28:1 Doamne, catre Tine strig. Stanca mea! Nu ramane surd la glasul meu, ca nu cumva, daca Te vei departa fara sa-mi raspunzi, sa ajung ca cei ce se pogoara in groapa.
INTRODUCERE -Psalmul 28 pare sa fi fost scris atunci cand psalmistul se afla in primejdia de a se lasa tarat de jos de cei nelegiuiti. Psalmul are doua parti in antiteza. Schimbarea de la strigatul de eliberare din necaz din v. 1-5 la exprimarea recunostintei pentru ajutor din v. 6-9 e facuta dramatic de brusc. Rugaciunea este deosebit de potrivita pentru crestinul care se simte tras in jos de obiceiurile care-l stapaneau inainte de pocainta.
Cu privire la preambul, vezi p. 616.
1. Nu ramanea surd. [Nu tacea, KJV]. Literal, "nu fi surd". Pentru psalmist, ideea ca Dumnezeu tace e ceva care-l arunca in confuzie.
Groapa. Ebr. bor, folosit pentru o groapa sau un bazin de apa (vezi Genesa 37,20; Exod 21,34) si ca atare simbolizand mormantul. Cei ce mor sunt reprezentati in mod literal ca "pogorandu-se in bor" (Psalm 30,3; 88,4; 143,7; Proverbe 1,12; Isaia 38,18; Ezechiel 26,20 etc.)
28:2 Asculta glasul rugaciunilor mele, cand strig catre Tine, si cand imi ridic mainile spre locasul Tau cel Sfant.
Rugaciunilor. Observa pluralul; rugaciunile lui sunt multe. Imi ridic mainile. O atitudine obisnuita la rugaciune (vezi Plangeri 3,41). Locasul. [Oracolul, KJV]. Ebr. debir, "sfanta sfintelor". Noi ne ridicam mainile catre locul locuintei lui Dumnezeu din ceruri.
28:3 Nu ma lua de pe pamant impreuna cu cei rai si cu oamenii nelegiuiti, care vorbesc de pace aproapelui lor si, cand colo, au rautate in inima.
Nu ma lua. Compara cu Psalm 26,9. Psalmistul se roaga sa nu fie luat impreuna cu ceata celor nelegiuiti (vezi rugaciunea Mantuitorului, Matei 6,13), si deci sa ajunga sa fie pedepsit impreuna cu ei.
Vorbesc de pace. Categoria celor descrisi aici este a unor fatarnici (vezi Psalm 26,4; cf. Psalm 12,2).
28:4 Rasplateste-le dupa lucrarile lor si dupa rautatea faptelor lor, rasplateste-le dupa lucrarea mainilor lor! Da-le plata care li se cuvine!
Rasplateste-le. Cu privire la sentimentul din v. 4 si 5, vezi Isaia 1,20; 3,8-11; 5,18.19; vezi de asemenea discutia despre psalmii de imprecatie, p. 624.
28:5 Caci ei nu iau aminte la lucrarile Domnului, la lucrarea mainilor Lui. Sa-i doboare si sa nu-i mai scoale!
Lucrarile. Lucrarile lui Dumnezeu prin creatie si de providenta (vezi Romani 1,18-20). Nelegiuitii vor fi nimiciti nu din cauza rautatii lor fata de psalmist, ci din cauza rautatii lor fata de Dumnezeu, care se da pe fata in dispretul lor fata de dovezile suveranitatii Lui in lumea naturala si in raporturile Lui cu oamenii (vezi Psalm 8).
Sa doboare. [Nimiceasca, KJV]. Ebr. haras, "doboare", "darame" (vezi Ieremia 24,6).
28:6 Binecuvantat sa fie Domnul, caci asculta glasul rugaciunilor mele.
Binecuvantat sa fie Domnul. Psalmistul a primit deja in inima raspunsul la rugaciunea sa si acum izbucneste neasteptat de repede sa aduca laude pline de bucurie. Aceasta schimbare de la rugaciune staruitoare la multumire este tipica multor psalmi (vezi Psalm 6,12.22 etc.)
Glasul rugaciunilor mele. Ca ecou al v. 2 si scotand in evidenta raspunsul la rugaciunea lui staruitoare.
28:7 Domnul este taria mea si scutul meu; in El mi se increde inima, si sunt ajutat. De aceea imi este plina de veselie inima, si-L laud prin cantarile mele.
Scutul. Vezi Psalm 3,3; cf. Psalm 33,20; 59,11.
Cantarile. Inima care se increde in Dumnezeu nu poate sa nu cante.
28:8 Domnul este taria poporului Sau, El este Stanca izbavitoare a unsului Sau.
Taria poporului. Psalmistul sfarseste psalmul cu un gand despre bunastarea poporului (vezi
Psalm 3,8).
Stanca izbavitoare. [Puterea izbavitoare, KJV]. Literal, "bastioane ale izbavirii."
Unsul Sau. Indeosebi regele, ca ales de Dumnezeu. Tot poporul lui Dumnezeu, consacrat in slujba Lui, este intr-un anumit sens unsul Lui (vezi 1 Petru 2,5.9).
28:9 Mantuieste, Doamne, poporul Tau, si binecuvanteaza mostenirea Ta! Fii pastorul si sprijinitorul lor in veci.
Mostenirea Ta. Natiunea lui Israel (vezi Deuteronom 4,20; 9,26.29). Forta apelului psalmistului sta in pronumele "Tau" si "Ta". Cum poate Dumnezeu sa nu mantuiasca ceea ce este al Lui?
Fii pastorul. [Pasuneaza-i, KJV]. Sau "pastoreste-i". Incheierea psalmului sugereaza pastorul
simtitor din Psalm 80,1; Isaia 40,11; cf. Deuteronom 1,31; 32,11.12 Sprijinitorul. [Inalta-i, KJV]. Ebr. naśa?, care inseamna "a duce" [in brate] ca in 2 Regi 4,19. Cele din urma cuvinte ale psalmului poarta cu ele binecuvantarea pacii, care intrece orice pricepere.
COMENTARIILE LUI ELLEN G. WHITE 7 �
MH 256; TM 148