29:9 Glasul Domnului face pe cerboaice sa nasca; El despoaie padurile; in locasul Lui totul striga: Slava!
Cerboaica sa nasca. Evident din cauza fricii produse de furtuna. Anumiti poeti arabi, precum Plutarh si Pliniu, au raportat acest fenomen.
Traducerea RSV "stejar" in loc de "cerboaice" ofera un paralelism mai bun. Dar e discutabila daca ebr. 'ayyaloth ("cerboaice" KJV) poate fi considerat potrivit ca plural pentr 'ayil, "stejar". Pluralul normal al lui 'ayil este 'elim (vezi Isaia 1,29).
Despoaie. [Descopera, KJV]. Ebr. chaśaph, "a despuia", "a dezgoli"
Locasul Lui. [Templul Lui, KJV]. Probabil aici nu e vorba de tabernacol, ci de lumea naturii.
Totul. [Oricine, KJV]. Sau "totul". Toate - tunetul, fulgerul, prabusirea copacilor, zguduirea pustiei, frunzele smulse din pomi - vestesc puterea si slava lui Dumnezeu. "Pamantul, cu miile lui de glasuri, preamareste pe Dumnezeu" (Coleridge). Compara cu Psalm 19,2. E bine sa stam infiorati in prezenta fenomenelor violente ale naturii si apoi sa ne inaltam inimile in lauda catre Dumnezeul maiestatii si puterii. Corul universal de lauda ne aduce aminte de continua adorare a serafimilor din viziunea lui Isaia (vezi Isaia 6,2.3). Prin descrierea culminanta a acestui verset, furtuna se domoleste, iar psalmistul alege sa mediteze linistit si sa proclame suveranitatea lui Dumnezeu si minunatul Lui dar de pace.