19:1 Cerurile spun slava lui Dumnezeu, si intinderea lor vesteste lucrarea mainilor Lui.
INTRODUCERE - "Natura si revelatia marturisesc deopotriva despre iubirea lui Dumnezeu" (SC 9). Afirmatia aceasta ar putea foarte bine sa fie motoul al Psalmului 19. Acest psalm este poate cel mai binecunoscut si mai popular dintre psalmii dedicati naturii. El este o meditatie plina de recunostinta cu privire la revelatia lui Dumnezeu in lumea naturii si in legea Sa. In primele sase versete ale psalmului (vezi 4T 15), David vorbeste despre slava lui Dumnezeu, asa cum e vazuta in cele create de El. In v. 7-10 el vorbeste despre slava lui Dumnezeu, asa cum e aratata in lege. In v. 11-13, el trateaza influenta acestor adevaruri asupra caracterului si comportamentului, iar in v. 14 se roaga sa fie ferit de pacat. Parca il si vezi autorul stand sub cerul liber la rasaritul soarelui, laudand pe Iehova in sunetele frumoase ale acestui psalm. Se poate ca filozoful Kant sa fi cugetat la Psalm 19 cand a scris: "Doua lucruri imi umplu sufletul de temere sfanta si de uimire tot mai mare: spectacolul cerului instelat, care ne spulbera efectiv ca fiinte fizice, si legea morala, care ne confera
o demnitate infinita ca agenti inteligenti." Imnul creatiunii de Joseph Addison, "Firmamentul spatios", este o parafrazare libera a ideilor din Psalmul 19. Cele dintai versete ale psalmului constituie tema corului: "Cerurile spun" din inspiratul oratoriu Creatiunea de Haydn, la sfarsitul partii intai.
Cu privire la preambul, vezi p. 616, 627.
1. Cerurile. Cerurile materiale asa cum se arata privirilor noastre - domeniul soarelui, al lunii si al stelelor (vezi Genesa 1,1.8.9.14.16.17.20).
Slava. Intelepciunea, puterea, iscusinta, bunavointa - lucrurile care alcatuiesc slava lui Dumnezeu. Daca arunci o simpla privire asupra cerului e suficient sa intelegi slava lui Dumnezeu. Cu cat mai mare este descoperirea aceea cand cerurile sunt cercetate in detaliu cu telescoapele de mare putere, moderne.
Dumnezeu. Ebr. 'El (vezi vol. I, p. 171).
Intinderea. [Firmamentul, KJV]. Ebr. raqia? (vezi la Genesa 1,6). Cuvantul "firmament" vine de la latinescul firmamentum, felul cum Vulgata reda pe raqia?. Firmamentum, literal, "un suport", corespunde grecescului stereoma, redarea LXX a lui raqia?. Traducerea, stereoma, poate proveni din ideea veche ca cerurile sunt o bolta solida, tare. Prin splendoarea si ordinea lor, cerurile contrazic teoria evolutiei. Ele nu sunt lucrarea intamplarii, ci creatiunea lui Dumnezeu. Frumusetea si modul in care sunt aranjate demonstreaza existenta lui Dumnezeu. Prin ele, Dumnezeu poate fi cunoscut chiar si de catre pagani, "asa ca nu se pot dezvinovati" (Romani 1,19.20). Prin cele create de El, Dumnezeu vorbeste inimii paganilor (DA 638). Ideea aceasta e dezvoltata in v. 2-4.
19:2 O zi istoriseste alteia acest lucru, o noapte da de stire alteia despre el.
O zi istoriseste alteia. Fiecare zi transmite zilei urmatoare mesajul puterii lui Dumnezeu. Omul este impresionat de continuarea fara sfarsit a marturiei: fara oprire sau schimbare mesajul este transmis mai departe.
Istoriseste. [Exprima, KJV]. Literal, "a scoate baloane de sapun".
O noapte da de stire alteia. In a doua jumatate a paralelismului acestui verset, este scoasa in evidenta ideea nesfarsitului. Despre corpurile ceresti ale noptii instelate, vezi la Psalm 8,3.
19:3 Si aceasta, fara vorbe, fara cuvinte, al caror sunet sa fie auzit:
Al caror sunet sa fie auzit. [Unde glasul nu e auzit, KJV]. Ideea este ca desi cerurile n-au un limbaj al lor (vezi v. 1 si 2), glasul lor nu poate fi auzit; el nu vorbeste urechii, ci inimii intelegatoare. Addison canta:
"Si daca toate mut plutesc
pe langa globul pamantesc?...
Dar mintii-n bucuria lor
Ii canta toate-n falnic cor."
19:4 dar rasunetul lor strabate tot pamantul, si glasul lor merge pana la marginile lumii. In ceruri El a intins un cort soarelui.
