32:1 Ferice de cel cu faradelegea iertata, si de cel cu pacatul acoperit!
INTRODUCERE - Psalmul 32 este un psalm de cainta (vezi p. 624). El leaga pocainta personala cu invatatura pentru altii. Psalmul are scopul profund de a arata fericirea iertarii pacatului. El a fost compus dupa ce David savarsise pacatul grav cu Bat-Seba (vezi PP 724). El este un raport al marturisirii si iertarii pe care a obtinut-o David (vezi 2 Samuel 11; 12). Versetele 1-5 trec in revista experienta personala a lui David; versetele 6-11 contin sfaturi. Psalmul acesta se spune ca a fost psalmul preferat al lui Augustin pana in clipa mortii. Teologul scrisese psalmul pe perete, ca sa-l poata vedea de pe patul de boala.
Cu privire la preambul, vezi p. 616, 627.
1. Ferice. Ebr. 'ashre (vezi la Psalm 1,1). Versetele 1 si 2 descriu pacatul sub trei nume: faradelegea, pacatul, nelegiuirea (vezi Exod 34,7) si trateaza aprofundat principiul indreptatirii prin credinta.
Faradelegea. Ebr. pesha?, care inseamna "razvratire", departare de Dumnezeu si prin urmare pacat cu voia.
Iertata. Ebr. naśa'; pentru comentariu, vezi la Psalm 25,18.
Pacatul. Ebr. chata'ah. Pacat din punctul de vedere al neatingerii tintei, insuccesul cuiva in a-si face datoria.
Acoperit. Prin urmare ascuns, care nu mai este adus impotriva pacatosului (Psalm 85,2). Pacatul nu este acoperit in sensul ca e trecut cu vederea. Exista un singur temei pentru iertarea pacatului, si anume pocainta. Marturisirea (1 Ioan 1,9) are valoare numai cand e insotita de pocainta. Unii crestini fac confuzie intre cele doua lucrari si pretind iertare doar pe temeiul recunoasterii vinovatiei. Dar Dumnezeu e interesat de aspectele practice ale cazului. Pe langa intristarea pentru pacat, pocainta mai cuprinde inlaturarea pacatului din viata. O asemenea lucrare este actiunea celui in cauza (DA 466) invigorat de o putere de sus. Iertarea urmeaza automat unei asemenea experiente. Dumnezeu poate sa ierte toate pacatele care sunt indepartate din viata. Multi crestini par sa fie mai mult preocupati de obtinerea iertarii de pacatele lor decat de curatirea sufletului de orice pacat cunoscut. Ei se straduiesc sa tina pacatele lor "marturisite la zi", o tinta nobila, dar care are merit doar daca marturisirea a fost insotita in fiecare caz de o indepartare a pacatului.
"Neprihanirea lui Hristos nu va acoperi un pacat cultivat cu drag" (COL 316). Inainte de a se atribui acest dar pretios, trebuie sa fie lasate la o parte vesmintele vechi si zdrenturoase ale raului mostenit si cultivat. Aceasta a fost experienta lui David. Pocainta lui a fost adevarata. A urat pacatul de care se facuse vinovat (vezi SC 28, 29).
32:2 Ferice de omul, caruia nu-i tine in seama Domnul nelegiuirea, si in duhul caruia nu este viclenie!
Nu-i tine in seama. [Nu-i pune in socoteala, KJV]. Adica Dumnezeu nu pune pacatul in socoteala pacatosului. Dumnezeu nu numai ca iarta pacatul, dar si primeste pe cel care se pocaieste sincer, ca si cum nu ar fi pacatuit. (SC 67). Pacatul este pus asupra lui Isus, Inlocuitorul nostru, cu rezultatul ca "noi nu trebuie sa ne mai framantam cu privire la ceea ce gandesc Hristos si Dumnezeu cu privire la noi, ci cu privire la ceea ce gandeste Dumnezeu despre Hristos, Inlocuitorul nostru" (EGW, GCB 23 aprilie 1901, p. 420).
Nelegiuirea. [Nedreptatea, KJV]. Ebr. 'awon, "defect moral", "mijloace necinstite", "vina".
Viclenie. Ebr. remiyyah, "inselaciune". Nici o urma falsitate in el insusi despre care sa stie si nici una fata de altii si fata de Dumnezeu. Marturisirea lui este sincera. Compara Apocalipsa 14,5.
32:3 Cata vreme am tacut, mi se topeau oasele de gemetele mele necurmate.
