o data. LXX traduce chesed prin eleos, "indurare" de 135 de ori si in alte cazuri prin dikaiosune, "dreptate", eleemosune, "mila" sau "indurare", elpis, "nadejde" si dosa "slava". Prin urmare, este evident ca traducatorii au vazut in chesed o paleta larga de calitati. Chesed e folosit pentru a descrie (1) legatura intre indivizi; si (2) legatura dintre Dumnezeu si familia omeneasca. Din prima categorie sunt citate urmatoarele exemple: (1) dintre un fiu si tata sau pe moarte (Genesa 47,29); (2) dintre sot si sotie (Genesa 20,13); (3) dintre rude (Rut 2,20); (4) dintre oaspeti (Genesa 19,19); (5) dintre prieteni (1 Samuel 20,8); (6) dintre un rege si supusii lui (2 Samuel 3,8). Exemple de folosire a lui chesed pentru descrierea legaturii dintre Dumnezeu si om sunt multe, textul aflat in studiu fiind un exemplu. Intr-un sens general se poate observa ca chesed descrie: (1) cand e aplicat la Dumnezeu, atitudinile, raporturile si purtarea Lui fata de oameni; (2) cand e aplicat la oameni, atitudinile, raporturile si purtarile oamenilor unii fata de altii. Se vede ca nu exista nici un cuvant englez [si in oricare alta limba, n.tr.], care sa redea cititorului exact aceeasi idee pe care chesed o da cititorului evreu. "Indurare", "mila", si "bunatate" descriu corect diferite aspecte ale sensului, dar nici una nu acopera complet paleta de semnificatii a cuvantului, cel putin cand chesed descrie un atribut al lui Dumnezeu. Cu privire la chesed ca atribut al lui Dumnezeu, e de observat ca cuvantul "iubire", atat de clar reprezentat in NT ca fiind o caracteristica a lui Dumnezeu (1 Ioan 4,7-8; etc.), apare numai rareori in VT (substantivul ebraic 'ahabah este folosit cu privire la Dumnezeu numai de zece ori, Deuteronom 7,8; 1 Regi 10,9; 2 Cronici 2,11; 9,8; Isaia 63,9; Ieremia 31,3; Osea 3,1; 9,15; 11,4; Tefania 3,17; verbul este de asemenea rar, aparand de doua ori in Pentateuc: Deuteronom 7,13; 23,5 si doar cu aparitii sporadice in alte locuri). De aceea nu trebuie sa tragem concluzia ca atributul acesta al lui Dumnezeu era cu totul necunoscut sfintilor din VT si ca numai rareori era proslavit. Dimpotriva reiese ca intr-o mare masura ceea ce scriitorii NT descriu ca agape, "iubire"(vezi Matei 5,43), scriitorii VT numeau chesed. Din nefericire cuvantul "dragoste" este folosit pentru a descrie intreaga gama de experiente, de la pasiunea nebuna si senzuala pana la duioasa si binefacatoarea relatie a lui Dumnezeu cu poporul Sau. Prin urmare, pentru multi varianta "dragoste" transmite doar o idee trunchiata sau chiar incorecta, cand e folosita pentru a descrie caracterul lui Dumnezeu. Cu toate acestea, pentru ca nu exista un cuvant mai bun, "dragoste" este retinut in NT ca traducere a lui agape (in 26 de cazuri KJV traduce pa agape prin "mila"; cuvantul era potrivit pe vremea aceea, cand includea mai mult sensul de iubire in desavarsirea ei; in prezent "caritate" este atat de mult legat de binefacerea fata de saraci si de nevoiasi, incat folosirea lui pentru traducerea cuvantului agape poate induce in eroare). Totusi, daca prin "dragoste" intelegem dragostea divina, asa cum au cautat sa ni-o redea scriitorii biblici, si daca detasam de cuvantul "dragoste" acele idei nedorite care ii sunt uneori asociate, dar care nu se regasesc in cuvantul grecesc agape, avem o definitie destul de corecta a lui chesed, in masura in care chesed descrie un atribut al lui Dumnezeu. Cand chesed este aplicat la legatura dintre indivizi, definitia "dragoste" este mai putin potrivita. "Dragoste" este in general considerat un termen abstract si un principiu care guverneaza viata. Cand "dragoste" se traduce prin experienta concreta, feluritele ei manifestari nu mai sunt numite "dragoste", ci li se da diferite definitii individuale (vezi 1 Corinteni 13). Pe de alta parte chesed e folosit nu numai pentru principiul abstract al iubirii, ci si pentru diferitele manifestari ale ei. Astfel, Iosif cerea paharnicului sa dovedeasca chesed fata de el (Genesa 