Rasunetul.[Funia, KJV]. Ebr. qaw, "funie de masurat", folosita pentru a determina hotarele. LXX are phthoggos, "sunet" sau "vorbire", poate citind qol in loc de qaw; de aici traducerea RSV "glas". Daca e acceptat al doilea sens, asa cum sugereaza paralelismul lui qaw cu ebraicul tradus "cuvinte" [KJV, "glas" trad. Cornilescu] din a doua parte a versetului, este subliniat glasul mut, dar clar inteles din versetul 3. "Pentru evrei lumea parea plina de rasunetul melodios al unei puternice orchestre, a carei muzica era un fel de Te Deum de lauda la adresa Creatorului si Pastratorului vietii ei" (Baldwin). Pavel citeaza versetul acesta partial pentru a ilustra progresul mondial al Evangheliei (Romani 10,18).
Tot.[Prin tot, KJV]. Ebr. be, tradus "pana la" in expresia urmatoare. In ambele cazuri ar trebui probabil sa fie redat "de la" in armonie cu intrebuintarea ugaritica (vezi p. 618, 619). Intregul pasaj ar putea fi tradus astfel: "Dinspre intreg pamantul vine strigatul lor, de la marginea lumii, glasul lor."
Cort. Ebr. 'ohel. Aici, psalmistul introduce soarele in splendidul tablou al cerului nu ca pe un obiect de cult, ci ca pe unul dintre lucrurile create de Dumnezeu. El personifica soarele, prezentandu-l ca pe o fiinta stralucitoare care petrece ziua in cortul ceresc pe care i l-a pregatit Creatorul. Ultima parte a v. 4 apartine, de fapt, v. 5. Compara cu Habacuc 3,11.
19:5 Si soarele, ca un mire, care iese din odaia lui de nunta, se arunca in drumul lui cu bucuria unui viteaz:
Mire. Imaginea soarelui care iese din odaia lui ca un mire sugereaza maximum de vitalitate, stralucire si fericire (vezi Isaia 61,10; 62,5). Soarele iese din odaia lui (de dupa orizont), unde si-a petrecut noaptea si se avanta in zori, luminand "cortul" lui maret.
Viteaza. Scena se schimba. Asa cum un "viteaz" porneste plin de ravna sa alerge, tot asa soarele se ridica in zorii zilei sa parcurga lunga drum al zilei (vezi 1 Corinteni 9,24-27).
19:6 rasare la un capat al cerurilor, si isi ispraveste drumul la celalalt capat; nimic nu se ascunde de caldura lui.
Rasare. In limbaj poetic, David descrie miscarea soarelui, asa cum ii apare lui. El nu scrie pur si simplu un tratat stiintific. Versetul incearca sa descrie intinderea si amplitudinea miscarilor soarelui din zori si pana seara.
Nimic nu se ascunde. Cu toate ca multe lucruri pot fi ascunse de lumina soarelui, caldura lui (forta vitala prin care pamantul isi primeste viata si energia) patrunde pretutindeni.
19:7 Legea Domnului este desavarsita, si invioreaza sufletul; marturia Domnului este adevarata si da intelepciune celui nestiutor.
Legea Domnului. In punctul acesta, David trece de la contemplarea naturii, descoperind in grandoarea, permanenta si scopurile ei slava lui Dumnezeu, la contemplarea lui Dumnezeu in lege. Oricat de frumoase ar putea fi manifestarile slavei lui Dumnezeu in ceruri, oricat de marete ar putea parea splendorile soarelui, lunii si ale stelelor, mult mai frumos, mai maret este tabloul unui caracter calauzit de legea lui Dumnezeu. "Slava lui Dumnezeu este vazuta in mod complet intr-un caracter perfect, armonios." (Cheyne).
Aici apare o schimbare in metrul ebraic. Randurile sunt mai lungi decat cele din v. 1-6 si, ca si cadenta Plangerilor, fiecare prezinta doua parti, prima mai lunga decat a doua, asemanator unui crescendo lung in muzica, urmata de un decrescendo mai scurt si mai rapid. De pilda: "Legea Domnului este desavarsita" (lunga), "si invioreaza sufletul" (scurta). "Marturia Domnului este adevarata" (lunga), "da intelepciune celui nestiutor" (scurta). Impresia este a unei grabe cu sufletul la gura, care se domoleste spre pauza, cand poemul proclama bucuria si dulceata legii si vesteste faptul ca pentru ascultare "rasplata este mare" (v. 11).
Ar fi dificil de gasit exemple mai bune de paralelism ebraic ca acelea din v. 7-10. Atat in structura gramaticala, cat si in cea logica, partile componente ale propozitiilor paralele ale diferitelor perechi sunt remarcabil aranjate. Traducerea KJV reda aproape desavarsit cititorului englez frumusetea si ordinea structurii ebraice originale.
