28:1 Doamne, catre Tine strig. Stanca mea! Nu ramane surd la glasul meu, ca nu cumva, daca Te vei departa fara sa-mi raspunzi, sa ajung ca cei ce se pogoara in groapa.
INTRODUCERE -Psalmul 28 pare sa fi fost scris atunci cand psalmistul se afla in primejdia de a se lasa tarat de jos de cei nelegiuiti. Psalmul are doua parti in antiteza. Schimbarea de la strigatul de eliberare din necaz din v. 1-5 la exprimarea recunostintei pentru ajutor din v. 6-9 e facuta dramatic de brusc. Rugaciunea este deosebit de potrivita pentru crestinul care se simte tras in jos de obiceiurile care-l stapaneau inainte de pocainta.
Cu privire la preambul, vezi p. 616.
1. Nu ramanea surd. [Nu tacea, KJV]. Literal, "nu fi surd". Pentru psalmist, ideea ca Dumnezeu tace e ceva care-l arunca in confuzie.
Groapa. Ebr. bor, folosit pentru o groapa sau un bazin de apa (vezi Genesa 37,20; Exod 21,34) si ca atare simbolizand mormantul. Cei ce mor sunt reprezentati in mod literal ca "pogorandu-se in bor" (Psalm 30,3; 88,4; 143,7; Proverbe 1,12; Isaia 38,18; Ezechiel 26,20 etc.)