Am tacut. David a refuzat sa marturiseasca pacatul lui chiar si fata de sine insusi. Timp de un an de la pacatul lui fata de Urie si Bat-Seba, David a trait in aparenta siguranta (vezi PP 723). Dar el nu a fost lipsit de grele framantari sufletesti si mintale si de suferinte fizice venite ca o urmare fireasca (vezi Psalm 6,2.3; 31,9).
Gemetele. [Mugetele, KJV]. Ebr. she'agah (vezi la Psalm 22,1).
32:4 Caci zi si noapte mana Ta apasa asupra mea; mi se usca vlaga cum se usuca pamantul de seceta verii.
Mana Ta apasa. David se refera la chinurile unei constiinte vinovate. Vlaga. [Umezeala, KJV]. Puteri vitale. Ebraica acestei expresii este obscura. LXX prezinta o redare foarte diferita: "Am ajuns foarte nenorocit in timp ce un ghimpe era infipt in mine". Oprire. [Selah, KJV]. Vezi p. 629.
32:5 Atunci Ti-am marturisit pacatul meu, si nu mi-am ascuns faradelegea. Am zis: Imi voi marturisi Domnului faradelegile! Si Tu ai iertat vina pacatului meu.
Am marturisit pacatul meu. Odata cu recunoasterea si marturisirea a venit iertarea. Despre cele trei cuvinte pentru pacat folosite in versetul acesta, vezi la v. 1 si 2. Am zis. Pentru o mai buna intelegere a pasajului acestuia, vezi 2 Samuel 12,1-14; cf. Luca 15,18. Tu. Emfatic, in ebraica. Se spune despre Augustin ca a zis: "Cuvantul nu este atat de mult pe buzele noastre, cand rana este vindecata."
32:6 De aceea orice om evlavios sa se roage Tie la vreme potrivita! Si chiar de s-ar varsa ape mari, pe el nu-l vor atinge deloc.
De aceea. Iertarea acorda celui iertat impulsul divin de a spune altora (vezi Fapte 5,42).
La vremea potrivita. [Cand poti fi gasit, KJV]. Afirmatia psalmistului lasa sa se inteleaga faptul ca va fi un timp cand oamenii vor cauta iertare si nu o vor gasi. Cum poate fi lucrul acesta adevarat daca Dumnezeu este "plin de indurare si milostiv, incet la manie" (Exod 34,6) si "nu oboseste iertand" (Isaia 55,7)? Desigur, la sfarsitul timpul de proba al omenirii va exista o astfel de situatie (vezi Amos 8,11.12; Apocalipsa 22,11). Dar se poate ca experienta aceasta sa aiba loc mai devreme in viata pacatosilor, ca indivizi. Multi au impresia ca se pot complacea la pacat, cel putin pentru un timp, fara urmari serioase pentru ei, si apoi la momentul potrivit sa se pocaiasca si sa obtina iertare. Dar tragedia pacatului e ca el se fixeaza atat de bine de suflet si devine atat de mult o parte a modului de viata, in deosebi cand e savarsit in lumina cunostintei depline, incat adesea nu mai exista dorinta de a-l parasi. Fara o astfel de dorinta fundamentala, nu poate exista iertare. In multe cazuri de felul acesta s-ar putea sa se nasca o dorinta superficiala dupa mantuire si o cautare aparent sincera de inlaturare a pacatului, dar daca, in mod fundamental, nu exista nici un fel de dorinta de parasire a pacatelor dragi inimii, cautarea mantuirii este zadarnica.
Uneori, teama de consecinte il indeamna pe pacatos sa caute iertare, asa cum a fost cazul lui Iuda (Matei 27,3-5) sau castigarea de foloase materiale il ademeneste, asa cum a fost cazul lui Esau (Evrei 12,16.17). Dar daca consecintele cu care a fost amenintat ar fi fost inlaturate de la Iuda sau dreptul de intai nascut ar fi fost redat lui Esau, fiecare din oamenii acestia si-ar fi reluat vechiul traseu pacatos. Dumnezeu nu poate sa onoreze o astfel de cautare (vezi Psalm 32,1).
Oricum, pacatosul poate sa fie sigur ca Dumnezeu nu va ramane insensibil la nici o rugaciune sincera de iertare. In acelasi timp sa fie constient ca daca pacatul cu voia zamisleste in el, poate aduce cu sine o stare de fapt in care nu mai exista nici o dorinta de a fi curatit de nelegiuire. Acest fel de stare e descrisa in Evrei 10,26, unde timpul verbului permite traducerea: "daca staruim in pacatul cu voia... nu mai ramane nici o jertfa pentru pacate".