Tabela urmatoare arata bogatia de continut a ideilor din v. 7-10:
Numele dat legiiNatura ei�
Efectele ei
Legea�invioreaza
desavarsita Marturia�da intelepciune
adevarata�
Oranduirile�veselesc
fara prihana�
Poruncile�lumineaza
curate�
Frica�tine pe vecie]
curata�[
Judecatile�[drepte]
adevarate� Observa diferitii temeni folositi pentru a descrie aspecte variate ale revelatiei divine si compara cu Psalm 119. Versetele 7-10 apar in esenta pretutindeni in Psalm 119.
"Legea" vine de la ebraicul torah, care inseamna "invatatura", "instructiune", "indrumare" (vezi la Deuteronom 31,9; vezi si la Proverbe 3,1). Asa cum soarele lumineaza si da viata pamantului material, tot asa legea lumineaza si umple de energie lumea spirituala. Vezi si la Psalm 1,2.
"Domnul" este o traducere a ebraicului Yahweh (vezi vol. I, p. 171, 172). In contrast cu titlul 'El folosit pentru Divinitate din v. 1, numele divin Yahweh este folosit exclusiv in tot restul psalmului (de sapte ori).
Desavarsita. Compara cu Romani 7,12.
Invioreaza. De la ebr. shub, care mai inseamna "a reinviora" (tradus "sa-si tina viata" in Plangeri 1,11.19 si "invioreze" in Plangeri 1,16 - trad. Cornilescu). Legea invioreaza si da puteri.
Marturia. Ebr., ?eduth, deseori folosit cu privire la Decalog (vezi Exod 25,16.21.22). ?Eduth vine de la ?ud, "a da marturie". Descoperirea lui Dumnezeu este marturia lui Dumnezeu, deoarece este propria Lui confirmare cu privire la natura, atributele si poruncile Lui.
Adevarata. [Sigura, KJV]. Ebr. 'amen, de la care vine "amin"-ul nostru. 'Amen inseamna "a fi credincios", "a fi dainuitor", "a fi temeinic stabilit".
Nestiutor. Ebr. pethi, "cel tanar, neexperimentat si usor de amagit". Natura asemanatoare ca celei de copil este lucrul esential pentru obtinea intelepciunii (vezi Matei 11,25).
In slujba din sinagoga moderna, cititorul rosteste Psalm 19,8 cand desfasoara Tora la slujba din Sabat dimineata.
19:8 Oranduirile Domnului sunt fara prihana, si inveselesc inima; poruncile Domnului sunt curate si lumineaza ochii.
Oranduirile. Ebr. piqqudim, "porunci", "precepte". Cuvantul apare de 24 de ori in Vechiul Testament si e tradus "precepte" [in KJV] in toate cazurile cu exceptia a trei. Veselesc. Poruncile lui Dumnezeu nu sunt severe; constiinta curata genereaza bucurie. Poruncile. Ebr. miswah de la sawah, "a randui", "a da o porunca" (vezi Deuteronom 6,1; 7,11; Psalm 119,6.10.19.21.32.35.47 etc.).
Curate. Folosita pentru inima (Psalm 24,4; 73,1), pentru om (Iov 11,4) si pentru soare (Cantarea Cantarilor 6,10). Asa cum soarele da lumina lumii, tot astfel poruncile lui Dumnezeu lumineaza calea omului in umblarea lui dupa adevar.
19:9 Frica de Domnul este curata, si tine pe vecie; judecatile Domnului sunt adevarate, toate sunt drepte.
Frica. Ebr. yir'ah, "frica", "teroare", "teama mare", ca in Iona 1,10; apoi "frica" ["respect" sau "temere sfanta" in KJV], ca in Psalm 2,11; 5,7. In utilizare tehnica, yir'ah devine aproape echivalent cu "serviciu" sau "cult". S-ar putea ca oamenii sa paraseasca "frica de Cel Atotputernic" (Iov 6,14). "Frica Domnului" poate fi predata ca invatatura (Psalm 34,11). Ea este "scoala intelepciunii" (Proverbe 15,33). Omul care se teme de Dumnezeu va respecta si va preceptele Sale.
Curata. Inchinarea lui Dumnezeu e lipsita de ritualurile murdare care caracterizau religiile canaanite. Judecatile. Regulile unei administratii drepte. Dumnezeu a judecat si a determinat legile Lui ca sa fie drepte (vezi Exod 21,1; Psalm 9,7.16; PP 364). Adevarate. Literal, "adevar".
19:10 Ele sunt mai de pret decat aurul, decat mult aur curat; sunt mai dulci decat mierea, decat picurul din faguri.