40,14). "Bunatate", un constituent al lui chesed, ar fi aici o traducere mai potrivita decat "dragoste". Fapta lui Rahav e descrisa ca o fapta de chesed (Iosua 2, 2). Ca rasplata pentru informatia secreta, barbatii din casa lui Iosif s-au oferit sa manifeste chesed fata de omul din Betel (Judecatori 1,24). "Faptele bune" ale lui Neemia pentru casa lui Dumnezeu sunt numite chasadim (pluralul lui chesed, Neemia 13,14). Iov vorbea de necesitatea de a dovedi chesed fata de cineva care e lovit de necazuri (Iov 6,14). In paralelismul antitetic inteleptul punea chesed in contrast cu cruzimea (Proverbe 11,17). Prin urmare chesed, acolo unde era folosit in legatura cu relatiile dintre oameni, e de obicei mai bine tradus prin trasatura particulara a principiului general al iubirii care se manifesta. Regula aceasta este urmarita atat de versiunile vechi, cat si de cele moderne. Un exemplu de chesed omenesc descriind un principiu mai general este Mica 6,8. Aici aspectele esentiale ale adevaratei religii sunt definite ca ar consta din fapte oneste, dragoste si umilinta. Aceeasi regula poate fi urmata cand chesed descrie fapte ale lui Dumnezeu care sunt manifestari ale unor trasaturi specifice "dragostei". De pilda, cand servul lui Avraam s-a rugat pentru chesed, se gandea la un aspect particular al lui chesed necesar rezolvarii problemei in cauza. Prin urmare, "bunatate" sau "favoare" si nu "dragoste" ar parea sa fie traducere potrivita. Cand psalmistul spunea: "cat de mareata este indurarea Ta [chesed ], o, Dumnezeule!" ("Cat de scumpa este bunatatea Ta, Dumnezeule!"] el vrea sa spuna: "Cat de mareata este iubirea Ta, Dumnezeule! (Proverbe 36,7); de asemenea prin "in veac tine indurarea [chesed] Lui" (Psalm 136,1.2.3 etc.) el vrea sa spuna: "Iubirea Lui tine in veac". Adjectivul chasid, din aceeasi radacina ca chesed, inseamna literal "cineva care manifesta chesed". Este tradus "om evlavios" o data, "bun" o data, "sfant" de patru ori, "Cel Sfant" o data, "indurator" de trei ori, "sfant" de 19 ori, "ca e sfant" de doua ori si o data prin negativul "neevlavios". In 22 de cazuri Septuaginta reda chasid prin hosios, "sfant" sau "evlavios". Intrucat chesed este un atribut remarcabil al lui Dumnezeu, cel care este chasid este divin sau "un sfant." Privit din aceasta perspectiva, chasid devine aproape analog cu ideea exprimata prin agape, "dragoste", in NT (1 Corinteni 13; 1 Ioan 2,5; 4,7.8; 5,3). Adjectivul apare adesea la plural, chasidim. In sinteza, putem adopta ca un principiu de lucru traducerea "dragoste" pentru chesed, cand iubirea divina este considerata in aspectele ei generale. Cand trasaturile particulare sunt scoase in evidenta sau cand relatiile omenesti sunt definite, contextul trebuie sa calauzi in determinarea traducerii potrivite. COMENTARIILE LUI ELLEN G. WHITE 1 � � SR 109 4 � EW 123 5-7 � MH 463 6 � MB 80 7 � MH 417 7-9� MH 463 8.9 � PP 413 9 � Ed 197; FE 415; MH 465; ML 12; 3T 433; 8T 322; 9 T 41 |
Seek to any passage:
Search the text:
Special note for ANDROID SmartPhones
I recommend to download PhoneMe emulator for Android from here.
Especially I recommend phoneME Advanced - Foundation Profile + MIDP High Resolution b168 rev20547 from here, or from here.
Then you have to build your application, to transfer the .jar and .jad files on your mobile phone and run using this nice emulator.
1. Install a Zip Utility from Android Market.
2. Install a File Manager from Android Market.
3. Download and install PhoneMe, as mentioned above.
4. Build your application by using Download Multilingual Service or Dynamic Download (zip).
5. Copy the zip file into your Android Phone and unzip the content in a folder, and then write down the path to the unzipped files and the name of the .jad file.
6. Launch PhoneMe from your smartphone.
7. Inside PhoneMe, write to the main window the path and the name to the .jad file, above mentioned. Will look something like: file:///mnt/sd/download/BiblePhone.jad and then press enter.