Ape mari. Sufletul iertat va ramane sigur pe stanca mantuirii lui Dumnezeu. Aceasta figura de stil era impresionanta pentru evreu care era obisnuit cu cresterea brusca a apei in vaile erodate dupa o ploaie puternica si cu groaza care punea stapanire pe locuitori odata cu ea.
32:7 Tu esti ocrotirea mea, Tu ma scoti din necaz, Tu ma inconjuri cu cantari de izbavire.
Ocrotire. Vezi la Psalm 9,9; 27,5.
Cantari de izbavire. Un om iertat nu poate sa taca. "Cum sa nu cant?" Compara cu cantarea lui Moise si a Mariei (Exod 15). Cand crestinul canta, cei ce ii sunt in preajma se alatura bucuriei lui.
Oprire. [Selah, KJV]. Vezi la p. 629.
32:8 Eu zice Domnul te voi invata, si-ti voi arata calea pe care trebuie s-o urmezi, te voi sfatui, si voi avea privirea indreptata asupra ta.
Te voi invata. Ebr. śakal, radacina cuvantului maschil, care apare in preambulul acestui psalm. Despre "maschil", vezi p. 628.
Unii privesc v. 8 si 9 ca o afirmare a angajamentului psalmistului de a implini promisiunea "sa invete [caile lui Dumnezeu] pe cei ce le calca" (Psalm 51,13). Totusi, pare mai normal sa consideram ca aceste versete sunt raspunsul lui Dumnezeu la experienta psalmistului descrisa in v. 1-8. David apucase pe cai gresite din cauza ca se abatuse de la calea lui Dumnezeu si renuntase la calauzirea divina. Pentru a preveni o eventuala repetare a experientei lui tragice sau oricarei alte caderi morale, el avea cel mai mult nevoie sa-si consacre din nou viata, permitandu-I lui Dumnezeu ca de aici sa-l calauzeasca. Promisiunea plina de mila a lui Dumnezeu i-a dat asigurarea necesara biruintei viitoare si i-a insuflat astfel speranta.
Siguranta impotriva caderilor morale se gaseste in traseul marcat aici. Crestinul trebuie sa fie mereu invatat caile lui Dumnezeu, astfel incat sa poata discerne corect intre bine si rau. El trebuie sa cunoasca voia lui Dumnezeu in toate privintele, caci altfel nu va fi in stare sa recunoasca pe ispititorul deghizat. Din cauza complexitatii vietii si a nenumaratelor cai prin care vrajmasul poate aduce argumente placute, care seamana a adevar, e nevoie sa primesti zilnic invataturi proaspete. Lucrul acesta se obtine printr-un studiu eficient, cu rugaciune. Un crestin astfel instruit, care se decide in inima lui sa nu faca nimic in nici o directie ce ar displacea lui Dumnezeu, va sti ce drum sa apuce in orice situatie (vezi DA 668; cf. Ed 282; CT 17, 18).
32:9 Nu fiti ca un cal sau ca un catar fara pricepere, pe care-i strunesti cu un frau si o zabala cu care-i legi, ca sa nu se apropie de tine.
Ca un cal. Psalmistul pune in contrast dobitocul care, neavand pricepere, trebuie sa fie oprit cu forta, cu omul, caruia Dumnezeu i-a dat inteligenta (vezi Isaia 1,3; Ieremia 8,6).
32:10 De multe dureri are parte cel rau, dar cel ce se increde in Domnul, este inconjurat cu indurarea Lui.
Dureri. [Intristari, KJV]. Sau, "chinuri". Versetul acesta este un exemplu frumos de paralelism antitetic (vezi p. 24).
32:11 Neprihanitilor, bucurati-va in Domnul si inveseliti-va! Scoateti strigate de bucurie, toti cei cu inima fara prihana!
Scoateti strigate de bucurie. Psalmistul se bucura sa atraga si pe altii in corul de lauda (vezi Psalm 64,10).
Psalmul este istoria inimii cuiva care a pacatuit, care un timp a refuzat sa-si marturiseasca greseala, care a indurat tortura vinovatiei si care, in cele din urma, a recunoscut, a marturisit si a capatat iertare. Poate fi numit psalmul indreptatirii prin credinta.
COMENTARIILE LUI ELLEN G. WHITE
1.2 CS 28 1-4 �
PP 724
5-7 �
PP 725
8 �
Ed 282; 7T 94; 9T 202
9 �
FE 207