Aur curat. Ebr. paz, "aur curat". Ideea exprimata in prima utilizare a cuvantului "aur" este amplificata . Aurul este privit ca un articol de mare valoare pentru oameni, dar bogatiile spirituale castigate prin ascultarea de preceptele lui Dumnezeu sunt superioare bogatiei materiale.
Faguri. Mierea este una dintre cele mai dulci substantele naturale si un deliciu. La evrei, ea era simbolul a tot ce era placut pentru cerul gurii. Dar si mai dulci pentru suflet sunt poruncile lui Dumnezeu. "Gustati si vedeti ce bun este Domnul!" (Psalm 34,8). Cineva poate sa se sature de miere, dar niciodata nu se satura de roadele aducatoare de bucurie ale ascultarii de voia lui Dumnezeu. Pentru psalmist, legea nu era impovaratoare, ea nu era un jug.
19:11 Robul Tau primeste si el invatatura de la ele; pentru cine le pazeste, rasplata este mare.
Robul Tau. In v. 11-14, David aplica adevarurile primei parti a psalmului la propriul lui caracter si la propria lui purtare.
19:12 Cine isi cunoaste greselile facute din nestiinta? Iarta-mi greselile pe care nu le cunosc!
Cunoaste. Sau "discerne".
Greselile. Ebr. shegi'oth, un cuvant care apare doar aici. Radacina este shaga?, care, la fel cu shagah, inseamna "a gresi din nebagare de seama". Avand in vedere cerintelor larg cuprinzatoare ale legii lui Dumnezeu, se poate ca noi sa facem greseli de care sa nu ne dam seama. Acestea sunt greselile ascunse ("pe care nu le cunosc") din cea de a doua jumatate a paralelismului (vezi Psalm 139,23.24). Ele ar putea fie ascunse si de cel care pacatuieste si de lume. Psalmistul se roaga pentru izbavirea de "greselile pe care nu le cunosc" ["greselile secrete" KJV] (Psalm 19,12), "mandrie" ["pacate de incumetare", KJV] (v. 13) si de pacate in cuvant si in gandire (v. 14). S-a observat ca atunci cand recunoastem pacatul in altul, adesea propriul nostru pacat adormit sau ascuns ne irita pe noi.
19:13 Pazeste de asemenea pe robul Tau de mandrie, ca sa nu stapaneasca ea peste mine! Atunci voi fi fara prihana, nevinovat de pacate mari.
Mandrie. [Pacate din incumetare, KJV]. Acestea sunt pacatele savarsite cand stim ca facem raul. Ele sunt puse in contrast cu "greselile", "greselile ascunse" ["pe care nu le cunosc" trad. Cornilescu].
Stapaneasca. Compara cu Psalm 119,133; Ioan 8,32.36; Romani 6,14; Galateni 5,1.
Pacate mari. [faradelege mare, KJV]. In ebraica nu are articol.
19:14 Primeste cu bunavointa cuvintele gurii mele, si cugetele inimii mele, Doamne, Stanca mea si Izbavitorul meu!
Primeste cu bunavointa. [Sa fie primite, KJV]. Psalmul se incheie cu o rugaciune care cere atat acceptarea cuvintelor si a gandurilor pe care psalmistul le-a exprimat si cat si curatie in cuvinte si in gandire, in viata de toate zilele. Ca aspect general, rugaciunea este universala si ca atare un model pentru toti oamenii.
Stanca. Vezi la Psalm 18,1.
Izbavitorul. [Rascumparatorul, KJV]. Ebr. go'el, "eliberator" (vezi la Rut 2,20). Dumnezeu este Rascumparatorul meu, care ma elibereaza de sub puterea si vinovatia pacatului (vezi Psalm 78,35; Isaia 14; 41,14; 43 etc.).
COMENTARIILE LUI ELLEN G. WHITE 1 �
�
AA 572; CS 17; CT 54; Ed 21, 101; ML 294; MYP 366; PP 116; SC 90; 4T 581; 5T 312
1.2 �
ML 214; PP 48; SL 52; TM 137
1-3 �
COL 22; CT 453; ML 112, 175; 3T 333; 8T 257
2-4 �
MH 412
3 �
SL 53
7�
�
COL 286; DA 308, 505; GC 468; MB 80; 118; ML 160, 163, 250; PK 623; TM 120, 247; 4T 15; 5T 329; 6T 221, 365; 8T 207
7.8 �
6T 259
8 �
AA 475; Ed 229; PK 83; 4T 27
9 �
4T 336
9-11 �
CT 31; FE 185
10.11 �
Ed 252
11 �
4T 27; 6T 304; 9T 115
14 �
ML 83; PP 413