8. The application will be installed, and next a hyperlink will be available below the above mentioned textbox. On this way you can install as many of MIDP application you like on your Android Phone.
How to install the application in Java Mobile enabled phones
It is possible now to have the Holy Scriptures on your mobile phone and to read
it wherever you are due to the Mobile Information Device Profile (MIDP)
technology in 1.0 and 2.0 versions, developed for Java applications.
A good advice is to try in the beginning the MIDP 1.0 / 128 Kbytes version, and
progressively to advance to MIDP 2.0 and larger volumes (512 Kbytes or more).
The application is available for MIDP 2.0, MIDP 1.0. You have only to select one
table on the field MIDP2.0 or MIDP1.0, according to the desired Bible version.
Then, you shall make a click on the JAR (Java Archive) file in order to obtain
the software to be installed on your mobile phone.
I recommend you to start with STARTER(MIDP1.0old) edition, then to continue with
INTERMEDIATE(MIDP1.0), and in the end, if the mobile phone supports this thing,
to try to install the ADVANCED (MIDP2.0) edition. Also, start with 128 kbytes
volumes, continue with 512 kbytes, and at the end try the version in one file.
There are cases where the mobile phone requires so called JAD (Java Descriptor)
files. These JAD files has to be
uploaded, on this case, together with the desired JAR files(s).
There are different methods to download the applications in your mobile phone as
follows:
1. Directly from Internet by using a WAP or GPRS connection
2. By using the infrared port of the mobile phone
3. By wireless Bluetooth access to the mobile phone
4. By cable link between PC ad mobile phone
5. If none from the above cases are valid
Next, we shall examine each case in order to have a successfully installation of
the software.
1. Directly from Internet by using a WAP or GPRS connection
If your have Internet access on your mobile phone (e.g. WAP or GPRS), it is
enough to access
https://biblephone.intercer.net/wap/ from the browser of the mobile phone,
and to access the desired Bible version, and then to make an option about
MIDP1.0 or MIDP2.0, and finally to select the desired module (e.g. one or more).
After the last selection, the desired version will be downloaded on your mobile
phone.
Many phones have only this option for installing JAVA appplications.
2. By using the infrared port of the mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile
phones.
If you don't have access to Internet directly from your mobile phone, then you
shall have to pass to this step requiring to have infrared ports on your mobile
phone and on the computer.
a. On this case, you will download the application by using the computer from
the Internet (i.e. JAR files).
b. Once the application is downloaded (preferable on the desktop) you will have
to activate the infrared port on the mobile phone and align it with the infrared
port of the computer (preferable laptop).
c. Then a window will appear asking what file you want to send to the mobile
phone. Next, you will select the downloaded JAR file, and after OK, the mobile
phone will ask you if you want to load that file. You say YES and the
application will be downloaded on your mobile phone.
d. Probably, you will be asked by the mobile phone where you want to save it (e.g.
on the games or applications directories). After you made this selection, the
file will be ready to be loaded for run.
The displaying preference can be set inside the application in order to have
larger fonts, full screen display etc.
3. By wireless Bluetooth access to the mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile
phones.
This situation is similar with the infrared case. You have only to activate
Bluetooth access on your mobile phone (check if exists) and on the computer (check
if exists).
4. By cable link between PC ad mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific
mobile phones.
On this case the steps are as follows:
a. On this case, you will download the application by using the computer from
the Internet (i.e. JAR files).
b. Once the application is downloaded (preferable on the desktop) you will have
to set up the wired connection between the mobile phone and the computer. Next,
you will start the synchronization / data transfer application and download the
JAR file in your mobile phone. Surely, you will have to consult the CD of your
mobile phone.
c. By this application you shall transfer into your mobile phone the JAR file in
the games or applications directories. Next, you will have to select for run the
JAR desired file.
5. If none from the above cases are valid
On this unhappy case, I recommend you to find a friend with a laptop having
infrared / Bluetooth capabilities, or to buy a data link cable, or to change
your current model of mobile phone.
Unfortunately, some models of mobile phones require only WAP/GPRS in order to
download and run Java applications.
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile
phones. Therefore check the documentation of them and also the page for specific
models.
Why so many versions? Simple, because not all the mobile phones support the
Bible in one file with MIDP 2.0 (the most advanced for the time being).
Multilingual Online Ebooks
It is possible now to have the inspirational ebooks on your browser and to read it allowing you to make comparisons between different translations or versions for a specific language. This occasion is unique, and you have only to browse to the desired author and book.
Select another version: